3 Pasi catre Jocul Independent

Nu va puteti juca tot timpul si ati dori uneori sa vedeti o atitudine mai independenta la copilul vostru. Ceea ce nu stiti este faptul ca parintele, prin atitudinea sa, incurajeaza dependenta si lipsa de initiativa a prescolarului.

Cred ca ati cunoscut si voi cel putin un copil care se tinea scai de adultii din viata sa, sub tot felul de pretexte, cum ar fi acela ca ii este teama sa se joace singur, sau ca se plictiseste. O situatie de acest gen poate sa devina o adevarata provocare pentru un parinte, care, nu-i asa, are multe alte lucruri de facut, in afara de postura sa de partener de joaca al celui mic.

Problema independentei la copii este legata, asa cum banuiti probabil, de capacitatea acestora de a dezvolta comportamente intreprinzatoare si independente mai tarziu, in viata adulta. Daca un copil nu invata niciodata sa se joace singur si sa devina parte activa a jocurilor sale, ne putem intreba daca va reusi vreodata sa devina o persoana cu initiative personale, daca va avea o viata privata sau daca va reusi sa devina lider.

Desigur, nici un copil care este in mod sistematic evitat si sufera constrangerea de a se juca singur nu este mai fericit. In ce ii priveste pe acestia din urma, se naste intrebarea daca vor reusi vreodata sa coopereze si sa inteleaga viata sociala ca atare. In copilarie, cand nimeni nu doreste sa se joace cu tine niciodata, ajungi sa consideri ca este normal sa ramai singur pentru totdeauna, iar ceilalti iti vor parea mai amenintatori si turbulenti decat sunt in realitate.

Daca la copii dependenti se poate dezvolta tulburarea de personalitate de tip dependent, la cei evitati se poate dezvolta tulburarea de personalitate de tip schizoid. Asadar, este ok sa ne aflam in compania copilului si sa ne jucam cu acesta, dar, in acelasi timp, este util sa cultivam la acesta jocul independent si capacitatea sa de a deveni parte activa a jocului, lucru care, mai tarziu, se va transforma in capacitate rezolutiva si in capacitate de focusare pe cont propriu asupra invataturii sau muncii.

Iata cum se va manifesta, mai tarziu tulburarea de personalitate de tip dependent:

Voi descrie in continuare trei pasi catre jocul independent, pe care i-am intalnit in literatura de specialitate si pe care ii recomand, la randul meu, parintilor care au dificultati in a obtine un comportament mai independent din partea copiilor. Se vorbeste astfel despre faptul ca "ne distram copilul", incurajand la acesta un spirit pasiv, de spectator lipsit de initiativa.

1. Incepeti abordand o atitudine mai putin intruziva

Cand suntem tacuti si pasivi, insa receptivi si atenti la copilul nostru in timp ce se joaca, el se simt la fel de iubit, daca nu mai mult, decat atunci cand noi suntem activ implicati in jocul cu ei. Este pentru ei o experienta validanta sa fie capabili sa primeasca interesul si atentia noastra, fara sa mai fie nevoiti sa o ceara.

Cand adultul se joaca cu copilul in sensul conventional, aproape intotdeauna sfarsim prin a deveni dominatori si conducatori ai jocului, sau cel putin alterand cursul actiunii, intr-un mod sau altul. De asemenea, avem tendinta de a-i face pe copii dependenti de implicarea noastra, lucru care face tranzitia catre jocul independent foarte dificila pentru ei - un concept strain si dadator de anxietate.

A invata sa fii un suporter al jocului, mai curand decat un partener de joaca, sau chiar un "entertainer profesionist", solicita practica si necesita observatie sensibila, deschidere, acceptare si, mai presus de toate, retinere, in special pentru cei care sunt inclinati spre a face, mai curand decat a privi. Dar, pe termen lung, merita!

Iata un mod posibil in care sa realizati acest rol de suporter al jocului:

Mama: "Ce incerci sa faci?"

Copilul: "Incerc sa fac un turn." 

Mama: "Ai pus acolo caramida albastra peste cea galbena. Ce caramida vei folosi acum?" 

Copilul: "Pe asta!" 

Mama: "Bine, acum hai sa vedem cum te descurci sa pui caramida verde peste cea albastra..."

De regula, acesta este tipul de suport de care are nevoie un copil.

>> Continuarea in Psihopedia PRO

(1) Imaginea Wanna play baseball, dad?, de Clapstar, via Flikr, sub licenta CC BY-NC 2.0

(2) Janet Lansbury, (acc. Iulie 11, 2016), Stop Entertaining Your Todler, website: Janet Lansbury

(3) Sion, G., (2011), Psihologia Varstelor, editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti