Fascismul și Măștile Sale

Ai putea să recunoști o grupare politică fascistă atunci când ea se manifestă în societate? Sau dimpotrivă, îi vei vota pe politicienii fasciști doar fiindcă « tot sistemul este împotriva lor »? Un articol în care vei învăța ce este fascismul și cum ai putea cădea în mrejele sale.

☆ ☆ ☆

Încurajată și inspirată de mișcările fasciste de peste hotare, mișcarea fascistă românească a prins contur ajungând ca azi să contemplăm încă posibilitatea ca România să devină o țară fascistă, după model rusesc sau american, cum doriți să o luați. În ziua de azi, nu mai este atât de simplu să-ți precizezi poziția, așa cum era înainte — cu estul sau cu vestul. Ei bine, după ce fasciștii au preluat puterea în Statele Unite, a devenit necesar să cunoaștem ce înseamnă să fii fascist și să te delimitezi, sau dimpotrivă, să îmbrățișezi această orientare politică. 

Ne confruntăm cu o empatie sinucigașă. Slăbiciunea fundamentală a civilizației occidentale este empatia și exploatarea acesteia. Se exploatează acest defect al civilizației occidentale care este răspunsul empatic. Elon Musk

Spuneam că nu mai este atât de ușor să-ți precizezi poziția dar dificultatea nu se oprește aici. Așa cum voi încerca să arăt în acest articol, ideologii extrem de periculoase cum este și fascismul, au abilitatea de a se deghiza astfel încât îmbrățișarea acestora să devină « alegerea înțeleaptă ». Iar când populațiile care le îmbrățișează sunt lipsite de educație, frustrate sau doar exaltate prin propagandă, așa cum vedem că se întâmplă în ziua de azi, îmbrățișarea fascismului devine o tentație în sine. 

Lipsa de educație vine cu neînțelegerea fenomenelor cu care ne confruntăm și incapacitatea de a asocia prezentul cu situațiile din trecut în care ideologii precum fascismul a provocat tulburări sociale grave și chiar războaie cu milioane de victime umane — vezi al 2-lea război mondial. Iar când fascismul se ascunde în spatele iubirii de patrie și tradiției, a moralității, a altor concepte cu priză la public, înțelegem de ce mișcările fasciste devin atât de populare în anumite momente ale istoriei. 

Cum Recunoaștem Fascismul?

În cele ce urmează vă voi prezenta 14 trăsături ale fascismului identificate de către autorul italian Umberto Eco în eseul său Fascismul Etern, publicat în anul 1995. Umberto Eco ar fi trebuit să știe despre ce vorbește din moment ce a experimentat fascismul pe propria piele, în copilăria sa, când Italia a fost o țară fascistă pentru o bună perioadă de timp — mai exact între anii 1922 și 1945. În această perioadă, Italia a fost condusă de Partidul Național Fascist și Partidul Republican Fascist care promovau un naționalism extrem. Să ne familiarizăm deci cu doctrina fascistă!

• CULTUL TRADIȚIEI — Nimic nu ne poate separa mai mult de celelalte națiuni decât tradiția. Ai spune că este un lucru bun să ne păstrăm tradiția (patriarhatul, ortodoxia, credințele populare, etc) care, pentru unii, este similară cu identitatea națională. Dar tradițiile românilor nu pot ține loc de știință și adesea chiar se ciocnesc frontal cu aceasta, dat fiind faptul că cele mai multe credințe populare se bazează pe irațional și pe superstiție. De asemenea, în mod tradițional, sunt discriminate femeile sau minoritățile, cu alte cuvinte, tradiția nu este preocupată cu ideea de corectitudine și drepturi ale omului. 

• RESPINGEREA MODERNISMULUI — Modernismul este asociat de ideologia fascistă cu decadența și imoralitatea pentru care ni se cere un efort de toleranță. Dar esența modernismului este experimentarea și adoptarea noilor concepte introduse în uz comun de descoperirile științifice și de nevoile societății. Spre exemplu, știința a scos în 1973 homosexualitatea din Manualul de Diagnostic Psihiatric deoarece nu a putut demonstra caracterul patologic al acesteia. 

• CULTUL ACȚIUNII (IRAȚIONALE) — Cred că acest cult al acțiunii este mai curând un cult al emoției și al iraționalului. Dacă te simți amenințat de niște imigranți, de niște homosexuali, travestiți sau de faptul că sunt prea multe femei manager, ai tot dreptul să acționezi, orice ar însemna această acțiune, nefiind nevoie să reflectezi la drepturile acestor persoane. Altfel spus, este acceptabil să adopți un comportament sub-uman față de oricine te deranjează, dacă așa îți vine.

• DEZACORDUL ESTE TRĂDARE — Faptul că fascismul nu poate concepe existența dezacordului în societate, constituie una dintre trăsăturile care fac această ideologie extremistă și îi predispun pe adepții ei la abuzuri îndreptate împotriva celorlalți membri ai societății. Fascismul și democrația sunt pur și simplu incompatibile, chiar dacă fasciștii pot ajunge la putere prin intermediul votului democratic. Ajungerea la putere a fasciștilor reprezintă game over pentru democrație

• TEAMA DE CEI DIFERIȚI — Societatea este formată din indivizi cu personalități diferite. În Brașov, unde am copilărit eu, am avut de-a face cu mulți unguri, sași, rromi și, desigur, cu români. Armonia societății ar fi imposibilă într-un astfel de loc în care trăim în toleranța și pentru toleranță și așa a fost de când ne știm. La fasciști însă trebuie să existe animozități și respingere pentru oricine este diferit. Este de notorietate atitudinea fasciștilor față de evrei și consecințele criminale ale acțiunilor fasciste împotriva acestei minorități. 

• CULTIVAREA FRUSTRĂRII SOCIALE — Frustrarea este inerentă vieții (idealismul tinereții o poate amplifica) iar gestionarea frustrării se poate face în moduri acceptabile social (hobby-uri, dezvoltare personală, psihoterapie), dar și distructive (distrugeri, violență) sau auto-distructive (viciu, auto-flagelare, suicid). Ei bine, oricare ar fi nivelul normal de frustrare dintr-o societate, fascismul face tot posibilul ca frustrarea să fie amplificată, să crească tensiunea și furia populației. 

• OBSESIA PENTRU CONSPIRAȚIE — Poate ați fost impresionați de aberațiile pe care le spun unii politicieni în legătură cu oligarhii, evreii, soroșiștii și tot felul de alte entități dușmănoase, însă în legătură cu care nu pot aduce probe propriu-zise. Comploturile acestea inventate cu efort imaginativ vrednic de o cauză mai bună, este un mod de a alimenta frustrarea, în special atunci când receptorul nu este echipat intelectual pentru a solicita dovezi ale celor afirmate. 

• DEMONIZAREA INAMICULUI — Fascismul portretizează inamicul identificat (pe soroșiști, globaliști, evrei, democrați, etc) ca fiind atât puternic și abil, cât și slab și usor de învins. Scopul acestei dualități este mobilizarea poporului prin instaurarea panicii morale, iar pe de altă parte, justificarea abuzurilor pe care un regim fascist la practică în mod normal.

• VIAȚA ESTE O LUPTĂ — Pentru fascism, viața este o luptă permanentă cu un dușman pornit să îți facă rău. De aceea regimurile fasciste sunt vizibil izolaționiste și incapabile de cooperare cu alte state, privite ca niște competitori incorecți. Un lider fascist veritabil îți lasă impresia că îi mârâie sau chiar îi latră pe toți străinii a căror existență este percepută ca o povară, niște inamici în războiul economic sau militar.

• DISPREȚ PENTRU CEI SLABI — Fascismul este o ideologie care încurajează discriminarea minorităților. Acestea sunt percepute ca fiind străine de tradiția strămoșească sau incapabile să se integreze în structura societății fasciste ori să întruchipeze idealul național. Prin urmare, într-un regim fascist,  minoritățile, fie vor fi ignorate și lipsite de drepturi, fie vor fi de-a dreptul prigonite, abuzate sau se vor lua măsuri criminale împotriva acestora.   

• CULTUL EROULUI ȘI AL MORȚII — Cultul eroului, în sine, nu are nimic rău: există eroi civilizatori care se sacrifică pentru a înlătura răul din societate sau a-i salva pe cei care nu se pot apăra. Dar eroul fascist este cu totul altceva. Acesta poate (și trebuie) să abuzeze de puterea sa pentru a umili anumite minorități demonizate în mod absurd, pentru a agresa un stat vecin sau pentru a scoate în afara legii niște ONG-uri inofensive. Consecințele, amenzile, dosarele penale și chiar moartea sunt percepute ca un sacrificiu, plin de noblețe.

• BĂRBATUL MACHO ȘI ARMELE — Într-o societate fascistă locul femeilor este unul modest, în umbra bărbaților, slujind pentru aceștia, după modelul familiei tradiționale. În acest timp, bărbatul se bucură de apreciere pentru capacitatea sa de a lupta cu niște dușmani ai patriei, mai curând imaginari. Bărbatul are practic obligația să devină erou al patriei și primește onoruri pentru asta, chiar și atunci când ucide în numele patriei. 

• POPULISM SELECTIV — Se referă la un ideal popular din care au fost eliminate elementele care nu concordă cu acesta. Fasciștii au obiceiul să se auto-intituleze poporul, dar din acest popor pare că nu fac parte minoritățile etnice, religioase ori sexuale, ori cei cu opinii politice diferite. Poporul este perceput ca o unitate de cuget și simțire iar acest cuget și această simțire sunt mai curând dictate de liderul fascist. Într-o democrație, unitatea este greu de obținut și asta poate crea impresia de haos. 

• COMUNICARE CONTROLATĂ — În general, în regimurile totalitare comunicarea este cenzurată pentru a servi intereselor dictaturii. Dictatura de tip fascist nu face excepție. Astfel, orice relatare și orice eveniment este interpretat în așa fel încât să crească adeziunea și așa-zisa unitate. Fără această comunicare controlată, unitatea societății fasciste nu ar fi posibilă. 

Fascismul ca ideologie ce facilitează instalarea societăților de tip totalitar va face în așa fel încât votanții săi să fie convinși că prin acest vot susțin democrația, adevărul și libertatea. Ceea ce nu știu acești votanți este faptul că după preluarea puterii, democrația va fi înlocuită cu așa zisa unitate de cuget și simțire, adevărul va fi înlocuit cu limbajul controlat iar libertatea va fi înlocuită cu limitele idealului fascist. Așa cum ne arată istoria, de cele mai multe ori, acest ideal îi duce pe cetățeni peste hotare unde vor ucide oameni nevinovați cu pretextul că își apără patria.

Dacă ați lecturat cu atenție acest articol, ați înțeles probabil faptul că fascismul nu poate fi o dovadă de sănătate psihică și trebuie să aibă o legătură cu psihopatologia. Ei bine, această idealizare a propriei tradiții și respingerea insensibilă a celor diferiți ar putea fi o trăsătură narcisică. De asemenea, teama de ceilalți și suspiciunea alimentată de conspirații ar putea fi o trăsătură paranoidă, în timp ce abuzarea celorlalți și percepția că suntem victimele lor ar putea fi, foarte bine o trăsătură antisocială (a.k.a. psihopatie). 

E trist că societatea se poate îmbolnăvi din când în când și tendințele extremiste pot prelua conducerea pentru a duce societatea în direcții nebănuite, aberante. Este util în schimb să cunoaștem trăsăturile ideologiei fasciste pentru a recunoaște stegulețele roșii sau indiciile cu privire la pericolul fascist, atunci când acestea apar. În caz contrar, riscăm să analizăm realitatea așa cum am observat în ziua de azi la mulți concetățeni de-ai noștri — acest candidat merită votat pentru că are mulți dușmani. Și așa, în ciuda intențiilor noastre, le lăsăm copiilor o lume în care toată lumea latră la toată lumea... 

(1) Imaginea Masks, de Cottonbro Studio, via Pexels

(2) CNN, (acc. 10.03.2025), Elon Musk wants to save Western civilization from empathy, website: CNN.com

(3) Wikipedia, (acc. 10.03.2025), Fascismul Italian, website: Wikipedia.org

(4) Open Culture, (acc. 10.03.2025), Umberto Eco's List of the 14 Common Features of Fascism, website: OpenCulture.com