Mind, People, Lifestyle

Marius Iftimie este administratorul si autorul principal al blogului Psihopedia, licentiat in Psihologie, absolvent al unui Master de Consiliere Educationala si al unui program de formare in Psihoterapie Adleriana, recunoscute de Colegiul Psihologilor, Federatia Romana de Psihoterapie si Ministerul Educatiei. Contact: teleologia@yahoo.com

sâmbătă, 9 iulie 2016

Copilaria Indusa Oral

Am paharul gol in mana, in nu stiu care club... Da mama, sunt beata... Cat de cool este sa bei cu prietenii? Psihopedia are vesti foarte bune pentru cei care doresc sa isi mentina personalitatea si posibilitatile functionale, in caz ca sunt importante pentru voi.




Efectele alcoolului pe termen scurt asupra dispozitiei afective i-au determinat oamenii sa se ataseze de alcool si sa-i ofere acest loc privilegiat in viata lor, indiferent prin ce ar trece: fie ca sarbatoresc ceva si sunt fericiti, fie ca au pierdut ceva si "isi ingrijesc ranile emotionale" cu ajutorul alcoolului.

Nu am nimic cu artistii care canta despre alcool. Dimpotriva, ma bucur pentru ca ei constientizeaza la nivelul opiniei publice faptul ca, de ceva timp, nu mai consumam alcoolul "in mod moderat", si, din pacate, nu cunoastem cu adevarat ce reprezinta aceasta substanta, chiar si consumata cu moderatie, pentru sistemul nervos si sanatatea sa. 

Ce au in comun lobotomia si consumul de alcool?

Lobotomia este o procedura chirurgicala, prin intermediul careia sunt eliminate (sectionate) legaturile neuronale dintre lobii frontali ai creierului si restul sistemului nervos. Prin anii '40, lobotomia devenise extrem de populara pentru ca oferea o oarecare ameliorare a bolilor psihice, iar cel care a descoperit-o, portughezul Antonio Egas Moniz, a primit chiar un premiu Nobel pentru asta.

Totusi, odata cu trecerea vremii, lobotomia a devenit extrem de controversata, datorita efectelor sale asupra afectivitatii, performantelor intelectuale si, in general, asupra personalitatii celor care primisera o astfel de operatie. EI bine, s-a observat la acestia scaderea empatiei, a inhibitiilor si o cronica infantilizare a personalitatii.

Pentru acest motiv, anumiti cercetatori au denumit lobotomia in mod sarcastic "copilarie indusa chirurgical". S-ar parea ca aceasta interventie agresiva in activitatea lobilor frontali ai creierului ii transforma cu totul pe pacienti, anulandu-le vointa, spiritualitatea si judecata morala, facandu-i incapabili sa functioneze independent.

Fireste, era o solutie disperata pentru pacienti la fel de disperati, insa cateva decenii mai tarziu, lobotomia incepe sa fie privita ca o barbarie medicala si un amestec agresiv in drepturile pacientilor.

O pacienta care suferise o lobotomie, a fost intrebata inainte de operatie ce ar face daca ar pierde un ceas pe care l-a imprumutat, raspunsul fiind: "va trebui sa platesc pentru ceas sau sa cumpar unul identic si sa-l inapoiez. Dupa interventia chirurgicala si restabilire, raspunsul ei la aceeasi intrebare a fost: "va trebui sa imprumut un alt ceas".

O alta pacienta, in urma unei lobotomii devenise, conform unor surse din lumea medicala a vremii, "zambitoare, lenesa si auto-suficienta, avand personalitatea unei stridii". Ii era greu sa isi aminteasca numele medicului ei si isi turna mereu cafea dintr-un ibric gol. Dealtfel, numerosi pacienti care suferisera o lobotomie se ingrasasera foarte mult, dovedind o totala lipsa de inhibitie sau auto-control.

Fara a mai fi vorba despre pacienti care suferisera o lobotomie, pe la 1800, un caz cel putin la fel de interesant a fost acela al lui Phineas Gage, un ceferist care suferise un teribil accident - o bara de fier i-a strapuns partea anterioara a creierului. Desi, in mod miraculos a supravietuit, a fost afectata functionarea lobilor frontali si, odata cu asta, a aparut si transformarea personalitatii sale, devenind dintr-un om muncitor, responsabil si amabil, o persoana grosolana, nesuferita si lenesa.

Probabil ca intuiti de ce v-am vorbit despre toate acestea. Lobii frontali ai creierului par a detine un rol cheie in integrarea noastra cu succes in societate, functionarea acestora fiind asociata, asa cum spuneam mai sus, cu judecata morala, luarea deciziilor, logica, vointa si spiritualitatea. Putem beneficia de o deplina maturitate functionala a acestei parti a creierului abia in jurul varstei de 22 de ani.

Ei bine, pe cat de importanti sunt lobii frontali in functionarea noastra sociala, s-a constatat faptul ca la alcoolici lobii frontali au suferit, in urma anilor de ingestie a alcoolului o atrofiere radicala, lucru care ar putea fi asemanat, cel putin prin efectele sale, cu o lobotomie - sinistra si barbara interventie medicala, care ne depersonaliza si ne retrograda pe scara regnului animal, lasandu-ne sa functionam exclusiv pe baza instinctelor. 




Din pacate, asa cum veti vedea in continuare, chiar si ceea ce denumim "consum moderat de alcool", are efecte tulburatoare asupra functionarii noastre psihologice. Am insa si o veste buna pentru cei care isi doresc sa evite aceasta depersonalizare sistematica care vine odata cu alcoolul.









(1) Imaginea Christmas Party, de Nikita Kashner, via Flikr, sub licenta CC BY-NC-ND 2.0

(2) Radulescu, E., (2009), Adio, Pahar! Efectele alcoolului asupra organismului uman, editura Viata si Sanatate, Bucuresti

(3) Brain Made Simple, (acc. Iulie 9, 2016), Frontal Lobe, website: Brain Made Simple

(4) Wikipedia, (acc. Iulie 9, 2016), Lobotomy, website: Wikipedia

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu