Reflectia de pe Urma

In miezul personalitatii noastre se afla ... un filosof. Iar problema fundamentala a filosofiei este... daca viata merita sau nu merita sa fie traita si in ce conditii merita sa fie traita. Filosofia ne omoara pe noi!

Cazul "sinuciderii" lui Dan Condrea m-a fascinat si pe mine la fel de mult. Conditiile mortii sale sunt deosebit de misterioase - cele 13 drumuri "fara noima", schimbul de SMS-uri dintre Dan Condrea si sotia sa ("Unde esti? Sa nu faci vreo prostie!" / "Meditez..."), presiunea mediatica/publica care apasa asupra sa si, nu in ultimul rand, sumele de bani uriase implicate si persoanalitatile publice care au facilitat aceasta... uriasa Tradare Nationala.

Toate acestea par a reprezenta ingredientele unei povesti pe care o vom vedea deslusita peste 20 de azi, pe canalul meu preferat - Discovery ID. Nu sunt foarte optimist in privinta descoperirii adevarului, desi mi-ar place sa se intample asta cat mai curand. Pare totusi o poveste prea incalcita pentru a fi optimist. Iar acesta ar putea fi un avantaj providential pentru stima de sine a celor implicati: cand intunericul  nu te mai acopera, poti cel putin sa aprinzi o "fumigena" care sa invaluie totul in mister. Acum asteptati baieti sa se lase fumul!

Ceea ce ne intereseaza in particular este, desigur, daca a fost sau nu sinucidere. Nu doresc sa cad in ridicol, afirmand ca sunt sigur ca a fost o sinucidere sau, dimpotriva, ca sunt sigur ca nu a fost o sinucidere, ca moartea lui Condrea a fost provocata de mai stiu eu ce vointa mafiota. Niciuna dintre posibilitati nu poate fi exclusa la momentul acesta iar organele de cercetare criminalistica sunt acelea care sunt chemate sa faca lumina.

Totusi, tind sa imbratisez una dintre ipoteze si va voi explica de ce. Sinuciderea a fost privita in literatura de specialitate ca un suprem paradox - o fiinta umana care incearca sa se apere de stresul existential prin intermediul auto-eliminarii, a renuntarii la viata. Spre deosebire de alte specii, oamenii pot face asta si, s-ar parea, o fac din ce in ce mai mult, potrivit statisticilor. Sinuciderea reprezinta deci, un mecanism de aparare, in sens psihopatologic.

Mecanism de aparare este orice masura psiho-comportamentala la care recurge o anumita persoana in scopul de a diminua anxietatea sau durerea rezultata din contactul cu realitatea si conditiile mediului. La Dan Condrea pot spune ca am observat, in afara de sinucidere si ceea ce se cheama "activism" - adica incercarea sa de a elimina anxietatea prin intermediul unor actiuni fara noima: conducerea masinii pe aceeasi ruta, de 13 ori.

Unii au spus ca "isi cauta locul potrivit pentru sinucidere". Eu as spune ca actiunea si condusul masinii erau pentru el o resursa, chiar si daca nu mai aveau vreo noima. De asemenea, traseul acesta simplist, stereotip, realizat de 13 ori, ar putea evoca blocajul mental pe care il suferise la momentul respectiv. E ca si cand ar spune o poveste de genul: pe drumul meu, toate iesirile sunt blocate.

Este adevarat faptul ca sinucigasii au un anumit profil. S-a vorbit in literatura de specialitate despre influenta complexului de inferioritate in aparitia suicidului - cand o persoana nu se vede capabila sa reziste provocarilor existentiale, nu-si mai vede sensul si alege sa dispara. S-a vorbit, pe de alta parte, despre stima de sine inalta, dar fragila, pe care o intalnim la cei care detin ceea ce se cheama complex de superioritate.

Pare a fi o trasaura a naturii umane aceea ca atunci cand indivizii se simt slabi, ei vor sa rezolve problemele vietii in asa fel incat sa obtina superioritatea personala fara sa implice sentimentul comunitar (interesul in interesul celorlalti). Un complex de superioritate este o faza secundara. El reprezinta compensarea sentimentului de inferioritate. Alfred Adler

Ei bine, complexul de superioritate, pe care il are cineva care se socoteste deasupra tuturor, si avand drepturi mai multe decat restul oamenilor, corespunde unei stime de sine inalte dar fragile - este fragilizata tocmai pentru ca este supusa in permanenta loviturilor externe. Societatea nu prea ii suporta pe cei care nu inteleg principiul cooperarii si respectului  dintre membri, considerandu-se deasupra tuturor, si de aceea realitatea sociala (a unei societati sanatoase) reactioneaza prin haituirea permanenta a acestora. 

Deci orice persoana cu un complex de superioritate ascunde de fapt un sentiment de inferioritate rau administrat. Iar izbirea de copac ar putea reprezenta, la modul metaforic, izbirea de realitatea sociala care presupune inter-cooperare si respect intre membrii societatii - o adevarata trezire din somn, nu-i asa, cam brutala, ce-i drept ...

Paradoxul sinuciderii consta tocmai in faptul ca te elimini... pentru a te apara. De unde rezulta faptul ca in mentalitatea fiintei umane viata poate sa nu fie mai importanta decat conditiile in care aceasta se desfasoara. Cine decide asta? Este vorba despre o structura a personalitatii ce poarta denumirea de Eu. Ce este Eul si cum ajunge sa determine acest dramatic gest al auto-eliminarii?

>> Continuarea in Psihopedia PRO

(1) Imaginea Reflection, de Skip, via Flikr, sub licenta CC BY-NC-ND 2.0

(2) Antena 1, (acc. Jun. 06, 2016), Ultimele mesaje trimise de Dan Condrea inainte de accident, website: Antena 1

(3) Digi 24, (acc. Jun. 06, 2016), Soferul mort era patronul HexiPharma, website: Digi 24

(4) Wikipedia, (acc. Jun. 06, 2016), Superiority Complex, website: Wikipedia

(5) Click, (acc. Jun. 06, 2016), 7 argumente ca Dan Condrea si-a lua viata, website: Click