Femeile Sunt Frustrate

Un studiu recent, realizat de revista Time in colaborare cu Harris Poll scoate in evidenta diferentele dintre cele doua genuri in ce priveste modul de a simti si a gestiona provocarile zilnice. Harris Poll este o companie de sondare a opiniei publice si cercetare a pietei din Statele Unite, care activeaza din anul 1963.

☆ ☆ ☆

Un studiu de ultima ora realizat in SUA de catre revista Time in colaborare cu Harris Poll, ale carui rezultate au fost publicate si in revista Psychology Today, descopera faptul ca adjectivul cel mai frecvent folosit de catre femei pentru a-si descrie starile emotionale a fost acela de frustrata. La frustrare se adauga si oboseala, anxietatea si tristetea care, de asemenea au obtinut scoruri mai ridicate in randul femeilor decat in randul barbatilor. Voi publica mai jos un printscreen din revista Time cu rezultatele acestui studiu pentru a va edifica.

Totusi, gasesc ca o diferenta de doar cateva procente, desi poate spune ceva, mi se pare insuficienta pentru a trage concluzia ca doar femeile sunt frustrate, triste si anxioase sau ca toate femeile sunt astfel. Sunt convins ca exista unii carora le vor place putin prea mult concluziile acestui studiu dar dintr-o perspectiva stiintifica el nu este suficient de relevant incat sa stabilim pe baza lui trasaturi de gen. Cu toate acestea, se pot identifica cateva motive care tin de mediul socio-cultural si profesional pentru care femeile pot fi frustrate, si pe buna dreptate.

SOLICITARILE FAMILIALE ~ In foarte multe familii barbatii nu sunt dispusi sa participe la sarcinile specifice cresterii si educarii copiilor si raman tributari stilului patriarhal de organizare a societatii. Faptul ca aduc ceva mai multi bani ii incurajeaza in acest sens.

CUMULAREA FACTORILOR DE STRES ~ Femeile sunt integrate in piata muncii si in acelasi timp lor le revine cea mai mare parte dintre sarcinile gospodariei sau ingrijirea seniorilor. Chiar si daca totul s-a automatizat (curatarea rufelor si a locuintei, procurarea hranei, gatitul, etc) exista sentimentul de supra-solicitare concretizat in diagnosticul de burn-out.

INECHITATEA MEDIULUI PROFESIONAL ~ Femeile sunt harnice si destoinice, dovedindu-se inca din scoala primara niste eleve cu rezultate mai bune la invatatura. Dar piata muncii pare sa favorizeze cu totul altceva decat munca. Desi cei care muncesc din greu sunt valorizati si adeseori recompensati, persoanele care avanseaza ierarhic si castiga mai bine sunt inzestrate cu stofa de politician: se pricep la oameni, au relatii, si impun respect prin simpla prezenta si prin tonul vocii (cu cat e mai groasa cu atat mai bine, caci asta transmite autoritate).

PERFORMANTELE CER SACRIFICII ~ Femeia zilelor noastre isi doreste o familie fericita, cu copii bine educati, hraniti si ingrijiti, cu o viata de cuplu plina de satisfactii, armonie si colaborare si, desigur, o viata profesionala la fel de implinita cu retributii care nu fac diferente intre genuri si avansare profesionala obtinuta prin munca cinstita. Este oare prea mult? Probabil ca da: fiecare dintre aceste aspecte implica eforturi si sacrificii. De ex. a fi prezenti in viata copiilor cand acestia au nevoie de noi, vine adesea cu sentimentul ca seful iti tolereaza problemele familiale.

Asa stand lucrurile, probabil ca femeile nu sunt suficient de frustrate iar rezultatele studiului realizat de Time si Harris Poll lasa de dorit din anumite puncte de vedere. Dar daca elemente precum cele din lista de mai sus explica contextul socio-profesional si cultural si reprezinta niste explicatii sau chiar scuze foarte bune care sa justifice concluziile studiului respectiv, ne ramane totusi sa ne intrebam daca nu cumva putem face si noi ceva pentru a nu ajunge in situatia de a dezvolta frustrari fara margini, cu consecinte grave. Cred ca femeile fac deja foarte multe in acest sens: ele sunt cele mai deschise serviciilor psihologice sau workshopurilor care le invata sa amelioreze si sa aduca in echilibru diverse aspecte ale vietii. Nu putem decat sa respectam asta.

Dar as dori sa va recomand si eu cateva lucruri care sa va ajute sa gestionati aceste frustrari, in lista care urmeaza:

CULTIVATI REALISMUL ~ Asta inseamna sa aducem echilibru intre asteptari si posibilitati. Uneori ajuta sa ne dorim mai putine lucruri si sa cerem din partea noastra mai putine sacrificii. Desi ne dorim o viata implinita din absolut toate punctele de vedere, ziua are tot 24 de ore iar noi avem in continuare nevoie de odihna si de un ritm de viata suportabil.

LOCUL CONTROLULUI ~ Este modul in care atribuim cauze problemelor cu care ne confruntam (ne asumam responsabilitatea sau dam vina pe orice altceva?). S-a demonstrat stiintific faptul ca atunci cand ne asumam responsabilitatea (Locul Controlului este Intern), suntem mai putin frustrati si avem rezultate mai bune in munca si invatare. Cand dam vina pe ceilalti frustrarea noastra creste si facem presiuni disperate pentru schimbarea... lumii. Cand ne asumam responsabilitatea, ne focalizam pe solutii si alegeri personale care vor avea impact asupra propriei vieti.

FACETI ALEGERI FAVORABILE ~ La 20 de ani nu este usor sa prevezi cum va arata viata ta de familie peste 5 sau 10 ani. Si totusi, este varsta la care multi dintre noi luam decizii care ne vor afecta tot restul vietii. Partenerul de viata este o alegere de acest fel: el poate fi cooperant si de ajutor sau dimpotriva, poate sa se simta superior si sa refuze cooperarea si eforturile. Alegerea totusi va apartine. Sunt foarte bucuros sa constat ca cele mai multe dintre femei au aceasta abilitate de a simti cu cine au de-a face!

NEGOCIATI-VA DREPTURILE ~ A ajunge in situatia de a suferi de burn-out pentru ca aveti mult prea multe lucruri pe cap este deja un semnal ca lucrurile nu au fost gestionate favorabil si constructiv. E un strigat disperat de ajutor care poate fi auzit sau nu. Pana la burn-out aveti un milion de oportunitati sa vorbiti despre ceea ce simtiti si sa-i cereti ajutorul partenerului. Cei mai multi dintre barbati au nevoie sa li se spuna lucrurilor pe nume in mod direct si stau mult mai prost decat femeile la capitolul citirea gandurilor sau empatie. Iar aici, a cere ajutorul este mai eficient decat a acuza.