Mind, People, Lifestyle

Marius Iftimie este administratorul si autorul principal al blogului Psihopedia, licentiat in Psihologie, absolvent al unui Master de Consiliere Educationala si al unui program de formare in Psihoterapie Adleriana, recunoscute de Colegiul Psihologilor, Federatia Romana de Psihoterapie si Ministerul Educatiei. Contact: teleologia@yahoo.com

luni, 13 martie 2023

Busola Emotionala

Ai nevoie de claritate dar care este busola ta in viata? Daca iti folosesti emotiile, trecatoare si capricioase, drept unica busola in viata, am doar vesti proaste pentru tine. Caci inteligenta emotionala nu inseamna sa simti lucruri iesite din comun ci sa fii capabil sa iti alegi emotiile in functie de prioritati. 



☆ ☆ ☆


Am intalnit de curand marturia unui psihoterapeut care, probabil aflat el insusi intr-o criza profesionala s-a gandit sa apeleze la prietenele sale de pe Facebook pentru a intelege procesele care au loc in sufletul unei femei atunci cand tot felul de tendinte contradictorii ajung sa isi spuna cuvantul si sa-si ceara drepturile. Psihoterapeutul a numit asta nevoie de claritate. O astfel de situatie, in care Eu-rile noastre devin dominante la un moment dat insa isi pierd forta in favoarea altor Eu-ri cu alte nevoi si alte prioritati, poate sa produca destul de multa frustrare si confuzie. Dar poate ar fi mai bine sa reproduc aceasta postare urmand ca in final sa va impartasesc modul cum as aborda eu o astfel de situatie. 

AM O INTREBARE PENTRU FEMEI DESPRE CUM NAVIGATI VOI EMOTIILE DIVERSE CA SA AJUNGETI LA MAI MULTA CLARITATE? 

Eram ieri intr-o conversație faină cu o femeie la cină. Și la un moment dat i-am zis asa mai direct: mie îmi pare ca nu prea ai o direcție clară în ce îți dorești de la o relație. Că ăsta era subiectul în discuție. 

Am continuat: uite noi bărbații sau mai bine zis eu, ca barbat, când am nevoie sa știu ceva clar ce vine din profunzimi, când am nevoie de o direcție, stau asa câteva ore sau chiar zile intr-o retragere cu mine și meditez, pun întrebări, eliberez pana aflu. Și apoi trec la partea de clarificare și mentala și pun pe hârtie ce vreau, ce riscuri, ce impact and so on pana când am o senzație interioara de pace. 

Dar voi femeile cum faceți sa ajungeți la aceasta claritate? 
La care ea îmi răspunde simplu: pai uite eu, azi simt ca vreau o relație profunda, intimitate, căsătorie chiar, totul f frumos. Dar peste o săptămână, la fel de total și în adevar (adevărul din acel moment) simt ca vreau sa ma bucur de atingere, de sex, sa ma joc, sa explorez și sa nu ma gândesc asa mult la viitor. 

Hmmm, interesant zic eu. Universul Feminin precum apa în curgere. 

La care ea continua: Bun, și mai e. Vine o alta săptămâna în care pur și simplu nu mai vreau nimic, doar sa fiu eu cu mine în meditație, retragere, conectare. 

Iar eu, oh, devine interesant. Și, în toate aceste mișcări emoționale, cum încerci sa aduci la masa tratativelor toate aceste părți din tine? 

La care ea: pai încerc dar nu prea reușesc. 

Și, anyway, discuția a continuat dar...tot a rămas în mine aceasta conversație... 

Voi cum faceți femeile trezite/conștiente, cum faceți sa navigați prin aceste eu-ri feminine diverse?

Cred ca situatiile de acest fel pot fi impartite in 2 categorii. Fiindca, daca exista tendinte concurente in psihicul nostru, aceste tendinte pot sa se excluda reciproc (de ex. nu poti sa fii si casatorit si fara resposabilitati de cuplu, in acelasi timp) sau sa nu se excluda reciproc (de ex. poti sa fii si casatorit si scutit de anumite responsabilitati, in anumite perioade sau chiar permanent). Ceea ce inseamna ca, daca exista o minima compatibilitate intre aceste tendinte si daca exista compatibilitate si toleranta intre parteneri, se poate gasi o cale de convietuire intr-o forma sau alta. Dar sa le luam pe rand:

  • TENDINTE CARE SE EXCLUD RECIPROC ~ a fi intr-o relatie serioasa, angajata si exclusiva (1) iar pe de alta parte, a explora, a te juca, a nu te mai gandi la viitor si consecinte (2). Pentru unii dintre noi s-a inventat ceea ce se cheama open relationship, care presupune tocmai acest gen de libertate de a fi intr-un cuplu si de a explora si de a te juca cu diversi alti parteneri, daca asa iti vine tie. Pentru multi dintre noi, ideea de open relationship este doar o schimonoseala a unei relatii normale, ca si cand ai incerca sa inlocuiesti berea cu apa minerala. Da, este cu totul altceva! Si probabil ca, pentru cei mai multi dintre noi, open relationship nici macar nu este o relatie adevarata. De aceea sunt de parere ca a te afla intr-o relatie serioasa si a explora cu diversi parteneri reprezinta tendinte care se exclud reciproc.
  • TENDINTE CARE NU SE EXCLUD RECIPROC ~ a fi intr-o relatie serioasa, angajata si exclusiva (1) iar pe de alta parte, a fi cu tine insati, a medita, a te re-conecta cu propria persoana (2): daca exista intelegere intre parteneri, acestia isi pot oferi oportunitatea de a ramane in cuplu si in acelasi timp a se regasi pe sine, in anumite momente. Atunci cand suntem constienti de nevoia aceasta ii putem spune viitorului partener inca de la inceput ca ne asteptam sa ne ofere spatiu personal la anumite intervale de timp. Faptul ca ai un hobby care presupune solitudine si izolare nu va face relatia ta mai putin serioasa, angajata si exclusiva, cu conditia ca partenerul tau sa inteleaga acest lucru si sa si-l asume. Chiar si daca apare o astfel de nevoie pe parcusul casniciei (fiindca partenerii au dreptul sa evolueze si o fac mereu), cei doi parteneri isi pot negocia drepturile si isi pot oferi astfel de privilegii, eventual primind ceva la schimb. 

Cu referire la prima categorie (tendinte care se exclud reciproc), cred ca avem nevoie cu totii sa intelegem acest adevar universal simplu: si anume ca realitatea are limite. Stiu, e trist si frustrant sa descoperim ca realitatea are limite. Pentru cei care nu se impaca cu limitele, (din cauza evenimentelor copilariei, nu-i asa?) realitatea este cu atat mai frustranta. Spre exemplu, nu poti sa fii intr-o statiune de la Marea Neagra si sa te plimbi in padure, langa Sinaia, in acelasi timp. Prin urmare, daca ai ales sa iti faci concediul la Marea Negra, ai nevoie sa accepti ca Marea Negra nu iti poate oferi chiar totul, desi, intr-un fel primesti atat de multe lucruri de la Marea Negra. Ai optiunea sa apreciezi ceea ce iti ofera Marea Neagra, asa cum ai optiunea sa ramai frustrat de faptul ca la Marea Negra nu sunt paduri racoroase si cu aer proaspat - iar de aici fericirea sau nefericirea ta!

Cam la fel stau lucrurile si in cuplu. Cuplul iti poate oferi atat de multe lucruri (intimitate, protectie, sustinere, securitate materiala, etc) dar nu iti poate oferi posibilitatea de a explora si a te juca cu alti eventuali parteneri, fara sa-ti pese de consecinte. Iar daca iti ofera chiar si asta, atunci nu mai e cuplu iar intimitatea, protectia si sustinerea nu mai vin in aceeasi doza si cu aceeasi puritate. De aceea avem nevoie sa intelegem ca realitatea are limite. Nu vreau sa fiu inteles gresit: nu judec pe nimeni si nu incurajez asta. Dar fiecare va trai in final viata pe care a ales-o. Consecintele nu pot fi evitate. Iar daca in aceasta ecuatie se mai adauga si niste copii, ei sunt singurii care va vor judeca cu adevarat si nu veti putea face nimic pentru a preveni asta. 

In universul realist exista limite. Iar asta, in esenta, inseamna a invata sa pierzi. Da, odata intrati intr-un cuplu, am pierdut o parte din privilegiile si libertatile noastre. E ca un contract nevazut pe care l-ai semnat razand, dar fara sa citesti contractul cu atentie: ce scrie cu litere mici acolo? Da, scrie ca ti-ai pierdut libertatea si privilegiile pe care le aveai cand erai fecior/fecioara! Si da, mai scrie ca risti sa ramai singur oricand si nimic nu-ti garanteaza ca relatia ta va fi una fericita! 

Si este cam acelasi lucru si in ce priveste copiii! Stiu, nimeni nu vorbeste despre asta! Vorbim doar despre fluturi in stomac si despre magia sarbatorilor si a concediilor de vis petrecute intre cei dragi, nu-i asa? Vorbim despre dragalasenia copiilor si bucuria pe care ne-o aduc, dar nu vorbim despre bataile de cap pe care ei ni le dau si despre faptul ca de acum inainte fiecare greseala pe care o faci va fi vazuta si folosita impotriva ta. Oare chiar iti doresti sa fii casatorit? Oare chiar iti doresti sa ai mai multi copii? 

Cred ca fiecare dintre noi, atunci cand este pe cale sa ia o decizie importanta, are nevoie sa se gandeasca bine care ii sunt valorile si prioritatile - care sunt lucrurile fara de care n-am putea trai si ce inseamna o viata fericita pentru mine? Iata busola ta! De asemenea, cand ne evaluam optiunile, emotiile nu vor fi suficiente. Daca iti folosesti emotiile (trecatoare si capricioase) drept busola, am doar vesti proaste pentru tine.  Avem nevoie sa ne gandim la avantaje si dezavantaje fiindca acestea vor aparea, chiar daca nu poti sa le simti in momentul cand iei decizia respectiva. Stiu, mai invatam si din experienta. Dar este o problema: nu ai timp sa inveti din greselile proprii iar o greseala facuta te poate pune intr-o pozitie fara cale de intoarcere. Oare iti permiti asta? 

Invata din greselile altora! Viata este prea scurta pentru a invata din propriile greseli.

Sam Levenson





Probabil ca ati citit basmul Tinerete Fara Batranete si Viata Fara de Moarte de Petre Ispirescu. Va recomand sa il recititi sau cel putin sa va amintiti de el in momentele cheie ale vietii. Nimic nu vine pe gratis in aceasta lume: chiar si tineretea fara batranete si viata fara de moarte au un pret si cer niste conditii. Iar daca vrei sa te bucuri de ceva, nu uita ca exista conditii pe care trebuie sa le respecti! Fat Frumos nu a tinut cont ca trebuie sa evite Valea Plangerii iar rezultatul a fost acela ca si-a pierdut privilegiile. Din pacate, viata noastra este fix la fel: atunci cand nu tinem cont de termenii contractului, ne pierdem privilegiile. Iar toata viata noastra se bazeaza pe contracte (cu drepturi si indatoriri), chiar daca nu suntem constienti de existenta acestora.









(1) Imaginea Compass on Hand, de Bakr Magrabi, via Pexels

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu