Nu Ne Vindem Țara 2.0

Uneori soluțiile pe care le găsim nu fac decât să înmulțească problemele noastre. Așa cum drogurile nu îți rezolvă problemele, dimpotrivă, ți le complică. Este oare Călin Georgescu soluția de care avem nevoie? E greu să-ți dai seama ce vrei când îți lipsește experiența.

☆ ☆ ☆

În anii '90 era o nevoie disperată de investiții străine dar la nivelul simțului comun venirea investitorilor era percepută ca o "vindere de țară". Exista multă anxietate în fabricile comuniste și în familiile lucrătorilor. Iar unii dintre noi au experimentat asta 1st hand. Au fost câteva cazuri în care venirea unor investitori străini în Brașov a fost întâmpinată cu demonstrații de protest ale angajaților. Nu știu ce plan de afaceri aveau aceștia dar nu le surâdea ideea ca fabrica unde lucrau să fie cumpărată de un străin. Prin urmare, investitorii occidentali au plecat și ne-au lăsat să ne punem în aplicare propriul plan de afaceri. 

Alfred North Whitehead spunea că gândirea are avantajul că putem lăsa ideile să moară în locul nostru. Ne gândim înainte de a ne arunca de pe stâncă și probabil vom ajunge la concluzia că nu vom prinde aripi doar fiindcă ne-am aruncat de pe stâncă. Dar pentru ca să putem folosi acest mare avantaj al gândirii, oamenii au nevoie fie de învățare (învățarea complex-cognitivă — din cărți, din mass-media, din experiența altora), fie de experiență de viață. Eleanor Roosevelt afirma că viața este prea scurtă pentru a învăța din greșelile proprii și ne îndemna să învățăm din greșelile altora — cum ar fi părinții noștri, care nu au dorit să-și vândă țara. 

După alegerile prezidențiale din 24 Noiembrie am observat foarte multe lucruri: bucuria suveraniștilor, care au obținut ceea ce și-au dorit — un candidat în turul 2 al alegerilor, dar și numeroși psihologi neliniștiți care au început să vorbească despre lucruri serioase cum ar fi tulburările de personalitate paranoidă, schizotipală, antisocială și narcisică, despre teorii ale conspirației, despre manipulare, lideri de cult, etc. De asemenea, am observat câteva efecte interesante care au apărut în domeniul financiar-bancar: a picat bursa de la București, s-a mărit indicele ROBOR și au crescut ratele românilor. Nu în ultimul rând, am observat o mulțime de discuții aprinse pe rețelele de socializare. Pare că societatea a luat foc pe acest final de an. 

În caz că ne doream ceva care să ne scoată din monotonie, ei bine, tocmai ne-am făcut rost de așa ceva — știați că există stresul lipsei de activitate și al monotoniei, una dintre cele mai grave forme de stres? Ah, da! Și am mai observat ceva: candidatul suveranist Călin Georgescu a devenit un fel de isterie colectivă, iar a spune că este controversat ar fi prea puțin. Ce îl face controversat? În niciun caz felul cum se prezintă fizic. Vorba lui Nea Mărin: Când îl vezi asa, Sucă-al meu pare normal! Dar apoi descoperim videoclipurile de promovare unde spune lucruri mai curând banale să fie bine, să nu fie rău, să fie pace, să nu fie război, fără a veni cu soluții propriu-zise. Vorbește pe un ton calm și adânc și îți amintește de un bunicuț care îți spune povești de noapte bună.

De altfel, jurnaliștii au observat efectul hipnotic al videoclipurilor de promovare electorală care au muzică de fundal sensibilă și lumânări parfumate, fiindcă tipul chiar are stil. Dar dacă forma de prezentare este una impecabilă și seducătoare în felul ei, intervin pe alocuri afirmațiile care te trezesc din transă și te pun pe gânduri. Și da, sunt foarte multe astfel de declarații, una mai stridentă decât cealaltă, trădând predilecția spre teorii ale conspirației și o viziune bizară, cam neclară cu privire la economie, politici guvernamentale și relații internaționale. Faptul că cineva de la un bar îți spune niște teorii deșucheate și bizare pentru a anima conversația este un lucru. Dar când auzi așa ceva de la candidatul prezidențiabil cu cele mai multe voturi, lucrurile capătă un cu totul alt sens. Iată câteva dintre afirmațiile nefondate ale lui Călin Georgescu, despre care s-a spus că sunt delirante:

• Oligarhii lumii sunt implicați într-o rețea de pedofilie și sunt responsabili pentru dispariția celor 8 milioane de copii pe an. 

• În România nu vor mai exista partide politice deoarece acestea și-au pierdut credibilitatea

• Omul nu a ajuns niciodată pe lună

• Virusul COVID 19 nu există, deoarece nu l-a văzut nimeni

• Limba latină provine din limba română

• În Pepsi se află nanocipuri care intră în noi ca într-un laptop

• Organizațiile internaționale sunt implicate în acțiuni care urmăresc controlul populației planetei

• Cezariana suprimă firul divin

• LGBT reprezintă o patologie care trebuie privită cu compasiune și tratată

Cand se vorbește despre aceste afirmații șocante și pline de imaginație creatoare, care cuprind domenii variate, sugerând expertiză solidă, suporterii au de regulă reacții inocente de suport necondiționat "Votăm masiv Călin Georgescu!!", susținând faptul că nu facem altceva decât să îl denigrăm pe candidat. De altfel, există o simbioză perfectă între candidat și votanți — cu cât face mai multe afirmații nefondate și bizare, cu atât primește mai mult suport. În acest punct, asemănarea cu o sectă care trăiește într-un univers mental paralel devine izbitoare. Dar oamenii sunt dezamăgiți de situația în care se află țara și îl percep pe candidat ca pe un salvator providențial. Nu știu de unde vine această dezamăgire copleșitoare — probabil din comparațiile cu țările occidentale și așteptările mai curând nerealiste de a ne bucura de același nivel de trai, deși suntem o fostă țară din lagărul comunist și o democrație relativ tânără, care se chinuie să iasă de sub influența Rusiei. 

Publicul lui Călin Georgescu este un subiect în sine. Aflăm că aceștia sunt mai curând tineri de până în 25 de ani și au studii medii. Doar 13% dintre alegătorii săi au studii superioare. Cu toate acestea, în discuțiile de pe rețelele sociale, fără a respecta regulile gramaticale, care probabil că nu există nici ele, aceștia îți spun adesea că nu dispui de capacitatea intelectuală de a înțelege mesajul transmis de candidatul suveranist.  Așa stau lucrurile cu doar câteva zile înainte de turul 2 al alegerilor prezidențiale. Probabil că partea cea mai importantă a acestei situații o reprezintă cel puțin din punct de vedere psihologic, influența pe care o au teoriile conspirației în România anului 2024. Am selectat câteva studii care vorbesc despre profilul celor care cred teoriile conspirației. 

• Conform unui studiu olandez publicat pe situl Asociației Britanice de Psihologie, cu cât nivelul de educație este mai înalt cu atât și tendința de a crede teoriile conspirației este mai scăzută. Are sens.

• Concluziile unui studiu publicat pe situl PLOS One, susțin că psihopatia primară, caracterizată prin indiferență emoțională, cruzime și prefăcătorie este asociată cu credințele în teoriile conspirației.  

• Același studiu citat mai sus a demostrat și faptul că machiavelismul, definit ca tendință de a folosi mijloace necinstite pentru a-i influența pe cei din jur în scopul acumulării de putere, de asemenea se asociază cu credințele în teoriile conspirației.

• Un studiu publicat pe situl PsyPost susține că atât narcisismul cât și stima de sine scăzută se asociază cu credința în teoriile conspirației. 

• Tot pe situl PsyPost a apărut un studiu care susține faptul că atât inegalitatea obiectivă a unei societăți cât și cea percepută individual, crește susceptibilitatea de a îmbrățișa teoriile conspiraționiste. Ei bine, în societățile unde există multă inegalitate, crește numărul celor care cred în conspirații.

• În ton cu studiul prezentat mai sus, am găsit pe Research Gate un studiu care demonstrează că persoanele care aparțin unei clase sociale inferioare sunt mai înclinate să creadă teoriile conspirației. Altfel spus, sărăcia ne face deschiși și dispuși să acceptăm explicații conspiraționiste ale problemelor sociale.

• Iar pe situl APA (Asociația Psihologilor Americani) apare o caracterizare a persoanelor care cred în teoriile conspirației, așa cum reiese din studiile științifice realizate în acest domeniu.

Cercetătorii au descoperit faptul că persoanele cu tendință de antagonism și un nivel ridicat de paranoia, sunt înclinați să creadă teoriile conspirației. De asemenea, indivizii cu o puternică tendință de a crede teoriile conspirației sunt mai curând nesiguri, paranoizi, volatili emoțional, impulsivi, suspicioși, retrași, manipulatori, egocentrici și excentrici.  (Asociația Psihologilor Americani)

În politică, teoriile conspirației pot fi folosite pentru a manipula și a atrage adeziunea maselor. Întotdeauna un politician va avea nevoie să convingă pe cineva că are nevoie de o schimbare și că el este persoana potrivită pentru a apăra / a salva comunitatea. Teoriile conspirației fac uz de faptul că nu pot fi verificate și se insinuează în viața cetățenilor normali transformându-i în instrumente de campanie și propagandiști. Mecanismul psihologic din spatele teoriilor conspirației este ideația paranoidă și respectiv anxietatea, cunoscută ca factor motivațional major de ordin emoțional. De asemenea, aceste teorii reprezintă o specie de dezinformare.

(1) Imaginea Creative, de Tara Winstead via Pexels

(2) The British Psychological Society, (acc. 03.12.2024), Why More Highly Educated People are Less into Conspiracy Theories, website: BPS.org.uk

(3) Psy Post, (acc. 03.12.2024), Machiavellian and psychopathic personality traits linked to belief in conspiracy theories, website: PsyPost.org

(4) APA, (acc. 03.12.2024), Why some people are willing to believe conspiracy theories, website: APA.org

(5) Psy Post, (acc. 03.12.2024), Study finds economic inequality promotes belief in conspiracy theories, website: PsyPost.org

(6) Research Gate, (acc. 03.12.2024), Are individuals from lower social classes more susceptible to conspiracy theories, website: ResearchGate.net