Frumusetea in Captivitate

Frumusetea este o binecuvantare, dar devine si un blestem, uneori. Ce-i frumos ii place si lui Dumnezeu, dar, s-ar parea, le place si psihopatilor, care au o capacitate redusa de a-si gestiona poftele si de a intelegele limitele societatii.

Frumusetea fizica este un mare blestem uneori, fiindca ea poate atrage psihopatii si profitorii, tot felul de lupi rapitori care roiesc in jurul frumusetii si ravnesc la aceasta, tratand persoanele care detin frumusetea fizica ca pe niste obiecte. Trebuie sa fie o experienta ingrozitoare pentru o fata lipsita de experienta vietii si vulnerabila, sa se afle in postura celei care renunta la statutul ei de persoana si personalitate, la liberul arbitru, in schimbul supravietuirii, trecand pe "survival mode".

In acest articol va voi prezenta doar cateva cazuri de fete care au fost rapite de psihopati si, din fericire, s-au reintors in sanul familiilor de origine. M-a fascinat la ele ca, in ciuda faptului ca unele dintre ele au pierdut zeci de ani din viata, se comporta normal si dau dovada de multa demnitate personala. Numai ele stiu prin ce au trecut si cate frici trebuie sa isi invinga in fiecare zi. De asemenea, articolul se focalizeaza pe atitudinea acestor personaje de thriller (intamplat aievea), pe mecanismele lor de aparare.

1. Ashley Ware (23), o tanara din North Dakota

O fata foarte frumoasa din North Dakota care lucra ca sora medicala si care a participat la cateva concursuri de Miss, printre care si Miss North Dakota, a fost rapita de catre Vincent Degidio (29). Tipul o forteaza sa il duca cu masina la o locatie din statul vecin, Minnesota, iar fata are o atitudine destul de curajoasa din care merita sa invatam cu totii.

Iata cum a raspuns Ashley provocarii de a fi rapita:

• incearca sa ascunda faptul ca ii este frica

• conduce in mod imprudent, intentionat, nu respecta luminile semaforului, pentru a atrage atentia politiei si il asigura pe rapitor ca asa conduce in mod normal

• foloseste cunostintele sale de sora medicala si atitudinea specifica situatiilor de urgenta de la serviciu

• incearca sa faca conversatie cu rapitorul ei, este prietenoasa, incearca sa ii castige increderea pentru ca acesta sa simta ca detine controlul, face glume cu rapitorul - aceasta atitudine il determina pe Degidio sa o intrebe daca intelege ca e vorba despre o rapire.

• ii inventeaza un nume rapitorului "Mike", pentru a se raporta la el intr-un mod mai personal si afla ca numele sau real este Vincent.

• se auto-iluzioneaza ca rapitorul o va lasa in pace dupa ce il va duce la destinatie

• cand afla ca va fi violata si ucisa se roaga de rapitorul ei sa nu faca asta

• se roaga tot timpul lui Isus sa o ajute "spune-mi Isuse ce sa fac si cand si eu o voi face".

• incearca sa fuga si fuge in zig-zag, pentru a nu-i oferi o tinta usoara lui Vincent

• cand este prinsa, pretinde ca are un atac de astm, pentru a obtine indulgenta lui Vincent
• are un raspuns foarte curajos la amenintare "daca voi muri, voi muri luptand", isi pastreaza rationalitatea si capacitatea de actiune.

• isi face un plan de scapare si se bate literalmente cu rapitorul. Din pacate, pare ca toti ceilalti (inclusiv barbati) aleg sa nu se implice.

• a refuzat sa fie o victima si a cautat orice mijloc de a lupta pentru viata ei

• dupa incident, Ashley il iarta pe criminal

2. Elizabeth Smart (14), din Utah

Intr-o seara Elizabeth ii citea povesti surioarei sale mai mici si isi da seama ca cineva este in camera. Era Brian Mitchell si era intalnirea ei cu destinul. Acesta o ia cu el in intunericul noptii, amenintand-o mereu ca ii va face rau ei si rudelor sale, daca incearca sa fuga sau sa ceara ajutor. S-a dovedit ca rapitorul "fusese ajutat" de parintii fetei, care i-au oferit ceva de lucru. Pe cine nu lasi sa moara... Plictiseala, foame si viol: stilul de viata al fetei rapite. La asta se adauga drogurile. In mod interesant, rapitorul avea un complice (femeie), care nu a ajutat-o sa evadeze.

Iata la ce mecanisme de aparare a recurs Elizabeth Smart:

• fata de 14 ani ii spune rapitorului ca va fi prins de politie si va merge la puscarie

• cand este dusa intr-un cort, in mijlocul salbaticiei si i se aduce la cunostinta ca "va fi luata de nevasta" de rapitor, protesteaza si ii spune acestuia ca se afla abia la pubertate

• se gandeste ca cei de acasa sunt in rai si isi doreste sa ajunga acolo

• si-a pus in minte sa faca orice lucru ar fi ajutat-o sa supravietuiasca, indiferent cat de mult ar fi urat acel lucru

• somnul a fost apararea ei si se putea refugia in somn pentru ca acolo nu simtea povara acelei realitati orbile "as fi putut sa dorm 9 luni".

Elizabeth Smart, "scoasa in oras", deghizata.

Rapitorul pretinde ca poarta aceasta costumatie din ratiuni religioase.

Cand cineva anunta politia in legatura cu asemanarea intre aceasta

fetita si Elizabeth Smart, ofiterul de politie il crede pe rapitor.

• incearca sa il manipuleze pe rapitor - il roaga sa se intoarca in Utah (plecasera in California pentru perioada verii). A functionat. Ii spune: "tu esti cel ma bun prieten al lui Dumnezeu - tu intreaba-l pe Dumnezeu daca e bine sa ne intoarcem."

• ajunge intr-un supermarket si se opreste in fata unui panou cu fotografii ale copiilor rapiti, incercand in mod inconstient sa atraga atentia

• rugaciunea, a reprezentat un mecanism de aparare foarte prezent, mai ales ca Elizabeth provenea dintr-o familie de mormoni.

• a stiut ca nu poate fi distrusa, chiar daca a fost tinuta captiva si abuzata mai multe luni.

3. Jaycee Dugard (11), din California

Cazul lui Jaycee seamana cu cel al lui Elizabeth Smart, prin faptul ca implica complicele de gen feminin si abuzul sexual sau drogurile, insa Jaycee nu a fost la fel de "norocoasa" precum Elizabeth, care, datorita implicarii unor membri ai comunitatii, a reusit sa scape dupa cateva luni de cosmar. Cosmarul lui Jaycee in schimb, a durat 18 ani (1991-2009), iar in urma violurilor repetate au rezultat si 2 copilasi. Faptul ca Jaycee se afla inca la o varsta frageda cand a fost rapita si era lipsita de experienta, a facilitat victimizarea fetei pentru o perioada atat de lunga de timp. Statul California i-a acordat o compensatie in valoare de $20 milioane, iar Jaycee a devenit autoare a doua carti best seller.

Iata cum a raspuns Jaycee provocarii pe care i-a adresat-o destinul:

• isi ascunde inelul cu forma de fluturas pentru a nu-i fi luat

• "se imprieteneste cu luna", singurul lucru pe care il vedea pe fereastra, si asociaza luna cu mama ei.

• se imprieteneste cu un paianjen, care ii umplea singuratatea si pe care il numeste Bianca.

• se uita la televizor, urmareste serialul Dr. Quinn.

• se lasa manipulata de rapitor care ii spune ca o tine inchisa pentru ca societatea l-a ignorat si ca ea il ajuta cu "problemele lui sexuale" - daca ea face asta, nu trebuie sa atace alte fetite

• devine confidenta rapitorului si il consoleaza in momentele de remuscare pe care acesta le punea in scena

• crede ca atata vreme cat este vie, poate sa spere

• incearca sa se imprieteneasca si sa se faca placuta de partenera rapitorului

• pastreaza un jurnal in care isi noteaza trairile

• dupa nasterea copiilor, se bucura de compania acestora si se dedica maternitatii

• se bucura de fiecare "privilegiu" care i se acorda: sa aiba o pisica, o papusa, un ursulet, sa iasa in curte, sa gradinareasca.

• pe masura ce cresc fetitele, organizeaza o scoala, pe baza cunostintelor sale (avea 5 clase), unde le preda fiicelor sale matematica, stiinte sociale si istorie.

• are fantezii in care detine puteri supra-naturale, precum puterea de a vindeca oamenii si animalele

• isi viseaza sufletul pereche

Cele 3 povesti pe care vi le-am prezentat si multe altele despre care n-am vorbit aici, ne invata cateva lucruri. Pe de o parte, ne invata ca, poate, a accepta faptul ca ti-a fost rapit copilul, nu este cea mai buna atitudine de care poate da dovada un parinte. Multi dintre copiii rapiti, se afla in viata inca si, daca nu avem dovada in acest sens, este mai bine sa nu predam armele si sa continuam sa facem eforturi de a-i gasi, sa facem presiuni asupra organelor de cercetare si sa facem apeluri la comunitate prin intermediul mass-media.

Nu sustin ideea ca un parinte care a pierdut un copil in acest fel ar trebui sa se bucure de viata ca si cand nimic nu s-ar fi intamplat vreodata. Nu sunt nici pentru a-ti transforma existenta intr-un priveghi si a te lasa bantuit de remuscari si durere, care vor face imposibila adaptarea la cerintele societatii si la nevoile familiei din care faci parte. Cu toate acestea, este util sa continuam sa facem aceste eforturi de gasire a copiilor pierduti, sa punem afise sau pancarde in locuri publice, sa mergem la televiziuni sau la posturi de radio si sa povestim, etc.

Dupa cum ati observat, cu cat copilul a fost mai mic atunci cand a fost rapit, cu atat si capacitatea sa de a lupta si de a-si regasi libertatea este mai mica, in ciuda faptului ca, poate, a crescut si a devenit mult mai capabil sa lupte pentru asta. Din pacate, este dificil pentru astfel de copii sa depaseasca limitele psihologice care se formeaza in decursul anilor de captivitate.

(1) Imaginea Captive, de Comeonandorra, via Flikr, sub licenta CC BY-NC 2.0

(2) Wikipedia, (acc. Mai 07, 2017), Elizabeth Smart, website: Wikipedia

(3) Heavy, (acc. Mai 07, 2017), Ashley Ware: 5 Fast Facts You Need to Know, website: Heavy

(4) Wikipedia, (acc. Aprilie 07, 2017), Kidnapping of Jaycee Dugard, website: Wikipedia

(5) Imminent Threat Solutions, (acc. Mai 07, 2017), The 3 Phases of Kidnapping, website: Imminent Threat Solutions