Caile Raului

Care sunt izvoarele psihologice ale raului? Psihopedia va ofera un film despre Ordinul Asasinilor si o lista de 9 factori psihologici si sociali care deturneaza destinul uman.

Problema raului din filosofie apare in domeniul psihologiei sociale sub forma asa-zisului fenomen al deviantei. Deviantii sunt acele persoane care, intr-un fel sau altul, se abat de la normele de comportament si au adesea probleme serioase de adaptare si integrare sociala. 

Dar aceasta definitie da nastere si acelei categorii de "devianti superiori", adica persoanele care nu seamana cu majoritatea insa au poate ceva in plus fata de majoritate - talente, idealuri, trasaturi nobile, etc. Deviantii superiori sunt cei care vor fi recunoscuti si onorati de istorie, dar pe care contemporanii nu prea ii inteleg.

Cu alte cuvinte, raul poate fi interpretat si poate fi subiectiv perceput iar uneri putem confunda binele cu raul. Devianta a fost definita cu ajutorul a multiple criterii, dupa cum urmeaza:

• Criteriul Medical - cineva nu poate raspunde cerintelor societatii din cauza limitelor stabilite in mod ereditar sau congenital ori ca urmare a unor accidente (leziuni ale creierului) care ii afecteaza drastic aceasta capacitate.

• Criteriul Normativ - pune in lumina acele comportamente care se abat de la reguli si legi. Fie ca vorbim despre asteptarile comunitatii (bunul simt comun), fie ca vorbim despre codurile de legi, acestea stabilesc limitele comportamentului acceptat

• Criteriul Statistic - sunt deviante toate acele persoane care constituie minoritati statistice. Aici insa intra si "devianta pozitiva", intrucat si persoanele cu insusiri iesite din comun ("daruri") intra in aceasta categorie de devianti.

• Criteriul Magnitudinii - denumit si criteriul gravitatii actului deviant, acesta accentueaza devianta extrema (de exemplu crima, violul, etc), fiind mai putin preocupat de actele minore de devianta (ex. imbracamintea non-conformista).

• Criteriul Reactiei Sociale - in ziua de azi, pare ca acest criteriu este (adesea) singurul care produce consecinte reale, intrucat, in numeroase cazuri s-a observat ca este nevoie de popularizarea unor fapte prin mass-media pentru ca un act deviant (ex. pedofilia) sa fie pedepsit propriu-zis.

Un alt aspect de mare importanta si, in egala masura sensibil, atunci cand discutam despre fenomenul deviantei, este raspunderea penala a unor devianti care comit fapte extreme, fiind invocata lipsa de discernamant. S-a observat ca este extrem de dificila in unele cazuri stabilirea prezentei / absentei discernamantului, in special in ce ii priveste pe cei cu tulburari de comportament sau cu tulburari afective (ex. depresie, dependente de substante, etc).

Partea sensibila aici este a stabili daca fapta este pusa in act de o intentie vinovata sau, dimpotriva, este rodul unei judecati tulburate - ex: ai ucis vanzatorul fiindca ai dorit sa eliberezi lumea de cel rau. Un individ a deschis focul asupra presedintelui  american Ronald Reagan, pentru ca isi dorea sa isi impresioneze iubita. A fost considerat bolnav psihic si a scapat de condamnare.

Lipsa unui mobil "sanatos" (lacomie, razbunare, etc) pare a fi un indiciu solid al bolii psihice. Psihopatia spre exemplu este o tulburare de personalitate si exista un fond psihologic si chiar fiziologic al acesteia, insa asta nu ii impiedica pe psihopati sa umple mai curand puscariile decat spitalele.

Acestea fiind spuse, am sa va invit sa lecturati o lista de lucruri care reprezinta, din punctul meu de vedere, izvoarele raului, in special atunci cand nu se poate invoca "insanity defense".

• DISPONIBILITATEA. Cand ai un pistol la indemana risti sa il si folosesti. Cand in anturajul tau se consuma droguri, tentatia este mai mare. Doar faptul ca o alternativa este disponibila creaza premisele pentru punerea sa aplicare. Fireste, exista un numar infinit de alternative. Dar faptul ca ai acces neingradit la una dintre acestea atarna greu in economia comportamentului. Asa s-a ajuns sa ne impuscam pentru un loc de parcare. 

• VALORI CORUPTE. Raul este seducator si poate sa devina un stil de viata atunci cand credem ca este cel mai bun mod de a "deveni cineva". Coruperea valorilor reprezinta un vestitor clar al faptelor deviante si oricine crede in hotie ca mod de a reusi in viata, spre exemplu, sau in prea-curvie, ca mod de divertisment, aproape sigur va ajunge sa le practice. Relaxarea moravurilor este din acest punct de vedere un pericol social.

• SURSELE DE INSPIRATIE. Vorbim aici despre modele si despre ceea ce se cheama "invatarea vicarianta" - adica copierea unor modele atunci cand respectivele modele sunt "de succes". Pentru copiii din cartierele sarace, un mafiot care conduce o masina scumpa si este mereu insotit de femei frumoase, este, nu-i asa, o sursa de inspiratie coplesitoare. 

• LEGEA MINIMUL EFORT. Omul este o fiinta a minimului efort, asa cum obisnuiesc sa spun mereu, caci are nevoie de foarte multa experienta de viata pentru a ajunge sa inteleaga cum functioneaza lucrurile. Este mai usor sa comiti un jaf decat sa castigi suma respectiva prin munca cinstita, mai ales atunci cand nu prea ai pus accent pe dezvoltarea abilitatilor, care, de asemenea, necesita un efort considerabil. 

• ILUZIA PUTERII. Alfred Adler considera ca ceea ce ne pune in miscare este dorinta de semnificatie personala. Cand oamenii nu au sentimentul subiectiv ca inseamna ceva, este foarte usor sa devina niste transgresori sau sa se afirme pe latura negativa a vietii, unde insa nu gasesc semnificatie personala ci doar o iluzie a puterii. Aceasta iluzie ne poate determina sa punem in scena o razbunare pentru "reglarea de conturi", care pare, pe termen scurt, a echilibra anumite raporturi, dar care nu rezolva dificultatea noastra de a ne gestiona emotiile - problema de fond.

• COMPLEXUL DE INFERIORITATE. In continuarea celor afirmate mai sus, exista si complexul de inferioritate, adica stabilizarea neincrederii in posibilitatile noastre de afirmare personala, in urma acumularii unor esecuri. Complexul de inferioritate sau, altfel spus, descurajarea, reprezinta un coplesitor factor intern, ce tine de personalitate, care ne conduce la afirmare in cele mai negative aspecte ale vietii: dependente de substante, huliganism, parazitism, etc. 

• AUTO - VICTIMIZAREA. Spuneam intr-un articol trecut ca psihopatii (acesti exponenti ai raului din oameni), reprezinta unul dintre tipurile de victime de profesie. Mecanismul rationalizarii pe care ei il folosesc pentru a se disculpa si a lasa in urma sentimentele de vinovatie, spune multe: te-am inselat pentru ca si altii m-au inselat pe mine. Din pacate, auto-victimizarea nu se intalneste numai la psihopati si, cum aceasta nu este o lume perfecta, gasim oricand astfel de motive de a fi calai ai altora.

• FRUSTRAREA RELATIVA. S-a observat ca persoane care, cel putin in aparenta, au o viata perfecta, se pot dovedi mult mai frustrate decat persoane ce au dus o viata grea de cand se stiu ele. Felul cum percepem dificultatile (de ex. pierderea unui partener) este trecut prin prisma subiectivitatii noastre si observam cat de putin pregatiti suntem sa pierdem atunci cand pierderea apare in viata noastra. Dar pierderea este o parte din viata si cand nu o intelegem, daunele pot fi uriase: sanatatea si viata reprezentand cele mai serioase dintre acestea.

• SPALAREA CREIERULUI. Da, aceasta este o forma destul de raspandita de a produce raul si devianta, in special in ziua de azi cand spalarea creierului se face prin mijloace mass-media. Dar spalarea creierului este un fenomen stravechi, cunoscut de pe vremea Ordinului Asasinilor - probabil primii teroristi care au existat in istorie. Baieti saraci erau dusi sa traiasca in huzur, la curtea conducatorului Ordinului si apoi li se promiteau recompense in ceruri, daca isi vor da viata intr-o misiune sinucigasa. Exact ca si teroristii de azi, doar ca actiunea se petrecea la inceputul mileniului 2. 

(1) Imaginea Evil Child, de Ninian Reid, via Flikr, sub licenta CC BY 2.0

(2) Psychology Today, (acc. 18.01.2018), Insanity Defense, website: Psychology Today

(3) Turliuc, M. (2007), Psihosociologia Comportamentului Deviant, editura Institutul European, Iasi