Latura Intunecata a Stimei de Sine

Din anii '80, am pus accent pe stima de sine. Rezultatul, deloc incurajator, este descris amplu in acest articol. Asa am realizat faptul ca, exista lucruri mai importante decat fericirea personala. Oare care sunt acestea?

Incep prin a va face cunoscuta semnificatia abrevierii SDS - stima de sine. Obisnuiesc sa abreviez termenii de care ma folosesc in mod abuziv, prin urmare, stima de sine nu a scapat. Iar acum sa trecem la treaba. Exista o parte intunecata a SDS?

Cred ca este util sa facem o recapitulare a definitiei SDS. Ei bine, SDS se refera pe de o parte la credintele si judecatile pe care le avem cu privire la noi insine (o latura cognitiva), apoi se refera la emotiile care decurg din aceste credinte (latura emotionala) si, in final, se refera la comportamentele pe care le adoptam avand aceasta viziune si aceste emotii (latura comportamentala).

Iata insa o cale de a creste SDS trecatorilor, intr-un mod mai putin magulitor decat sunteti obisnuiti.

Istoria SDS incepe probabil odata omenirea, cu preceptele morale si cele 10 porunci. In trecut, mandria era condamnata si privita ca sursa a tuturor relelor. "Caci cine se inalta pe sine va fi smerit iar cine se coboara, va fi inaltat".(Noul Testament)

Dar apoi lucrurile s-au mai schimbat, si odata cu dominatia culturii americane (daca acceptam ca exista asa ceva), am ajuns sa nu prea mai luam in serios persoanele care dau dovada de modestie excesiva. Dimpotriva, cei care nu par foarte siguri pe ei, ne inspira neincredere si am prefera sa ii ocolim. Ne atrag in schimb cei care dau dovada de siguranta, chiar siguranta excesiva, si punem temei pe ceea ce spun sau fac, adesea spre marea noastra nenorocire.

In perioada recenta, parerile s-au mai nuantat, si, numeroase studii arata ca, de fapt, cresterea sistematica a SDS, pe care s-a pus accent in educatie, in ultimele decade, incepand cu anii '80, nu are beneficiile la care ne asteptam in ce priveste sanatatea psihica, succesul social sau stilul de viata mai sanatos.

Mai mult decat atat, s-a scos in evidenta la generatia de Mileniali (supranumiti "tineri si nesuferiti", nascuti intre 1980 si 2000), "o forma de insensibilitate", care se pune pe seama unei inalte SDS - o epidemie de narcisism, asociata si cu lipsa a interesului pentru problemele sociale, in comparatie cu generatiile anterioare (generatia de Babyboomers~1945-1960~, sau Generatia X ~1960-1980~). E vorba despre acea atitudine care ne determina sa batjocorim, pe diverse cai, sau sa nesocotim drepturile celor din jur, pornind de la premisa ca noi suntem cei speciali iar restul sunt demni de dispret.

Iata doar cateva dintre problemele pe care, o inalta SDS, daca nu le cauzeaza, cel putin are legatura cu ele:

• Bullying. Batjocorirea celor din jur - bullying-ul care ia proportii in mediile scolare dar si in mass-media, sau in grupurile de prieteni. Acest obicei este un mecanism prin intermediul caruia ne demonstram noua insine ca suntem ok si nu avem nimic de imbunatatit la noi insine - ceilalti fiind cei datori cu aceasta evolutie.

• Comportament Antisocial. Anumite fapte anti-sociale, savarsite pe temeiul superioritatii noastre: violul, luarea de mita, incalcarea regulilor de circulatie, traficul de substante interzise, etc

• Conduita de Risc. Conduita de risc, care ar putea avea la baza ideea ca noua nu ni se poate intampla nimic rau: folosirea unor substante interzise si/sau periculoase, o viata sexuala haotica, asumarea unor riscuri irationale pentru a "ne depasi limitele"

• Parazitismul. Multi tineri de azi sunt prea bine pregatiti si prea valorosi pentru a-si lua joburi care le diminueaza prestigiul social, in special daca parintii le asigura mijloacele existentei, desi, au depasit deja varsta adolescentei, de ceva timp

• Franarea Evolutiei Sociale. Intarzierea evolutiei: o SDS care iti asigura confortul permanent, poate sa te mentina intr-o situatie de stagnare profesionala si sociala - "sunt bine asa cum sunt si nu am nevoie de nimic in plus".

• Superficialitate. In aceeasi idee a unei SDS care iti asigura un confort permanent, poate aparea ceea ce se cheama "auto-suficienta" sau credinta ca nu mai ai nimic de imbunatatit la tine insuti, care te determina sa te multumesti cu manele, cluburi si distractie, sa te focalizezi pe tot ceea ce este usor si placut pe termen scurt, si sa neglijezi ceea ce este spre binele comunitatii si al tau, pe termen lung.

• Comportamentul Evitant. O inalta SDS nu exclude frica. Uneori evitam sa dam piept cu propriile limite, de teama de a nu se dovedi ca suntem imperfecti si incompetenti in anumite lucruri. N-am putea suporta asta... Din pacate, in acest mod, nu facem decat sa acumulam frustrari si sa ne demonstram capacitatea in latura inutila a vietii - de exemplu a ne bate joc de altii. E simplu, adesea este distractiv si iti asigura sentimentul ca esti superior. Cel putin esti superior cuiva!

De aici intelegem ca SDS nu ar trebui sa creasca in defavoarea a ceea ce Alfred Adler denumea "sentiment comunitar", definit ca fiind "interes in interesul celuilalt", sau altruism si preocupare pentru existenta celor din jur. Se spune de altfel, ca cea mai inteligenta forma de egoism este altruismul - ne asiguram astfel cooperarea si sustinerea celor de care avem nevoie.

E cat se poate de clar faptul ca SDS trebuie nuantata si, devine o certitudine ca nici macar SDS nu trebuie supra-evaluata ca si concept care a fost multa vreme privit drept panaceu universal - sursa tuturor problemelor si solutia acestora. Nu ar trebui sa absolutizam SDS.

SDS, se bazeaza pe ceva. Este un fapt esential, care trebuie inteles mai presus de toate. Este bine ca SDS sa se bazeze pe bun simt comun - pe ceea ce comunitatea considera a fi de dorit si demn de urmarit. Atunci putem fi mandri de noi insine, cu convingerea ca cei din jur vor fi si ei mandri de noi.

Cand SDS se bazeeaza pe lucruri ce contravin bunului simt comun, apare ceea ce se cheama o SDS inalta-fragila. Este fragila tocmai pentru ca ea va fi in permanenta provocata sau contestata de cei din jur, de realitatea sociala in care suntem nevoiti sa supravietuim impreuna, prin cooperare si inter-dependenta.

O SDS inalta si fragila nu ne fereste de anxietate si nu ne impiedica sa intram in depresie, dimpotriva, ne aduce frecvent la acestea. Cei care dispun de asa ceva, sunt adesea agresivi si au relatii foarte proaste cu cei din jur, carora incearca sa le impuna cu forta sau prin santaj emotional, propriile dorinte.

Iata niste concepte care ar trebui introduse in uz, si ar trebui investite cu cel putin la fel de multa importanta, ca si conceptul de SDS: sentiment comunitar, bun simt comun si rezonabilitate - cat de rezonabile sunt dorintele ori scopurile tale in raport cu bunul simt comun si opinia comunitatii?

Fara aceste concepte, ne-ar fi dificil sa intelegem SDS si cum poate fi ea folosita pentru a ne favoriza progresul personal in societate.

Daca SDS este aceea care ne asigura fericirea, ne dam seama ca exista lucruri mai importante decat fericirea propriu-zisa. A fi respectat si iubit, a progresa profesional,  social si spiritual, sunt cateva dintre aceste lucruri. Fericirea este importanta la randul ei, pentru progresul social: capacitatea de munca si armonia familiei ca si multe alte lucruri depind de capacitatea noastra de a fi fericiti. Dar cum o obtinem? Devenind mandri de noi si atat?

O capcana serioasa apare atunci cand suntem deja iubiti si foarte respectati, cand suntem "bine" din punuct de vedere profesional si primim in permanenta semnale de validare din jur. Atunci putem avea impresia ca suntem atat de speciali incat avem drepturi pe care altii nu le au: sa luam mita, sa violam (legea), sau sa nesocotim bunul simt comun. Vezi politicienii si demnitarii de azi!

Nu as vrea sa se creada ca SDS este un concept expirat. Am dorit prin intermediul acestui articol sa atrag atentia asupra faptului ca SDS prea inalta, poate deveni un pericol chiar si pentru cel care o detine. De asemenea, am dorit sa atrag atentia asupra faptului ca SDS nu se poate baza chiar pe orice, asa cum fericirea nu se poate baza pe orice. Ea trebuie conditionata, de anumite lucruri - etica, deontologia si bunul simt comun.

(1) Imaginea The Arrogant SelfPortrait, de Daniel Horacio Agostini, via Flikr, sub licenta CC BY-NC-ND 2.0