Elaborarea Visului

Daca visurile nu vin de la spirite, atunci cum apar acestea? De la ipotezele lui Sigmund Freud, la cercetarile recente desfasurate de catre cercetatorii cognitivisti. Aici sunt toate raspunsurile!

Cercetarea recenta a visurilor face evident faptul ca visurile reprezinta o forma inconstienta de prelucrarea a informatiilor. Elvetianul Jaques Montangero foloseste adesea termenul de "gandire onirica", pentru a transmite convingerea sa ferma legata de natura si functiile visului.

Rosalind Cartwright, ilustreaza si aceasta intr-un capitol al cartii sale 24 Hour Mind, ideea ca visurile reprezinta o forma alternativa de tratare a informatiei, care se subscrie la ceea ce se cheama rationament inconstient - o preocupare mai veche a psihologilor si in special a cognitivistilor.

Nu mai este un secret pentru nimeni faptul ca mintea umana realizeaza anumite operatii in afara controlului constiintei, sau, cum se spune, "pe pilot automat". Condusul masinii, respectarea unui anumit traseu bine-cunoscut (cum ar fi drumul de la serviciu spre casa) sau respectarea regulilor gramaticale, sunt doar cateva exemple in acest sens. 

Aparitia visurilor, figureaza si aceasta in categoria de lucruri pe care mintea umana le executa in afara controlului constient, iar Jaques Montangero a descris in detaliu diferentele dintre gandirea onirica si cea de pe timpul starii de veghe. Asa cum arata si acesta, "gandirea onirica" este mai curand o forma de arta decat un simplu rationament inconstient, fiind incarcata de trasaturi si atuuri ce favorizeaza aparitia unor forme onirice pline de fantezie.

Totusi, primul caruia ii revine meritul de a fi presupus ca exista o legatura intre visuri si personalitatea umana, este, desigur Sigmund Freud. Multe dintre ipotezele sale, au putut fi demonstrate in mod formal de cercetarile recente. Creativitatea si intuitia iesite din comun ale parintelui psihanalizei au facut posibile prefigurarea principalelor mecanisme ale imaginatiei inconstiente ce determina aparitia formelor pline de fantezie ale visului. 

Prelucrarea in directia plasticitatii ramane in schimb proprie travaliului visului. Samburele problemei consta in deplasare, de departe cea mai frapanta dintre realizarile speciale ale travaliului visului. Conditia deplasarii este pur psihologica, de tipul unei motivatii. Aceste ganduri au fost cu adevarat prezente in viata psihica si au detinut o anumita intensitate sau energie psihica, dar se gasesc intr-o stare psihologica speciala, prin urmare nu pot deveni constiente. Numesc aceasta stare speciala, refulare. Visul trebuie sa devina obscur, pentru a nu trada gandurile proscrise ale visului. (Über den Traum, Sigmund Freud)

Asa s-a ajuns, ceva mai tarziu, la identificarea mecanismelor imaginatiei prin intermediul carora apar visurile:

• Dramatizarea. 

Este un mecanism prin intermediul căruia ideile sunt transformate in imagini. Este ceva similar punerii in scena a unei piese de teatru, si chiar ceva similar vietii, ale carei intamplari par a contine un sens sau un talc. Dealtfel convingerile de viata se formeaza prin interiorizarea acestor intamplari. In vis creativitatea este adesea debordanta dar talcul se pastreaza, ba chiar talcul este punctul de plecare al visului.

• Deplasarea. 

Este un mod de operare al imaginarului inconstient prin intermediul caruia incarcatura energetica a unei reprezentari din lumea reala (de ex. un examen) se transfera catre o reprezentare onirica (de ex. intalnirea cu controlorul de bilete din autobuz). Este adesea dificil sa ne dam seama care este reprezentarea reala initiala, dar in psihologia adleriana talcul dramei onirice (organizarea cognitiva a individului) este ceea ce intereseaza, mai puţin originea reprezentarilor.

• Condensarea. 

Este un mecanism de operare al imaginatiei prin intermediul caruia sunt obtinute niste reprezentari surprinzatoare pornind de la elemente separate: De exemplu o persoană care ne apare in vis poate avea parul lui A, vocea lui B, hainele lui C si masina lui D, si cu toate acestea sa stim ca este o a 5-a persoana, diferita de toate celelalte, E. Acest aspect, de asemenea nu prezinta prea mult interes in psihoterapia adleriana. Persoana obtinuta e privita doar prin prisma semnificatiei sale.

• Simbolizarea. 

Aparitia simbolurilor in visuri prezinta un interes ridicat pentru descifrarea sensului acestora. In psihologia adleriana suntem in mod special preocupati de semnificatia subiectiva a simbolurilor care apar in visurile unei persoane. Prea putin conteaza daca in cultura omenirii trandafirii rosii sunt un simbol al pasiunii, daca persoana care a visat trandafiri rosii ii considera mai curand un simbol al intelepciunii, gratie experientelor sale de viata, prin intermediul carora a internalizat aceasta semnificatie. 

• Elaborarea.   

Se mai vorbeste si despre modul in care o persoana influenteaza sensul unui vis, retroactiv, in starea de veghe, in momentul in care incearca sa si-l aminteasca si sa-l povesteasca sau sa il scrie undeva. Pe aceasta cale multe elemente initiale sunt modificate, poate din cauza faptului ca a intervenit uitarea. Cu toate acestea, modificarea visului are legatura cu acelasi creator, si cu acelasi stil de viata, deci nu pierdem nimic. Faptul ca cineva incearca sa isi creeze o anumita imagine, de care sa se foloseasca in relatia terapeutica, este si acesta intr-o profunda legatura cu organizarea personalitatii sale.

* * *

O contributie remarcabila la intelegerea modului in care apare visul o aduce cercetatorul elvatian cognitivist Jaques Montangero, care, in ultimile decenii si-a dedicat viata studiului visurilor. Acesta considera ca visurile apar printr-un proces de activare semantica a unor cunostinte generale din memorie, care activeaza la randul lor alte cunostinte asociate. Instigatorii visului (preocupari diurne, evenimente, etc) sunt aceia care activeaza aceste cunostinte, determinand o reflectie nocturna, care se exprima in mod preponderent vizual, prin intermediul unor metafore. 

Daca, sa zicem, instigatorul este reprezentat de o alegere dificila, ce urmeaza sa schimbe cursul vietii unui subiect, aceasta idee activeaza notiuni mai generale sau asociate: cum ar fi ideea de rascruce, care la randul lor activeaza notiuni particulare, mai putin abstracte, usor de reprezentat vizual, inrudite prin semnificatie: o intersectie sau o rascruce de drumuri - elemente onirice, ce apar in vis. 

Iar procesul de interpretare, crede autorul citat, ar presupune a merge in sens invers, de la enuntarea visului, la reformularea acestuia in notiuni mai generale si, in final, la stabilirea asemanarilor cu situatii traite de subiect in mod curent, care, probabil, reprezinta instigatorii visului - Visez o intersectie, ma aflu la o rascruce de drumuri, ca si in viata de toate zilele...

Montangero identifica mai multe elemente-etape care contribuie si determina, procesului elaborarii visului, si forma finala in care ne sunt cunoscute visurile. Aceste elemente sunt urmatoarele:

Etape	Descriere
Instigatorii	Reprezinta anumiti stimuli care, pe timpul somnului, vor  activa cunostinte si date ale memoriei, ducand la aparitia visului.  Exemple: ei pot fi organici (o digestie dificila sau un brat legat) dar mai ales psihologici (anumite evenimente, petrecute sau anticipate, anumite noutati care intra in interactiune cu principii, idealuri personale, declansand-activand dorinte sau temeri) "Continutul latent" al visului, despre care vorbea S. Freud, este identificabil la nivelul instigatorilor  si al dorintelor / fricilor pe care acestia le activeaza
Cunostintele Activate	Proces divergent, care activeaza retele de cunostinte dupa cum urmeaza: Memoria Autobiografica - tot ceeea ce tine de experienta directa de viata, amintirile din copilarie sau mai recente, etc Memoria Semantica - intreg continutul bagajului de cunostinte generale acumulate pe parcursul anilor
Selectia	Din multitudinea de cunostinte generale sau amintiri activate, vor fi selectionate numai o parte, pentru a fi reprezentate in vis.  Intreg procesul de selectie este ghidat de "principiul economiei" - tendinta de a pastra numai elementele strict necesare elaborarii visului 4 factori care ghideaza selectia: a. instigatorii (cunostintele selectate trebuie sa reflecte preocuparile din ajun) b. necesitatea de a fuziona elementele selectionate (elementele selectionate vor constitui totalitati cu un anumit sens, naratiuni onirice unitare) c. cunostintele activate (vor fi preferate cunostintele deja activate) d. reprezentarea onirica (anumite cunostinte vor fi activate prin asocierea cu scenele onirice in desfasurare)
Modificarea	Procesul de modificare pune in evidenta existenta unui proces de tratare a cunostintelor. Modificarea elementelor selectionate are la baza principiul reflectarii semnificatiilor activate si a emotiilor aferente, de ilustrare a preocuparilor diurne Exemple: amplificari diminuari, opozitii (de numere, de dimensiuni, de culori) Un politist poate aparea in vis prea mic de statura pentru a ilustra ideea incompetentei sale.
Fuziunea sau Integrarea	Este un proces convergent, invers activarii, care fuzioneaza elementele selectionate pentru a obtine o scena onirica unitara. Diverse elemente de memorie sau de cunostinte generale vor fi reunite si integrate intr-o singura entitate. Fuziunea pare a se face dupa niste reguli total neintelese si de altfel, total ignorate de studiile stiintifice  Exemplu: partea de sus a unei figuri umane, fuzioneaza cu partea de jos a unei alte figuri
Simbolizarea	Presupunea declansarea unor procese de traducere a cunostintelor intr-o modalitate senzoriala de tip vizual sau auditiv. De la semnificatii se creaza iluzia perceperii unor imagini, forme sau sunete. Este inversul procesului de perceptie, unde, pornind de la modalitatile senzoriale se ajunge la semnificatii, emotii, idei Este caracteristic gandirii onirice care nu poate vehicula concepte abstracte decat prin intermediul unor notiuni concrete, cum ar fi formele, imaginile sau sunetele
Regularizare Secventiala	Este o caracteristica frapanta a visurilor: aproape intotdeauna pun in evidenta existenta unor schimbari, a unei evolutii, formata din etape si episoade distincte. Sunt mai curand rare visurile constituite din imagini statice. Regularizarea secventiala intervine pentru a activa noi cunostinte si pentru a mentine o compatibilitate intre cunostintele activate Observatiile autorului: a. Regularizarea secventiala cauta sa mentina coerenta continuturilor b. Continuturile imaginate in cursul visului au mai mereu un aspect original, surprinzator - ele sunt neasteptate dpdv psihologic si magice dpdv fizic c. Exista o predilectie pentru aspectele narative - comporta cateva elemente care declanseaza o anumita tensiune sau cel putin creaza un anumit dezachilibru

Cunoscand toate acestea despre elaborarea visului, putem intelege mai bine modul in care visurile noastre reprezinta o oportunitate de auto-cunostere si inter-cunoastere, dat fiind ca in acestea se reflecta trasaturi de personalitate, cunostinte si amintiri, principii, dorinte, idealurile noastre, ale celor care viseaza.

(1) Imaginea You can't Stop me From Dreaming, de Charisma Jonesford, via Flikr, sub licenta CC BY-SA 2.0

(2) Montangero, J., (2003) Vis si Cognitie. editura Polirom, Iasi

(3) Cartwright, R., (2010), 24 Hour Mind, Oxford University Press