Tainele Memoriei Umane

Pentru ca avem memorie, stim cine suntem, cine sunt cei din jur, ce este binele sau raul, si ce este viata pentru noi. Tocmai de aceea memoria este actorul principal al psihoterapiei.

Memoria, spunea Marcel Proust in romanul sau "In cautarea timpului pierdut", este aceea care ne confera o identitate proprie. Cine am fi noi, daca nu ne-am aminti asta? Totusi, memoria ca proces psihic direct implicat in auto-definire, are inca multe mistere. Din fericire, o multime de experimente care tatoneaza limitele cunoasterii, incearca sa faca lumina.

Cum ne influenteaza traumele trecutului? Dar experientele placute? Care este legatura intre memorie si iertare? Dar cea intre memorie si saracie? In ce fel influenteaza drogurile memoria? Sau am putea oare sa stergem anumite lucruri din memorie, pentru o mai buna adaptare la mediu? Acestea sunt doar cateva dintre raspunsurile cautate de oamenii de stiinta in ultimii ani.

Iata insa o sinteza a celor mai interesante studii din ultima vreme, care vizeaza tocmai memoria umana.

Stiati ca iertarea induce uitarea? O realitate dovedita stiintific pe care mai ca o intuiam si care imi este de un real folos pentru intelegerea modului in care experientele traumatice ne bantuie. (2)  

Stiati ca drogurile, asemeni teroristilor care deturneaza avioane, deturneaza creierul uman (centrul de comanda si control al intregului organism), punand stapanire pe acesta, instituind un mecanism neuronal care accentueaza, prin intermediul memoriei, compulsia de a consuma droguri? (3)  

Stiati ca stresul activeaza memoria? Se vorbeste mult despre efectele negative ale stresului. Mai putini stim ca stresul este totusi un lucru bun, daca este administrat in doze moderate. Unul dintre efectele pozitive ale stresului, pe langa o mai buna mobilizare in sarcina, este tocmai o performanta mai buna a memoriei. (4)  

Stiati ca mediul (urban sau rural) din care provenim afecteaza performantele memoriei? Un studiu efectuat in America, arata ca elevii saraci din mediul rural, au performante mai bune la probe de memorie verbala, in timp ce copiii saraci din mediul urban, au performante mai bune la probe de memorie vizuala. (5)  

Stiati ca exista doua modalitati prin care reusim sa eliminam amintirile neplacute? Una este suprimarea lor, alungarea acestora din constiinta noastra, iar cealalta consta in inlocuirea unei amintiri neplacute cu amintiri mai putin jenante. (6)  

Sigmund Freud, credea ca ne reprimam amintirile neplacute, lucru ce sporeste tensiunea emotionala, ducand la dezvoltarea patologiei. Totusi, un studiu recent pare sa afirme contrariul: nu foloseste la nimic reactualizarea traumelor stravechi. Dimpotriva, ar fi util sa le dam uitarii, acest fapt contribuind la ameliorarea unor stari patologice, precum cele specifice stresului post-traumatic. (7)  

Stiati ca este posibila ameliorarea unor stari patologice prin schimbarea amintirilor evenimentelor nedorite? Re-actualizarea unei amintiri este si un prilej de revizuire, prin intermediul caruia amintirii i se pot oferi noi conotatii, sau noi sensuri, astfel incat, reconsolidarea amintirii se va face intr-o forma noua. (8)

Stiati ca barbatii uita mai mult decat femeile? Da, acum exista si o confirmare stiintifica a acestui fapt, iar femeile care erau neplacut impresionate de faptul ca partenerul uita aniversarile cele mai importante, se pot consola acum - toti sunt la fel. De asemenea, uitarea e mai accentuata la cei fara studii, dar si la cei care sufera de anxietate si depresie. Sa nu uitam insa ca memoria e selectiva si nu retinem lucruri care nu ne intereseaza. (9) 

Dupa cum observati, adevarurile stiintifice par a se afla intr-o continua metamorfoza. Ceea ce acum 30 de ani era un adevar incontestabil, ajunge sa fie pus la indoiala de noile cercetari, care vin sa confirme propriile noastre intuitii.

Recunosc ca am fost impresionat de unele dintre aceste studii, iar pe de alta parte, am fost contrariat de altele. Spre exemplu, daca imi permiteti o opinie personala, consider ca reactualizarea unor amintiri neplacute, pe care o practic eu insumi in terapie, isi are rostul ei. Nu cred in eliberarea de stres, vinovatie si suferinta ca urmare a evocarii nu stiu carei amintiri in care am fost abuzati fizic sau sexual. Ar fi culmea sa traiesti o viata intreaga obsedat de un eveniment neplacut care s-a petrecut acum 40 de ani.

Cred in schimb ca fiecare experienta este un izvor de invataminte, fiecare experienta ne lasa o mostenire informationala, o concluzie despre noi, ceilalti si viata. Asta e marea problema! Cand invatura este gresita, atunci ne orientam rau in lume, ca si cand am dispune de o harta in care reperele nu au fost bine marcate. Da, hartile pot fi gresite, desi, o poveste de acum 30 de ani pare sa confirme faptul ca harta ta e buna.

(1) Imaginea Memories, de Viktor Dobai, via Flikr, sub licenta CC BY-NC 2.0

(2) Science Daily, (May 13, 2014), Forgiving a wrong may actually make it easier to forget, website: Science Daily  

(3) Science Daily (March 10, 2015), Researchers see way cocaine hijacks memory, website: Science Daily  

(4) Science Daily (December 22, 2010), Stress can enhance ordinary, unrelated memories, website: Science Daily 

(5) Science Daily (January 29, 2015), How poverty may affect memory, website: Science Daily    

(6) Science Daily (October 12, 2012), Discovery of two opposite ways humans voluntarily forget unwanted memories, website: Science Daily  

(7) Science Daily (March 18, 2014), Suppressing unwanted memories reduces their unconscious influence on behavior, website: Science Daily

(8) Science Daily (August 12, 2014), Treating mental illness by changing memories of things past, website: Science Daily 

(9) Science Daily (January 22, 2014), Men forget most, website: Science Daily