De Ce Eșuează Națiunile

Așa cum există personalități providențiale, există și cărți providențiale, care ne ajută să vedem viitorul în funcție de experiențele trecutului. O prezentare a cărții care a primit premiul Nobel pentru Economie în 2024.  

☆ ☆ ☆

Cartea De Ce Eșuează Națiunile, ar putea fi providențială, pentru noi românii, dacă acceptăm că o carte, ca și o persoană, poate fi providențială pentru o națiune. Desigur, potrivit unor statistici recente, națiunea noastră se distinge, mai nou, prin numărul mare de litri de alcool ingerați pe an - 16 litri pe an, și probabil acest hobby nu îi permite să găsească ceva providențial într-o carte. Cu toate acestea, mi-am propus să vă prezint câte ceva despre această carte în articolul de față. 

Dar de ce ar putea fi această carte providențială pentru națiunea noastră? Ei bine, probabil ca un rezultat al propagandei deșănțate anti-UE, care se face prin social media de către cel mai mare inamic al Uniunii Europene, s-a generat în mod artificial un așa-zis curent nostalgic care nu a existat până acum. Să nu uităm că până nu demult epoca Ceaușescu era cunoscută de români drept regimul de tristă amintire. Ei bine, această carte v-ar putea oferi niște indicii: totuși, de ce este de tristă amintire, mai exact? 

Cartea De Ce Eșuează Națiunile nu este despre epoca Ceaușescu, numită sarcastic și Epoca de Aur. În schimb este despre regimurile politice ale lumii și felul cum acestea influențează creșterea economică a statelor, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. Regimurile totalitare, cum este și comunismul sunt prezentate sub aspectul instituțiilor extractive, pe care acestea le generează, ca alternativă utopică pentru pentru democrațiile liberale occidentale și impactul lor asupra societății. 

Ce sunt Instituțiile Extractive?

Instituțiile Extractive, așa cum sunt descrise de autorul Daron Acemoglu, reprezintă tipuri de organizare politică și economică care concentrează puterea și resursele în mâinile unei elite restrânse sau clase conducătoare, adesea cu prețul exploatării populației majoritare. Aceste instituții au tendința să sufoce creșterea aconomică, să descurajeze inovația și investițiile și să perpetueze inegalitatea. 

Exemple de Instituții Extractive:

• DICTATURA ȘI REGIMURILE AUTORITARE — Guvernele cu conducere autoritară sau sistemele unipartidiste mențin instituțiile extractive. Puterea este concentrată în brațele unui conducător sau ale unui grup, permițându-le să exploateze resursele și să suprime opoziția politică. Elita conducătoare folosește instituțiile pentru a-și asigura îmbogățirea personală și prvilegiile, restricționând în același timp drepturile politice și economice ale populației majoritare. 

• CAPITALISMUL OLIGARHIC — Instituțiile extractive se pot manifesta sub forma capitalismului oligarhic, unde conexiunile politice și favoritismul joacă un rol esențial în activitatea economică — vezi Rusia. În astfel de sisteme, un grup select de indivizi conectați politic primesc tratament preferențial și acces la resurse sau piețe. Acest tip de instituții extractive anihilează competiția, împiedică antreprenoriatul și întăresc inechitatea. 

• LIPSA DREPTULUI DE PROPRIETATE — În mediile unde dreptul la proprietate este slab definit sau nesigur, instituțiile extractive pun stăpânire pe resurse. Când indivizii sau afacerile sunt lipsite de protecție legală asupra mijloacelor de producție, devine riscant să investești, să obții credit sau șă te bucuri de beneficiile activității economice. Asta descurajează antreprenoriatul și investițiile, împiedicând activitatea economică. 

• REȚELE DE CLIENTELĂ — Instituțiile extractive implică stabilirea de rețele clientelare unde liderii politici distribuie favoruri, poziții sau resurse suporterilor loiali. Aceste rețele crează un sistem de clientelă, întărind forța elitei dominante și generând bariere ce împiedică ascensiunea celor din afara acestui sistem. 

• CĂUTAREA PROTECȚIEI — Instituțiile extractive facilitează corupția statală și un sistem în care beneficiile economice și accesul la resurse se obțin prin influență politică mai curând decât prin activități productive. Contează nu ceea ce știi să faci și ce abilități deții, ci conexiunile pe care ești capabil să le pui în valoare, care te pot propulsa către vârful ierarhiei. 

• LIPSA INSTRUMENTELOR DE VERIFICARE — Ceea ce în lumea democratică se cheamă checks and balances, lipsește cu desăvârșire în societățile unde predomină instituțiile extractive. Acest climat de corupție generalizată îi permite conducătorului sau elitei conducătoare să manipuleze instituțiile economice sau juridice astfel încât acestea să le deservească interesele, primind în schimb protecție și privilegii, recompense pentru loialitate. 

Instituțiile extractive au tendința să creeze un cerc vicios în care elita conducătoare să beneficieze de acces la resurse dar lipsa stimulentelor economice care să genereze inovație, distrugere creatoare (înlocuirea mijloacelor de producție învechite și a modurilor anacronice de a rezolva problemele) nu face altceva decât să blocheze creșterea economică. Așa se întâmplă că, pe termen scurt, instituțiile extractive prin forță și planificare atentă, generează creștere, ordine și stabilitate, dar pe termen lung, se accentuează inechitățile, frustrările și luptele pentru accesul la resurse. 

Ce merge prost?

Instituțiile extractive sunt foarte frecvente în istorie pentru că au o logică puternică. Pot genera un grad limitat de prosperitate pe care o distribuie în același timp în mâinile unui grup restrâns de elite. Pentru ca această creștere să se producă, trebuie să existe centralizare politică. (...) Luptele interne și instabilitatea sunt astfel trăsături intrinseci ale instituțiilor extractive și nu doar că produc mai multă ineficiență, dar, de asemenea, anulează orice centralizare politică, uneori producând chiar colapsul total al legii și al ordinii și căderea în haos, așa cum s-a întâmplat cu orașele-stat mayașe în urma succesului lor relativ în timpul epocii clasice. Deși inerent limitată, creșterea în cadrul instituțiilor extractive poate totuși să pară spectaculoasă atunci când se produce. Mulți oameni din Uniunea Sovietică și chiar mai mulți din lumea occidentală, au fost uluiți de creșterea sovietică din anii 1920-1960, la fel cum sunt fascinați de ritmul amețitor al creșterii economice din China, de astăzi. Dar China sub conducerea Partidului Comunist, este un alt exemplu de societate care experimentează creșterea în cadrul instituțiilor extractive și este la fel de puțin probabil ca aceasta să genereze creștere susținută dacă nu suferă o transformare politică fundamentală, pe calea instituțiilor politice incluzive. 

Așa cum se spune, ai grijă ce-ți dorești... Stabilitatea pe care instituțiile extractive o instituie, blochează creativitatea membrilor societății din care s-ar putea naște creșterea economică. Contrariul instituțiilor extractive este reprezentat de instituțiile incluzive, unde din aparenta dezordine se nasc idei noi de afaceri, investiții și avânt tehnologic care asigură accesul la resurse oricui dă dovadă de creativitate. 

Probabil că o națiune care se mândrește cu locul întâi la consumul de alcool nu deține resursele umane necesare creativității și inovației — care reprezintă motoarele economiilor din statele cu instituții incluzive și i s-ar potrivi mai mult o societate în care niște elite îi oferă băutură ieftină, case modeste și mașini proaste, limitându-i în același timp orizonturile de civilizație și creștere cultural-economică. Nevoia psihologică a unei astfel de populații nu este aceea de a străluci și de a se afirma pe scena internațională ci aceea de a obține protecție din partea clasei dominante. 

Dar hei, cel puțin vom avea garanția unei societăți egalitariste, în care există mai puțini bogați pe care să-i invidiezi! Vă puteți imagina cu ușurință că nostalgicii societății extractive promovate cu încăpățânare de familia Ceaușescu nu sunt niște antreprenori de succes sau niște personalități înzestrate cu capacități creative ieșite din comun. Este îngrijorător faptul că ei tind să devină majoritari și sunt dispuși să-și vândă sufletul pentru a reinstitui dictatura și societatea totalitară care făcuse din România ceea ce azi reprezintă Coreea de Nord. 

Spre deosebire de restul formelor de organizare a instituțiilor extractive, comunismul este prezentat ca o formă egalitară de societate, în care ordinea, cooperarea și planificarea vor aduce saltul omenirii către progres și un nivel superior al civilizației. Ceea ce se întâmplă în realitate, este acapararea puterii de către o elită care împarte resursele după bunul plac, scopul ei principal fiind auto-conservarea prin distrugerea opoziției — iar aici conștiința morală este mai curând o dizabilitate decât o valoare în care să crezi. 

(1) Imaginea Touching the Light Bulb, de Luca Nardone, via Pexels

(2) Alcohol Help, (acc. 05.08.2025), Top 15 Countries with the highest alcohol consumption, website: AlcoholHelp.com

(3) Tutor2U, (acc. 05.08.2025), Extractive Institutions, website: Tutor2U.net