Mind, People, Lifestyle

Marius Iftimie este administratorul si autorul principal al blogului Psihopedia, psiholog, membru al Colegiului Psihologilor din Romania, consilier educational si psihoterapeut. E-mail: teleologia@yahoo.com

duminică, 19 aprilie 2015

Vrei nu vrei, tot la Cherida ajungi

Unii fac spectacol, iar altii il urmaresc. Unii fac spectacol incercand sa urmareasca un spectacol. Caci in fond, cine se aseamana, se aduna.  





Asa cum am mai spus, suntem fiinte ale spectacolului. Facem spectacol chiar si dintr-o inmormantare, daca chiar trebuie si avem pregatirea, resursele si dispozitia necesara. Oportunitatea spectacolului pluteste in aer iar noi o inhatam, nu o lasam sa ne scape caci ar fi pacat. Nimic nu ar fi mai pacat decat sa pierzi ocazia de a face spectacol.

Multimea simte spectacolul si pe cei care stiu sa il produca. Cand la locul potrivit si la momentul potrivit, apar artistii si publicul, ei bine, nimic nu poate sta in calea spectacolului. Nimic nu poate sta in calea iubirii intre public si artisti. Cei care il pun in scena si simpli privitori par a se atrage reciproc, prin forte mai presus de intelegerea noastra, urmand sa alcatuiasca un intreg desavarsit, ghidat de spiritul spectacolului...  

O minciuna in plus sau in minus, un gest brutal sau o insulta, conteaza prea putin ca eveniment moral, in sine. In fond, totul e o joaca iar maine putem sa pretindem o chestie la care nu s-a gandit nimeni, putem sa varsam cateva lacrimi in fata camerelor si sa organizam o impacare istorica emotionanta si frumos retribuita. Nimic nu are valoare morala. In schimb, totul are sau nu are valoare pentru show – singurul lucru care conteaza.  

Lacrimile par a fi un semn de umanitate, la fel si furia, si resentimentele. Ne este mila sau ne revoltam, dar traim spectacolul cu sufletul la gura. Dupa o viata intreaga la circ, urmeaza acrobatia suprema. Iar panarama continua. Trebuie! Sunt atatia fani si atatea camere in fata cimitirului... Nu ii putem dezamagi.  

Drogatii isi primesc mostenirea apetisanta ca o doza de cocaina pentru vipuri. Artistii isi primesc aplauzele, iar noi ne primim spectacolul. Rasturnarile de situatie se tin lant iar intrigile se joaca pana si cu sistemele noastre hormonale. Vom da buzna sa vedem ce nu s-a mai vazut. Avem de ales? Nu. Spectacolul este prea bun.

Cum spunea o fosta cunostinta, „nu suntem maimute dar ne putem pretinde pentru faima”.  

Poate vom da buzna sa multumim artistilor si sa le cerem autografe. Ei au colorat viata noastra searbada in culori aprinse si le vom fi recunoscatori pentru fiecare lacrima, pentru fiecare confruntare, pentru jigniri si impacari repetate si pentru fiecare pretinsa retragere dramatica. Fiecare face rost de spectacolul pe care il merita.

Tin totusi sa le multumesc tuturor celor carora nu le-a pasat. Voi sunteti viitorul acestei tari iar noi toti avem nevoie de nepasarea voastra. Respectul meu nu cunoaste margini. Regret ca acest entry a fost asa de vag, dar ar fi trebuit sa scriu lucruri pe care le-am mai scris de cateva ori si n-ar fi avut rost. Va recomand in acest sens Academia Suspinelor.








(1) Imaginea Drama Queen, de Darwin Bell, via Flikr, sub licenta CC BY-NC 2.0

(2) Urban Dictionary, Definition of Cherida, website: Urban Dictionary

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu