Mind, People, Lifestyle

Marius Iftimie este administratorul si autorul principal al blogului Psihopedia, psiholog, membru al Colegiului Psihologilor din Romania, consilier educational si psihoterapeut. E-mail: teleologia@yahoo.com

miercuri, 15 octombrie 2014

Salvatorul Magic

Tu esti Salvatorul Magic! Te iubesc si ma sprijin pe tine ca pe un piedestal. Ma revolt si iti cer socoteala daca nu "faci treaba", caci am instrumente de manipulare infailibile - emotiile mele. 





Viata implica destul de multa incertitudine si, prin urmare, destul de multa anxietate. In fata necunoscutului zilei de maine, alegem tot felul de strategii care urmaresc eliminarea acestei incertitudini si a neputintei ce vine odata cu ea. Probabil cea mai raspandita dintre acestea este cea de instituire a unei autoritati exterioare, careia ii va reveni responsabilitatea salvarii noastre. Astfel apare Salvatorul... 

Salvatorul Magic are numeroase functii si atata vreme cat dispunem de un salvator de acest fel, se poate spune ca o mare parte din grijile si framantarile noastre, sunt indreptate catre el - caci el este tipul cu resursele... Dar ce poate face Salvatorul Magic pentru noi? 

  • Orientare – ne spune ce sa facem, ne „arata calea” 
  • Suport afectiv – ne incurajeaza, ne consoleaza  
  • Prosperitate – ne faciliteaza o viata confortabila  
  • Energizare – ne motiveaza si ne mobilizeaza  
  • Securizare – ne protejeaza de pericole
  • Mustrare – ne corecteaza daca gresim  

Suntem familiarizati cu acest arhetip al salvatorului inca din copilarie, in relatia cu parintii. Ei sunt primii care au responsabilitati precum acestea in raport cu noi. Ne este bine sa avem in persoana parintilor astfel de „salvatori magici” si ori-de-cate-ori ne va fi greu, ne vom intoarce la acest model de operare prin ceea ce se numeste mecanismul regresiei. Regresia presupune intoarcerea la un stadiu anterior al existentei noastre, cand viata era o experienta mult mai stabila si armonioasa.

Dar nu ramanem mereu agatati de persoana parintilor, desi multora li se intampla asa. Gasim in schimb tot felul de inlocuitori ai acestora, carora le vom atribui majoritatea functiilor enumerate mai sus: ei vor trebui sa ne ingrijeasca, sa ne incurajeze, sa ne intareasca sub toate aspectele si sa ne securizeze. Dar atunci, ce mai facem noi?  

Ei bine, daca suntem destul de naivi, ne ramane si noua indatorirea de a veghea ca Salvatorul Magic sa isi faca treaba, si desigur, ne ramane sa beneficiem de tot ce are de oferit tipul acesta prodigios!

La fel, daca suntem destul de naivi, pentru a dispune de Salvatorul Magic, avem nevoie de un instrument de manipulare adecvat, prin care sa-i putem cere socoteala sau sa-l punem la treaba, in slujba noastra. 

Iar acel instrument de manipulare sunt emotiile si reactiile emotionale prin intermediul carora imputam, aruncam vina, solicitam solutii si implicare maxima din partea Salvatorului Magic. In alte situatii, nu facem decat sa-l induiosam pe Salvatorul Magic, printr-o mina trista si neputincioasa.  

Femeia este ingrijorata pentru viitorul ei pana gaseste un barbat. Barbatul este ingrijorat pentru viitorul sau dupa ce gaseste o femeie. Henry James

Mai greu este pana faci rost de unul! In acest sistem de referinta, este usor de observat cat suntem de preocupati de cate un Salvator Magic si ce obsesii strasnice dezvoltam pe seama lui! Se poate spune ca suntem cu atat mai naivi si mai puerili cu cat Salvatorul Magic tinde sa fie o persoana. O sa vedem ca putem crede la fel de bine, si in idei, norme sau principii.  

Cred ca, in multe cazuri, este suficient sa schimbi cateva cuvinte cu cineva pentru a-ti da seama, dupa 5-10 minute, care este salvatorul sau magic. Astfel, pot ocupa acest post providential persoane obisnuite din imediata apropiere, cum ar fi iubitul sau sotia, poate chiar un fiu sau o fiica, un unchi, etc, dar si personaje din mitologia lumii, ce tin de religie sau desigur, care tin de viata politica. Luna viitoare, romanii isi vor alege Salvatorul Magic, nu-i asa?

In alte cazuri, Salvatorul Magic este mai curand un principiu sau o idee. De exemplu unii cred in munca si iti spun ca „Profesia nu te inseala niciodata.”. Altii cred in norme, iar bunul simt comun si traditia sunt niste norme, alaturi de legile din codul penal si constitutie. In numeroase cazuri, vom crede in „opinia expertului”, mai ales daca expertul a stiut sa isi cladeasca o reputatie ca atare.

S-ar putea sa intalniti si persoane al caror Salvator Magic se afla in aria propriilor emotii – emotiile le vor spune ce au de facut, ce se cade si de ce anume au nevoie. Altii vor considera ca au in propria lor inteligenta resursele necesare unei excelente adaptari... Vedem oare putin narcisism in aceste 2 strategii?

In mod interesant, multi credem ca astrele sunt un fel de Salvatori Magici, si asteptam din partea acestora „sa ne fie favorabile”. Dar chiar si psihopatii au un Salvator Magic. Legea Minimului Efort (Smecheria!) este Salvatorul Magic al psihopatului, care ii permite sa obtina cele mai mari avantaje cu cele mai mici eforturi, sfidand orice norme si riscand sa fie pus dupa gratii. Aceasta lege ii furnizeaza psihopatului mecanismul rationalizarii, prin intermediul caruia se poate disculpa, avand in vedere imperfectiunea celorlalti.

Dar tu? Ai si tu un Salvator Magic?  






Show comments
Hide comments

6 comentarii:

  1. Au murit salvatorii magici? S-au reprofilat pe ceva mai productiv? Sau, pur si simplu, nu le este recunoscuta activitatea?


    Salvatorul meu magic este familia! Initial, am fost tentata sa spun "a fost", dar recitind caracteristicele salvatorului, mi-am dat seama ca, inca este, si cel mai probabil, va ramane in continuare :)

    Si astrele... mi-am pus toata baza in ele, dar la un moment dat, mi-am dat seama ca de fapt eu eram salvatorul magic pentru ele, si inca sunt, cineva trebuie sa le arate "calea"!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Daca au murit? Mi se pare ca, in ciuda faptului ca "cererea" este atat de mare (arata-mi si mie unul care nu vrea un Salvator Magic!), totusi, este destul de greu sa ocupi un post ca acesta iar responsabilitatile, stresul si consumul nervos sunt putin cam mari pentru persoane obisnuite ca noi...

      Ma intreb daca ar mai exista pasiune pe aceasta lume in caz ca oamenii si-ar da seama ca nimeni nu ii poate salva, asa cum viseaza ei (de pericole, singuratate, saracie, frica, gol interior si urat, etc) si ca cei in care isi cauta mantuirea sunt niste simpli muritori de rand, plini de imperfectiuni.

      Multumesc pentru comment-ul inspirat si plin de sinceritate. :)

      Ștergere
    2. Da, ar exista pasiunea pentru "iubirea imposibila"! Nimeni nu poate iubi mai patimas (sau poate?!), suferi mai mult si sa-si doreasca doar o persoana la care nu poate ajunge din varii motive. Si daca "sentimentele" ii mai sunt si impartatsite, dar obstacolele raman la locul lor... ehe, pasiune pura, salvatorul magic poate sa-si ia concediu :D

      Ștergere
    3. Vezi, de asta este Adler asa destept: fiindca a adus in discutie ideea de Scop al Vietii. Seamana putin cu ideea de sens al vietii, a lui Frankl, dar e mai concreta.

      Ei bine daca cineva care traieste pasiunea pentru iubirea imposibila, continua pe acest drum, aparent irational, despre care Frankl ar spune ca vorbeste despre un sens al vietii (iubirea), Adler ar observa in schimb ca Scopul acelei persoane este acela de a evita realitatea si responsabilitatile unei relatii, si, in esenta, de a crea spectacol.

      Ștergere
    4. Da, si mie imi place ideea de scop al vietii. De la Adler am invatat ce-i cu protestul asta viril.

      Ștergere
    5. As putea admira din tot sufletul o femeie care da dovada de asa ceva, daca ea ar putea sa isi investeasca energia in ceva util si constructiv pentru familie si comunitate. Daca tot esti asa "barbata", de ce nu ai folosi asta spre binele tuturor? Chiar nu vad nimic rau in a te simti suficient de puternica si a te afirma social in acest fel.

      Ștergere