Mind, People, Lifestyle

Marius Iftimie este administratorul si autorul principal al blogului Psihopedia, psiholog, membru al Colegiului Psihologilor din Romania, consilier educational si psihoterapeut. E-mail: teleologia@yahoo.com

joi, 26 februarie 2015

Stare de Bine, fara Fumuri

Renuntarea la fumat imbunatateste sanatatea psihica. Cercetatorii britanici au descoperit o corelatie intre fumat si anumite diagnostice psihiatrice, precum depresia si anxietatea.





Doresc inca de la inceput sa ii salut pe amicii mei de la una dintre firmele de distributie tigarete din Brasov, care sunt niste baieti pe cinste, bine educati, de la director si pana la agentul simplu, cu principii frumoase si cu pofta de viata si de munca. Nu despre ei este vorba aici - ei sunt doar niste profesionisti care pot performa oriunde altundeva, cu acelasi succes. De asemenea, ii salut pe toti cunoscutii mei fumatori care sunt niste oameni minunati, cu numeroase calitati demne de admiratie si la care tin foarte mult.  Nu in ultimul rand, tati, ne este dor de tine!



* * *


Este oare tigara o alternativa la lipsa cronica a entuziasmului? O constatare pe care am facut-o cu ceva timp in urma, este aceea ca, in timp ce unii obtinem o stare de bine fumand, ca urmare a eliberarii de neurotransmitatori - dopamina - am putea sa ne bucuram de actiunea benefica a acestui neurotransmitator, si pe o cale complet lipsita de riscurile fumatului. Care este aceasta cale? Promit sa vorbesc in acest articol despre asta.  

Iata insa cateva date "reci" despre fumat (E. Radulescu, 2009) 

1. Nu exista nici un tesut sau organ, de la creier pana la schelet si maduva spinarii care sa nu fie influentat direct sau indirect de tutun.

2. Parintii fumatori constituie cel mai puternic factor de risc in preluarea viciului de catre copii si adolescenti. Ba chiar copiii vor duce "emanciparea" mai departe si vor recurge si la alte droguri.

3. Poluarea atmosferei produsa de fumatori este de 10 ori mai mare decat cea produsa de industrie si gazele motoarelor cu explozie.

4. Inhiband formarea imunoglobulinelor si a celulelor implicate in apararea antimicrobiana si anticanceroasa, fumatul scade eficienta sistemului imunitar. Persoanele care fumeaza sunt mai vulnerabile fata de agentii infectiosi si fata de toate formele de boli canceroase.

5. S-a constatat prin studii stiintifice ca fumatul in timpul sarcinii este raspunzator de aparitia malformatiilor congenitale numite "gura de lup" si "buza de iepure".

6. Copiii expusi la fumul de tutun al parintilor sunt internati de patru ori mai des pentru infectii bacteriene sau virale decat copiii familiilor unde nu se fumeaza.

7. Fumatorii incaruntesc si isi pierd parul mai repede decat nefumatorii. Albirea parului survine de 4 ori mai frecvent la persoanele care fumeaza. Fumatul accelereaza ceasul biologic al organismului, grabind toate procesele de imbatranire.

8. La grupa de varsta 35-69 ani, mortalitatea in randul fumatorilor este de 3 ori mai mare decat la nefumatori.

9. Cei care fumeaza zilnic 25 de tigari isi dubleaza riscul aparitiei diabetului de tip 2, independent de alti factori de risc.

10. Fiecare tigara scurteaza viata fumatorului cu 7 minute. Fiecare pachet de tigari necesita 140 de minute ptr. a fi fumat si scurteaza viata fumatorului cu 140 de minute. [1]


Si acum sa va spun revelatia mea. In timp ce fumatorii obtin o stare imediata de revigorare si buna dispozitie ca urmare a capacitatii si inspiratiei lor de a aprinde o tigara, este posibil sa atingeti aceeasi stare si pe gratis. Cum?  

De fapt, secretiile de neurotransmitatori, supranumiti hormoni ai fericirii, care sunt implicati in fumat si, in general, in toate activitatile care ofera satisfacerea unor necesitati, pot fi declansate la fel de simplu prin anticiparea unor evenimente pozitive, a unor "recompense". Cand astepti cu bucurie un eveniment, o plimbare, un episod din telenovela preferata sau doar apusul soarelui, declansezi astfel de "precipitatii" de hormoni ai fericirii.

Ei bine, entuziasmul este raspunsul. Dar, imi veti spune, de unde atata entuziasm cand viata este de rahat, pentru ca nu ne-am nascut la locul potrivit, si etc., etc, etc... Si nu intamplator imi spuneti asta. S-a descoperit recent un lucru pe care il intuiam deja. Cercetatorii britanici afirma ca probabilitatea ca fumatorii sa sufere de boli psihice este mai mare decat in cazul nefumatorilor. De asemenea, si ex-fumatorii prezinta o sanatate mentala mult mai buna decat fumatorii. [2] 

Imi amintesc ca, pe cand eram student, am incercat, prin intermediul unui mic studiu, sa fac o corelatie intre fumat si pesimism. Am intrebat astfel cateva persoane, luate la intamplare, cum isi vad viata peste 10 ani - mai buna, mai rea? A doua intrebare era daca sunt fumatori. Nu am reusit sa finalizez acest studiu dar se profila deja un posibil rezultat: cei care fumau, erau intr-adevar mai pesimisti decat nefumatorii. 

Iar daca erau mai pesimisti, erau si mai nefericiti, mai lipsiti de entuziasm. E totusi bine ca niste oameni asa de nefericiti reusesc sa gaseasca bucuria in ceva, cum ar fi fumatul. Dar cu ce pret?!? Veti spune ca stiti voi niste fumatori care sunt fericiti si veseli. Ei bine, nu exclud asta. Dar pe ce cale obtineti aceasta stare de bine?  

Daca o obtineti pe o cale artificiala - tigarile - si nu stiti ca ati putea sa o obtineti, pe gratis, printr-un anumit mod de a gandi, sunteti in pierdere, zic eu. 

Marile realizari ale omenirii au rezultat din transmiterea ideilor de entuziasm. Thomas Watson

Iar o buna stare de sanatate este una dintre aceste mari realizari. Pesimistii (ei se numesc pe sine si 'realisti'), dealtfel au drept punct de referinta un insucces, si fara sa isi dea seama, ei graviteaza in jurul acestuia. Pesimismul inseamna de fapt a trai intr-o permanenta stare de dezolare, a fugi sistematic de forta care a adus la viata toate marile realizari ale omenirii: ENTUZIASMUL.   

Dependenta de tigari este una complexa, asa cum stiti probabil. Avem pe de o parte o dependenta fizica de nicotina, care este una dintre substantele ce produc cea mai rapida dependenta si restructureaza modul de functionare al creierului. Astfel, este mai usor sa renunti la drogurile grele, precum cocaina sau heroina decat la nicotina. [3]  

Efectul unei doze de nicotina injectate intravenos poate fi atat de puternic incat, s-a constatat experimental ca el este confundat de utilizatorii de cocaina cu o doza de cocaina [4]. Totusi, nivelul de nicotina din sange cade rapid, la o jumatate de ora de la tigara fumata, cand va intoarceti la depresia in care va aflati si aveti nevoie de o noua tigareta - motiv pentru care fumatorii au nevoie de 20-30 de tigarete pe zi.  

De asemenea, ca in cazul oricarei substante, corpul se acomodeaza si cu nicotina si aveti nevoie de tot mai multe tigarete, in incercarea disperata de a fugi de proasta dispozitie. Stresul provocat de absenta nicotinei din sange, poate fi luat adesea drept stres existential, sau se adauga acestuia, lucru care, de asemenea, nu va ajuta emotional. 

La dependenta fizica de nicotina se adauga, desigur, dependenta psihologica, sau "spalarea creierului". Aici vorbim despre importanta sociala pe care o investim in fumat - v-ati cunoscut iubitul cerandu-i un foc, sau ati legat prietenii trainice la pauza de tigara, ati descoperit o teorie noua in locul de fumat... Iar acum sunteti convinsi ca o tigara va amelioreaza nivelul de stres si va ajuta sa va mobilizati in sarcina. Iata ce de beneficii!  

Pentru a va lasa de fumat, in afara de entuziasmul (in gandire) pe care vi-l recomand cu caldura, sunt recomandate intelegerea tabagismului si personalizarea acestuia in cazul dumneavoastra, utilizarea adecvata a substituentilor nicotinici, intarirea motivatiei, exersarea vointei, indepartarea de mediile unde se fumeaza, cresterea increderii in sine si fortele proprii, etc. Legat de motivatie, este bine sa destructurati motivatia de fuma - credinta ca fumatul iti asigura incredere in sine, farmec personal, silueta de invidiat, combaterea stresului, etc [5] 

Si daca unii considera ca prin renuntarea la fumat putem ajunge la o stare mentala mai buna, eu tind sa cred ca de fapt o stare mentala imbunatatita, este necesara atunci cand ne gandim sa renuntam la fumat. Iar aici psihoterapia ar putea fi raspunsul si prioritatile ar trebui sa fie inversate - mai intai starea mentala imbunatatita si abia apoi renuntarea la fumat.








[1] Radulescu, E.; (2009); Adio Tigari; editura Viata si Sanatate, Bucuresti

[2] West R. (2015). How much improvement in mental health can be expected when people stop smoking? Findings from a national survey, Smoking in Britain, Link: http://www.cancerresearchuk.org/about-us/cancer-news/news-report/2015-02-24-anxiety-depression-more-common-among-smokers website: Cancer Research UK


[4] Blakeslee, S.; (29 March 1987); Link: http://www.nytimes.com/1987/03/29/magazine/nicotine-harder-to-kickthan-heroin.html website: New York Times Magazine

[5] Dervaux, J., L.; (2004) Vreau sa ma las de fumat; editura Teora, Bucuresti

[6] Imaginea Viola, via Flikr, sub licenta CC BY-SA 2.0


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu