Mind, People, Lifestyle

Marius Iftimie este administratorul si autorul principal al blogului Psihopedia, licentiat in Psihologie, absolvent al unui Master de Consiliere Educationala si al unui program de formare in Psihoterapie Adleriana, recunoscute de Colegiul Psihologilor, Federatia Romana de Psihoterapie si Ministerul Educatiei. Contact: teleologia@yahoo.com

luni, 21 aprilie 2014

Cine este Dumnezeu

De ce credem in Dumnezeu? La ce foloseste asta si de ce Dumnezeu are atat de multe fete, in marile religii ale lumi? Sunteti invitatii mei intr-o reflectie legata de rolul religiei si al lui Dumnezeu in vietile noastre.






De foarte multa vreme, una dintre preocuparile constante ale omenirii pare sa fi fost religia. Dintr-un motiv sau altul, oamenii au considerat de cuviinta sa se aventureze in tot felul de teorii despre divinitate si practicile ce decurg din aceste teorii: jertfe umane si animale, posturi ptr. purificare, rugaciuni, meditatii, etc. 

Cred ca preocuparea ptr. religie a omului, care in anumite locuri ale pamantului atinge cote impresionante, marcand fiecare moment important al vietii si chiar fiecare moment al zilei, este purtatoarea unui mesaj ascuns, in masura sa exprime ceva esential despre om si nevoile sale cele mai profunde.

Bunaoara India este considerata a fi o tara "obsedata de divinitate". Fiecare moment al zilei, fiecare fiinta au fost investite de catre indieni cu semnificatii spirituale si supranaturale. In partea islamica a lumii, in peninusula Arabica, religiozitatea umana ia de asemenea forme dintre cele mai proeminente: oamenii isi incep si isi termina ziua cu rugaciuni iar in mijlocul zilei, orice activitate inceteaza si toata suflarea musulmana se roaga lui Alah. In lumea araba un turist strain trebuie sa astepte cu docilitate pana taximetristul sau arab si-a terminat rugaciunile ca sa poata apoi sa-si reia drumul catre o anumita destinatie. 

Intrebandu-ma care sunt nevoile omenesti care au determinat aceasta stare de fapt, am ajuns la o lista destul de cuprinzatoare de nevoi, pe care o prezint in continuare, fara a avea pretentia ca le-am gasit chiar pe toate. Lecturand aceasta lista, am putea probabil sa intelegem acest citat al lui N. Steinhardt "Contrariul pacatului nu este virtutea ci libertatea." (Jurnalul Fericirii)

1. Functia Axiologica. Omul isi promoveaza anumite valori prin religie. In jurul acestor valori viata noastra se organizeaza si poate decurge firesc. Religia are de regula o atitudine care protejeaza viata si pe fiecare membru al societatii. Suntem invatati sa respectam "aproapele" si sa nu-i facem decat ceea ce asteptam si noi din partea lui, aceasta fiind asa numita "regula de aur". Religia ofera valori cu un caracter transcendent, impuse de personaje imaginare sau nu, dar situate deasupra noastra.

2. Functia Coercitiva. De-a lungul timpului, valorile promovate de religie au fost imprumutate de stat si introduse in coduri de legi. Cel care incalca aceste legi sunt pedepsiti in raport cu gravitatea faptelor. O parte dintre exigentele religiei raman in afara codurilor de legi ale statelor, insa omul religios stie ca daca le incalca, ei bine atunci "Domnul il va pedepsi.". Cataclismele, cutremurele si inundatiile sunt astfel de pedepse "deghizate" venite din partea lui Dumnezeu. Toata biblia este plina de evenimente cum ar fi invaziile de lacuste sau de serpi, care sunt puse pe seama furiei lui Dumnezeu. 

3. Functie Economica. In caz ca omul religios se comporta asa cum asteapta Dumnezeu din partea lui, ei bine atunci Dumnezeu il va rasplati cu binecuvantari. Bugetul omului religios este pus pe seama bunavointei lui Dumnezeu si mai putin pe seama propriei priceperi sau eforturilor depuse pentru obtinerea unui anumit rezultat. Dumnezeu are puterea de a-ti umple hambarele cu grau sau de a-ti strica tot graul cu cateva zile inainte de seceris. Iata cat de insemnata este implicarea lui Dumnezeu in standardele tale de viata!

4. Functie de Orientare. O alta sarcina pe care omul religios i-o atribuie acestui personaj pe care in general nu il vede nimeni, adica lui Dumnezeu, este aceea de orientare si sfatuire. "Domnul iti va da intelepciune daca il rogi!" Prin intermediul rugaciunii omul religios primeste intuitia cailor celor mai bune de urmat: cu cine sa se casatoreasca si la ce scoala sa dea examen, in ce oras sa se stabileasca si alte astfel de detalii, pe care nu le stie decat Dumnezeu. Domnul i-a dat intelepciune lui Solomon ca sa conduca regatul lui Israel, si tot asa o poate oferi oricaruia dintre oamenii religiosi.

5. Functia de Energizare. In trecut Domnul putea sa intoarca sortii unei batalii in favoarea alesilor sai. "Nu te speria de numarul lor caci cu noi sunt mai multi!", ar spune si in ziua de azi un om religios, fiind sigur ca este sprijinit de o armata de ingeri. Tot la fel, omul religios se roaga iar Domnul ii intareste bratele pentru munca. Domnul iti da putere de concentrare si memorie daca lucrezi cu informatii. Tot el ii ofera omului religios chef de munca, lucru ptr. care omul fara Dumnezeu trebuie sa il gaseasca singur, din vreo motivatie sau alta.

6. Functia de Suport Afectiv. In caz ca a pierdut o persoana draga, sau a dat faliment (vezi Iov) omul religios este mangaiat de insusi Dumnezeu. Suferintele sunt mai usor de indurat atunci cand Domnul este cu tine si ii ceri ajutorul. Dumnezeu poate fi considerat cel mai ieftin psiholog din toti care exista si fara indoilala, cel mai bun dintre ei.

7. Functie de Securizare. Nici pe de parte in ultimul rand, omul religios beneficiaza de protectia lui Dumnezeu atunci cand pleaca intr-o calatorie sau atunci cand merge la culcare. In acest fel, niciun raufacator nu-ti va patrunde in casa, ca sa nu mai vorbim despre alte pericole, cum ar fi calamitatile naturale, care te-ar putea lua prin surprindere. 

Probabil lista ar trebui sa ramana deschisa desi cred ca am mentionat cele mai importante functii ale lui Dumnezeu. Ca o concluzie, cred ca se poate spune ca principalele motive pentru care omul a fost atat de obsedat de acest personaj misterios si puternic pe care l-a denumit Dumnezeu, s-au legat de nevoia lui de a-si stabili un loc pe o treapta ierarhica a universului, pentru ca in acest fel sa previna comportamentele antisociale ale celorlalti, si sa-si promoveze valorile recunoscute de o comunitate. S-ar putea spune ca omul cedeaza statutul de fiinta independenta si "centru al universului", pentru a se bucura de avantajele vasalitatii, pe care tocmai le-am enumerat.

Daca din ritualurile religioase de inmormantare a unei capetenii a vikingilor faceau parte violul in grup si jertfa unei fecioare (o inmormantare "frumoasa"!), in ziua de azi, astfel de ritualuri au fost eradicate, odata cu schimbarea valorilor societatii. Interesant lucru cum personajul misterios care decide soarta fiecaruia dintre noi si-a rafinat gusturile dupa cateva mii de ani...



Sa zicem: poate Dumnezeu exista, poate nu exista... Sa cantarim castigul sau paguba pe care le-am avea daca spunem ca Dumnezeu exista. Sunt doua posibilitati: daca castigi, castigi totul, daca pierzi, nu pierzi nimic. (Blaise Pascal)












Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu