Transa Vecinului de Milionar

Cand vecinul tau a castigat la loterie, tu intri intr-o... transa. Viata vecinului tau se va schimba, ca urmare a sumei uriase in posesia careia a intrat. Dar tu nu stii ca se va schimba si viata ta. Un studiu canadian demonstreaza ce se intampla cu tine atunci cand se imbogateste vecinul tau.

☆ ☆ ☆

La inceput a fost psihanaliza. Principiile pe care ni le-au pus la dispozitie Sigmund Freud, Carl Jung si Alfred Adler au primit atentia cuvenita din partea posteritatii, in incercarea noastra de a demonstra stiintific teoriile mai mult sau mai putin sofisticate pe care ni le propuneau corifeii orientarii psihodinamice. Unele dintre aceste principii si teorii au fost chiar demonstrate ca atare, in timp ce altele au ramas in tomurile colbuite, fiind studiate ca fapt divers de studentii de la facultatile umaniste sau care studiaza disciplinele socio-umane.

Am sa va dau cateva exemple de principii psihanalitice care s-au impus inclusiv in lumea stiintifica, ca urmare a demonstrarii lor prin intermediul unor metode de cercetare autentice (experiement, studiu, etc) depasind deci stigmatul pseudostiintei, din care au luat nastere:

Inconstientul influenteaza comportamentul. Da, pentru ca noi percepem si procesam mai multa informatie decat realizam si o buna parte a comportamentului este determinat de sentimente si motivatii de care suntem constienti numai partial, in cel mai bun caz.

Cu totii folosim mecanisme de aparare. Iar acestea ne ajuta sa evaluam starea noastra de sanatate si capacitatea de a ne adapta la mediul social. Oamenii de stiinta au ajuns sa studieze stilul de aparare al fiecarei persoane / personalitati, constand in constelatia de mecanisme de aparare pe care le folosim fiecare dintre noi la un moment al evolutiei noastre psiho-emotionale.

Reprezentarile mentale si relatiile de mai tarziu. Ideea ca ne alegem parteneri romantici care seamana cu parintii nostri este un mit psihanalitic, desigur. Cu toate acestea, este adevarat faptul ca ne asteptam sa fim tratati de ceilalti la fel cum am fost tratati de parintii nostri.

Fiindca, intr-un fel sau altul povestea mea cu psihologia s-a legat de un nume asociat cu psihanaliza, dar care a pus bazele unei scoli psihoterapeutice care avea sa inspire curente noi, cum ar fi psihologia umanista, cea cognitivista si cea pozitivista, doresc sa vin cu un argument in sprijinul unei teorii emise de aceasta personalitate care face parte din triada selecta al psihanalistilor. Este vorba despre Alfred Adler. Ei bine, Adler a insistat pe parcursul carierei sale asupra faptului ca ceea ce ne pune pe noi in miscare, ca forta motivationala este ceea ce se cheama sentimentul de inferioritate. Ce este acesta?

Sentimentele de inferioritate sunt acele sentimente umane universale de vulnerabilitate, ignoranta si dependenta asociate cu primele noastre experiente ca oameni, in copilaria timpurie. La inceput suntem doar niste pitici intr-o lume de oameni mari si puternici. Sentimentele de inferioritate continua sa fie experimentate, intr-o forma sau alta, de-a lungul intregii vieti adulte.

Pentru persoanele bine-adaptate, al caror sentiment de solidaritate si apartenenta este cultivat prin educatie si incurajare, aceste sentimente servesc ca forte motivationale pentru a surmonta obstacolele, pentru a creste si a ne dezvolta pe noi insine si comunitatea careia ii apartinem. Pentru persoanele la care educatia si incurajarea au fost deficitare, exista riscul ca sentimentele de inferioritate sa dea nastere unor comportamente scapate de sub control si cu un potential hetero-distructiv si auto-distructiv imens. Cred ca cea mai buna cale de a ilustra modul in care ne afecteaza sentimentele de inferioritate este gelozia.

Sunt intrebat adesea ce este gelozia. Iar eu raspund ca este o emotie umana fireasca, care ne incearca pe toti la un moment dat. Ceea ce face diferenta intre noi este modul in care ne gestionam gelozia. Putem sa o gestionam in mod matur, daca ne ajuta inteligenta noastra emotionala, si atunci o mentinem sub control si o transformam intr-o forta motivationala care, in final ne va ajuta sa devenim niste oameni mai puternici, mai siguri pe noi, cu o intelegere mai buna a vietii si a relatiilor. Dar putem sa gestionam gelozia si in mod catastrofal, atunci cand incercam sa le limitam libertatea celorlalti si chiar sa ii pedepsim pentru faptul ca noi simtim aceasta gelozie.

Asadar, in fata sentimentelor de inferioritate, care intra in categoria emotiilor de tip anxios si se nasc in situatii de incertitudine, fiecare are tendinta de a-si proiecta trasaturile de personalitate, ceea ce reprezinta un fel de test pe care ni-l aplica viata insasi. Ce faci atunci cand lucrurile nu merg asa cum iti doresti tu? Asta spune atat de multe despre personalitatea ta incat ne vor trebui sute de pagini ca sa notam totul. Iar faptul ca viata noastra este plina de situatii in care lucrurile nu merg asa cum ne dorim noi, il indreptateste pe Alfred Adler sa vorbeasca despre sentimentele de inferioritate ca reprezentand aceasta forta motivationala de netagaduit.

Dovezi Stiintifice

Dar ideea acestui articol s-a nascut atunci cand am citit despre un studiu realizat de niste cercetatori canadieni in domeniul jocurilor de noroc. Si fiindca pe cei care joaca astfel de jocuri i-am tot studiat, afland tot felul de lucruri despre ei, despre cat de fericiti sunt si despre cat de mult le schimba viata castigul la loterie, le-a venit randul de aceasta data vecinilor acestor castigatori de meserie. Ei bine, acest studiu a incercat sa tina sub observatie tendintele financiare ale vecinilor castigatorilor la loterie. Ce credeti ca s-a descoperit?

Pe masura ce castigatorul la loterie isi achizitiona tot felul de lucruri, mai mult sau mai putin utile, pe care, aparent, nu ai cum sa nu ti le doresti, vecinii acestuia... se molipsesc. Cu alte cuvinte, incep si ei sa cheltuie, sa arunce cu bani, in stanga si-n dreapta, pierzand sirul chetuielilor si, parca pe pilot automat, isi achizitioneaza chestii, mai mult sau mai putin utile, dar care se vad. Acest detaliu este extrem de important: ei nu isi cumpara lucruri pe care le tii in casa, cum ar fi mobila sau un televizor, ci lucruri pe care le poti afisa in public, cum ar fi hainele de firma, bijuteriile sau masinile de lux.

Desigur, spre deosebire de castigatorul la loterie, vecinii acestuia nu dispun de la fel de multe vaci de muls, ceea ce va avea consecinte sigure si implacabile: se vor afunda in datorii si probleme financiare fara sfarsit care, in cele din urma, ii vor trezi din aceasta transa care a debutat in momentul in care au inceput sa observe cum este sa fii un om extrem de bogat, dar lipsit de cultura financiara, asa cum este si vecinul lor care a castigat la loterie. In Psihologia Sociala acest proces poarta numele de Invatare Vicarianta sau Observationala. Da, este un fenomen misterios, nu-i asa, care vorbeste despre incapacitatea noastra de a ne gestiona invidia si sentimentele de inferioritate.

Si, in definitiv, nu este vorba despre vecinul imbogatit peste noapte. Este vorba despre lucrurile carora le acordam atentie, caci atentia inseamna invatare, inspiratie si mimetism. Iar acestea au consecinte dramatice asupra comportamentului nostru. Si mai cred ca acelasi tip de transa s-ar putea petrece si in legatura cu personalitatile pe care le urmarim pe Facebook sau Instagram, carora le acordam atat de multa atentie, fara sa ne intrebam ce invatam de fapt de la acestea si care vor fi consecintele acestei invatari pe termen lung. Atentia este un capital care trebuie investit cu mare ... atentie! Fiindca odata investit, aceasta investitie iti va schimba viata intr-un fel sau altul.