Viata sociala este imperfecta. De aceea, se recomanda ochelarii cu lentile roz. Totusi, in zilele cu soare, ochelarii cu lentile roz ar fi un abuz in sine - nu ar mai exista progresul uman.
o o o
Pe vremuri aveam aceasta iluzie cum ca poti fi un scriitor in Romania (LOL) si am avut cateva incercari literare. Una dintre ele s-a numit Carnavalul Iluziilor. Titlul mi-a fost inspirat de un film de groaza - "Carnavalul Sufletelor". Este oribil, ca toate filmele de groaza, nu-i asa, dar titlul era plin de resurse. Am facut switchul de la Carnavalul Sufletelor la Carnavalul Iluziilor si asa am obtinut un roman realist si usor noir.
Film Noir: termen din cinematografie folosit pentru a descrie dramele cu suspans ale Hollywoodului, in special pe acelea care scot in evidenta atitudini cinice si motivatii sexuale. Perioada "film noir" a Hollywood se intinde intre anii 1940 - 1960. Filmele erau alb-negru iar stilul isi are radacinile in cinematografia Germana expresionista. Povestile "film noir" sunt derivate din scoala de fictiune politista care isi are originea in SUA, din perioada Marii Crize Economice. (Film Noir ~ Wikipedia)
Era o viziune destul de descurajanta cu privire la conditia umana, putin prea indraznet pentru cititorii mei care se obisnuisera cu dulcegarii usor emo (Printesa Lupilor). Intentia mea era sa sugerez faptul ca traim intr-o societate in care, in absenta principiilor morale bine inradacinate, totul, incepand cu viata de familie, intimitatea, prietenia sau profesia tinde sa devina un carnaval al iluziilor, usor grotesc, orice ar insemna acest cuvant interesant.
In conditiile in care nimeni nu mai traieste dupa motto-ul casei regale "Nihil Sine Deo" sau dupa morala socialista din trecut, se prea poate ca acest carnaval al iluziilor sa dea buzna peste noi, ca o aratare dintr-un film de groaza, desi nu ne dorim obligatoriu sa avem a face cu dansul. Si oricat ne-am refugia in idealurile noastre fara de cusur, Carnavalul Iluziilor ne va prinde din urma.
In Carnavalul Iluziilor nimic nu se petrece potrivit cu asteptarile noastre, fiidca, asa cum spune o lege a lui Murphy, daca ceva poate sa mearga prost, atunci cu siguranta ca asa se va intampla. Lesne de inteles ca acea carte a enervat pe toata lumea (LOL), fiindca oamenii au tendinta sa isi protejeze iluziile si prefera sa ramana nepregatiti pentru viata - si deci, iata, viata ii va enerva si mai mult decat cartea mea.
Dupa mai bine de 5 ani, imi dau seama ca acea carte transmitea cateva lucruri pe care insasi cercetarea stiintifica le confirma. Deci, urmeaza "nucleara"... (LOL)
- O MARE "NUCLEARA" PENTRU CUPLU. Dupa un singur an de la inceperea unei relatii intime, pasiunea tinde sa dispara si sa fie inlocuita de atasament. Relatiile se transforma in cu totul altceva, hormonii isi predau stafeta unii altora, acest moment reprezentand un excelent test de personalitate si un test al relatiei, in sine. Cu alte cuvinte, daca o relatie se bazeaza si pe altceva decat pe pasiune (atractie fizica), atunci acea relatie poate sa #REZISTE, cum ar veni, nu este o simpla iluzie.
- O ALTA "NUCLEARA" PENTRU LOTERIE. Conform unei alte cercetari, realizate de aceasta data in randul castigatorilor la loterie, s-a descoperit faptul ca influenta acestui eveniment fericit care este castigarea potului celui mare, dureaza tot in jur de un an. Dupa acest moment, s-ar parea ca toti castigatorii la loterie revin la nivelul de fericire de care se bucurau inainte de a castiga. Daca, spre exemplu, erau depresivi, isi reiau depresia de unde au lasat-o in urma cu un an.
- SI O "NUCLEARA" PENTRU FIECARE. Un alt argument pe care vi-l aduc de aceasta data din Teoria Adleriana si Psihologia Motivatiei, este acela ca scopurile noastre, odata atinse, au tendinta sa fie inlocuite de alte scopuri. De regula, nu reusim sa sarbatorim atingerea scopului respectiv pentru tot restul vietii noastre, ci doar pentru o durata limitata de timp. Este ceea ce Paul Rasmussen, de la Scoala Adleriana din Chicago numea "urcari / coborari din copac". De fiecare data cand am urcat in copac, pentru atingerea unui obiectiv, ne vom intoarce pe pamant, caci ni se va parea mai interesant.
Unde doresc sa ajung cu aceste asocieri libere de idei? Nu doresc sa va desfiintez entuziasmul, asta e clar. Se spune ca in fiecare om se afla un gol in forma de Dumnezeu. (B. Pascal) Citatul mi-a trezit interesul fiindca spune multe despre modul in care se naste motivatia umana. Acel gol din interiorul fiecaruia dintre noi, despre care vorbea Pascal ne ajuta de fapt sa dam sens vietii si ne pune in miscare.
Carnavalul Iluziilor sustine teoria riscanta pentru gospodine ca de fiecare data cand alergam spre ceva, chiar si in conditiile in care il obtinem, satisfactia noastra se indeparteaza de noi, ca o Fata Morgana. Cu alte cuvinte, daca ne imaginam ca ceea ce ne-am propus sa realizam ne va aduce fericirea, aceasta ipoteza este de fiecare data gresita, caci nimic nu ne poate oferi acel tip de satisfactie inamovibila, ca sa zic asa.
Exista o disociere destul de dramatica intre scopurile noastre si satisfactia pe care ele o aduc, propriu-zis. Nu exista "au trait fericiti pana la adanci batranete", dupa cum nu exista un job care sa iti ofere numai avantaje si sa ramana neschimbat pana la pensionare. Este acea parte a realitatii despre care nu dorim sa auzim, si tocmai de aceea, ramanem nepregatiti pentru a da piept cu ea.
In final, devine limpede faptul ca, in procesul nostru de maturizare, un loc important il ocupa felul cum gestionam aceasta situatie - de a avea un gol in suflet pe care fiecare incearca sa il umple "cu ce apuca", dar care nu poate fi umplut, probabil, decat intr-un singur mod: prin ceea ce am putea numi "Cultura Aprecierii" - obisnuinta de a aprecia, de a vedea lucrurile, profesia, partenerul, etc, prin acei ochelari cu lentile roz.
Culmea, nu recomand ochelarii cu lentile roz tot timpul. Ar fi un exces in sine. Daca nu am avea acest gol in suflet nu am mai putea progresa in viata. Apar probleme atunci cand incercam sa umplem golul cu lucruri nepotrivite, cum ar fi drogurile, banii, cumparaturile, sexul, etc. Va amintiti probabil tabelul acela pe care l-am descoperit intr-o carte despre "Fericirea Fara Motiv".
Deprimare | Bucurie "Rea" | Bucurie "Buna" | Bucurie Fara Motiv |
|---|---|---|---|
| Ca urmare a lipsei lucrurilor exterioare. | Obtinuta prin intermediul unor substante stimulante cu efect efemer si consecinte nocive. | Obtinuta prin intermediul implinirii unor aspiratii social acceptate - un copil, reusita profesionala, un hobby, etc | Obtinuta printr-o atitudine de apreciere a vietii. |
| Dependenta de factori externi. | Dependenta de factori externi. | Dependenta de factori externi. | Dependenta de factori interni. |
Dar apar probleme si atunci cand umplem golul respectiv cu prea multa apreciere - in felul acesta am putea fi motivati sa pastram lucrurile in configuratia actuala. Dar atunci nu mai e loc pentru progres. Dupa cum observati, in viata, totul este o problema de negociere si compromis: cuplurile, joburile, relatiile sociale si intime deopotriva. Depinde de noi cu ce pret platim acest compromis.
(1) Imaginea Wharehouse Nude, de Godino, via Flikr, sub licenta CC BY-NC-ND 2.0
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu