La orele de literatura am invatat despre asocierea intre geniu si solitudine in contextul creatiei eminesciene. Insa recent s-au facut studii care au verificat acest stravechi mit. Este utila putina solitudine?
Ai prefera sa te afli intr-o companie proasta sau penibila decat sa fii singur, expunandu-te astfel unor judecati lipsite de intelegere - "acest om nu a gasit pe nimeni care sa il suporte... cu siguranta este ceva in neregula cu el...". Dar nu stii ca persoanele cu un IQ foarte ridicat sufera atunci cand sunt obligate sa suporte compania altora prea mult timp, simtindu-se sufocate de prezenta acestora.
In psihopatologie este descrisa o tulburare de personalitate care are drept trasaturi definitorii dificultatea de a ramane in compania altora pentru prea mult timp, o anumita raceala emotionala si nevoia constanta de a se dezvolta prin activitati si hobby-uri desfasurate in izolare, pe cont propriu. Este vorba despre tulburarea de personalitate de tip schizoid. Lucratorii din domeniul sanatatii psihice afirma adesea ca schizoizii dispun de un IQ peste medie.
Se speculeaza faptul ca numerosi oameni despre care nu am fi auzit niciodata daca nu ar fi fost foarte, foarte inteligenti, au avut sau au o tulburare de personalitate de tip schizoid, care ii face sa prefere activitatile solitare inteligente cum ar fi creatia, scrisul, cititul, etc. Iata doar cateva dintre aceste personalitati suspecte de tulburarea de personalitate de tip schizoid: Sigmund Freud, Charles Darwin, Bill Gates, Isaac Asimov, Stephen Hawking si desigur, Albert Einstein.
S-au spus multe despre oamenii inteligenti si multe dintre aceste lucruri au ajuns sa fie confirmate de psihologia experimentala. Spre exemplu, s-a confirmat faptul ca oamenii inteligenti nu doar ca tolereaza bine singuratatea, dar o si prefera, simtindu-se sufocati de prezenta celorlalti, la fel ca si schizoizii - poate pentru ca multi dintre ei chiar au aceasta tulburare de personalitate? De asemenea, oamenii inteligenti au un ritm circadian usor inversat - in sensul ca stau treji pana noaptea tarziu - un fapt dovedit stiintific.
Oamenii inteligenti sunt sarcastici, creativi si au un stil de viata sedentar, o spun, de asemenea studiile. Si in ciuda faptului ca sunt sedentari, oamenii inteligenti traiesc mai mult. Oamenii inteligenti, consuma "arta de prost gust" (non-mainstream). Pentru ei, noul este interesant si stimulativ din punct de vedere intelectual. Poti avea surpriza sa constati ca o persoana inteligenta descopera cu fascinatie tot felul de chestii (muzica, filme) demne de aruncat la gunoi, din punctul tau de vedere.
Poate cea mai izbitoare trasatura a persoanelor inzestrate cu un IQ de invidiat este faptul ca, nu doar suporta mai bine singuratatea, dar s-ar parea chiar ca o prefera. S-a descoperit astfel faptul ca, in timp ce persoanele cu un IQ normal se simt mai fericite in mijlocul prietenilor, pentru persoanele inteligente, aceasta corelatie nu mai este valabila, dimpotriva, ei sunt fericiti in izolare si par a transmite un mesaj de genul "I Hate People" - care (sa speram ca) nu este adevarat.
Dar ce motive ar putea avea oamenii inteligenti sa prefere solitudinea? Solitudinea este la fel de neinteleasa ca si cei ce o aleg, si traim intr-o societate care promoveaza cuplul, familia si grupurile, preferand sa ii denigreze pe solitari. Vom vedea insa ca solitudinea are numeroase avantaje, chiar si din punctul de vedere al sanatatii psihice, chiar si pentru cei care nu se prea inteleg cu solitudinea si care, la randul lor s-ar putea sa sufere de anumite tulburari vecine cu patologia, cum ar fi dependenta excesiva.
Iata o sinteza a acestor avantaje, asa cum sunt descrise de psihologi:
(1) Imaginea Solitude, de Jeremy Hokin, via Flikr, sub licenta CC BY 2.0
(2) Live Science, (acc. August 20, 2016), Smart People Live Longer, website: Live Science
(3) Medical Daily, (acc. August 20, 2016), Sarcastic Much? Intelligence, wit, and creativity, all linked to sarcasm, study suggests. website: Medical Daily
(4) Medical Daily, (acc. August 20, 2016), Are Smart People Lazy? New study links high IQ to sedentary lifestyle. website: Medical Daily
(5) Daily Mail Online, (acc. August 20, 2016), Having lots of friends and socialising makes intelligent people miserable, website: Daily Mail Online
(6) Psychology Today, (acc. August 21, 2016), 6 Reasons You Should Spend More Time Alone, website: Psychology Today
(7) Wikipedia, (acc. August 21, 2016), Schizoid Personality Disorder, website: Wikipedia
(8) JSTOR Daily, (acc. August 21, 2016), The Emergence of Solitude as a Constructive Domain of Experience in Early Adolescence, website: JSTOR Daily
(2) Live Science, (acc. August 20, 2016), Smart People Live Longer, website: Live Science
(3) Medical Daily, (acc. August 20, 2016), Sarcastic Much? Intelligence, wit, and creativity, all linked to sarcasm, study suggests. website: Medical Daily
(4) Medical Daily, (acc. August 20, 2016), Are Smart People Lazy? New study links high IQ to sedentary lifestyle. website: Medical Daily
(5) Daily Mail Online, (acc. August 20, 2016), Having lots of friends and socialising makes intelligent people miserable, website: Daily Mail Online
(6) Psychology Today, (acc. August 21, 2016), 6 Reasons You Should Spend More Time Alone, website: Psychology Today
(7) Wikipedia, (acc. August 21, 2016), Schizoid Personality Disorder, website: Wikipedia
(8) JSTOR Daily, (acc. August 21, 2016), The Emergence of Solitude as a Constructive Domain of Experience in Early Adolescence, website: JSTOR Daily
Desi multe persoane vad o sinonimie perfecta intre singuratate si solitudine, e reconfortant sa vezi ca se face distinctia intre o persoana singura si una solitara. In timp ce prima pare a fi victima unei situatii, condamnata la nefericire prin respingere (de cele mai multe ori ca urmare a unei iubiri neimpartasite), cea din urma, adica persoana solitara, apare mai degraba ca o persoana multumita cu solitudinea sa, aleasa in mod asumat.
RăspundețiȘtergereInteresant este ca daca aducem in discutie felul in care sunt percepute aceste doua tipuri de persoane, persoana singura va resimti "oprobriul public", suferind prin expunerea la judecati lipsite de intelegere, cum bine spuneai, in timp ce persoanei solitare putin ii va pasa de ceea ce crede lumea, in definitiv de aceea prefera solitudinea, deoarece persoana respectiva isi este suficienta si nu cauta validare exterioara. Este atunci usor de inteles de ce o persoana singura, care nu se bucura de singuratate, ci o resimte ca pe o boala sau o situatie indezirabila, poate relationa cu mai putin succes, deoarece se agata cu disperare de alte persoane, in fuga sa de singuratate, putand fi de-a dreptul agasant(a). Pe de alta parte, solitarul isi iubeste solitudinea si nesimtindu-se amenintat de singuratate, poate atrage mai usor alte persoane de partea sa, tocmai datorita seninatatii pe care probabil i-o da autocunoasterea insotita de buna dispozitie si/sau sentimentul de implinire obtinut din activitatile sale solitare.
Cat despre IQ, cei cu un IQ ridicat de regula inregistreaza un punctaj scazut la testele de inteligenta emotionala. Asa ca poate ar fi util pentru fiecare in mod particular, dar si pentru societate in general, ca fiecare sa isi acorde perioada sa de introspectie pentru a-si intelege nevoile emotionale si in consecinta sa decida ce i se potriveste mai bine, indiferent cat de impresionant (sau nu) este IQ-ul. :)
Da, in ziua de azi pare sa nu mai conteze cat de impresionant iti este IQ-ul, iar oamenii se lasa fascinati de cei care se descurca in hatisul emotiilor personale si stiu sa lucreze cu emotiile celor din jur. Si asta le defineste succesul, s-ar parea. Cu alte cuvinte, s-a ajuns sa nu mai conteze ce stii mai mult decat pe cine cunosti. Cu toate acestea, e bine sa ii dam Cezarului ceea ce este al Cezarului, sa respectam nevoia de solitudine a oricui si sa ii oferim sansa sa ne seduca cu ce pot face ei... "castelele construite din carti de joc".
ȘtergereDe aceea si sustineam ca ar fi buna o "discutie" cu tine insuti/insati, pentru a intelege ce anume ti se potriveste mai bine si a lucra in acea directie. Intr-o societate atat de pestrita, IQ-ul (mai ales in lumea corporatista) pare sa conteze mai putin decat EQ-ul deoarece in societate depindem unii de altii mai mult decat ne-ar placea sa recunoastem. Nu spun ca IQ-ul e irelevant, spun doar ca daca intelegem in ce fel putem sa ne atingem potentialul am fi poate mai multumiti, mai impliniti si poate si mai toleranti cu ceilalti care sunt diferiti de noi. :)
RăspundețiȘtergere