Mind, People, Lifestyle

Marius Iftimie este administratorul si autorul principal al blogului Psihopedia, licentiat in Psihologie, absolvent al unui Master de Consiliere Educationala si al unui program de formare in Psihoterapie Adleriana, recunoscute de Colegiul Psihologilor, Federatia Romana de Psihoterapie si Ministerul Educatiei. Contact: teleologia@yahoo.com
Se afișează postările cu eticheta workshop. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta workshop. Afișați toate postările

joi, 29 decembrie 2016

Umbra mea s-ar fi putut numi... "Renegatul", iar voi ma stiti de... "Baiatul de Zahar", in timp ce eu ma stiu de... "Surprinzatorul" si incerc sa devin... "Camaradul".  Din aceasta galerie de figuri provin emotiile. 




Simti frica, furia, tristetile... Nu prea intelegi intotdeauna de unde vin toate aceste emotii care adesea iti creaza atat de multe probleme. Emotiile noastre au la baza o harta cu doi poli, care se alfa in mintea fiecaruia, intr-o reprezentare unica, o axa cu doua capete - un capat pierdut in flacarile iadului si celalalt ratacit prin inaltimile nepatrunse ale cerului.

Unul dintre cele mai interesante workshopuri la care am participat nu a fost adlerian (formarea mea de baza). A fost sustinut de catre terapeutul Florin Vancea, care intamplator mi-a fost profesor de "Bazele Psihoterapiei" in facultate. Cred ca mi-a placut atat de mult workshopul sau despre "Intalnirea cu Umbra", tinut la un congres de Psihologie, tocmai pentru ca exista acolo un efect de... "fruct interzis".

Imi amintesc ca am desenat mult la acel workshop... Mai exact mi-am desenat Umbra. Umbra reprezinta un concept central in P.E.U. (Psihoterapia Experientiala a Unificarii), o forma de psihoterapie romaneasca, cu radacini in analiza jungiana dar si in terapia centrata pe client a lui Carl Rogers. Ei, bine... cum poate sa arate Umbra mea?

Potrivit instructajului simplu pe care l-am primit, a trebit sa reprezint prin intermediul unui desen, chipul meu social, adica ceea ce doresc sa transmit despre mine celor din jur, apoi chipul meu intim, asa cum il stiu doar eu, iar in cele din urma, a avut loc intalnirea enigmatica si plina de fast cu... Umbra, pe care am reprezentat-o grafic ca fiind tot ceea ce nu sunt eu, tot ceea ce incerc sa evit in viata mea, sa resping la ceilalti si ceea ce ma tem ca as putea deveni. 

Cred ca cei care nu au niciun contact cu psihoterapia trebuie sa priveasca asta ca pe o suprema pierdere de timp, (daca va spun ca am si dat bani, s-ar putea sa va placa si mai putin), in cel mai bun caz, avand niste pretexte generoase, cum ar fi auto-cunoasterea si dezvoltarea personala. Dar pe masura ce experienta mea profesionala si umana devine mai bogata, imi amintesc de acest workshop si imi dau seama cat de mult am castigat atunci...

Binele si raul, intunericul si lumina, frumosul si uratul, adevarul si minciuna, cresterea si decadenta reprezinta concepte filosofice dar si realitati subiective ce fac parte din existenta noastra psihologica si ne anima in fiecare zi, chiar daca nu ne dam seama de asta.  In psihologia adleriana, polul pozitiv (lumina, binele, frumosul, adevarul, cresterea), adica tot ce percepem ca fiind de dorit, va constitui Scopul Vietii.

Dar ce se intampla la polul celalalt? Poate ca va este greu sa va intelegeti emotiile, cum ar fi tristetile fara de sfarsit sau instabilitatea emotionala (bipolaritatea), furia sau bucuria care ii anima pe altii. Adevarul este ca emotiile noastre au la baza tocmai aceasta "harta mentala", aceasta axa la capetele careia se afla pe de o parte raul, intunericul, pericolul, iar pe de alta parte binele, frumosul, siguranta. 

Fiindca trasaturile emotiilor difera de la o persoana la cealalta, unii suntem mai fericiti, altii mai frustrati, in mod logic - caci da, exista foarte multa logica in emotiile noastre - este limpede faptul ca si hartile mentale difera intre ele foarte mult. Am putut sa inteleg asta mai bine in momentul in care am observat ca Umbra participantilor la workshop nu prea semana - fiecare o desenase altfel! Probabil ca Umbra lui Peter Griffin este Cocosul Urias care i-a dat, in batjocura, cuponul expirat?




Umbra mea, adica tipul cu tatuaje nasoale, cicatrici de buna purtare, si multe belciuge, s-ar fi putut numi... "(-)Renegatul(-)", asa cum chipul meu social s-ar putea numi "(+)Baiatul de Zahar(+)", iar chipul intim, asa cum mi-l stiu eu, l-as numi "(-)Surprinzatorul(+)". Si daca ar fi sa reprezint si idealul meu de sine, probabil ca in final l-as denumi "(+)Camaradul(+)". Intrebarea este... cum reusesc toate aceste chipuri, pe care le intalnim pe axa dintre bine si rau, in cazul meu, pe axa dintre (-)Renegat(-) si (+)Camarad(+), cum reusesc ele sa ne influenteze si sa ne determine emotiile?
"Cei care il iubesc pe Vermeer au remarcat desigur felul cum foloseste lumina in picturile sale. Cum ea cade atat de natural peste lucruri si umple scena cu atata caldura. Vazand lumina am oftat de satisfactie dar am mai vazut ceva... Pentru prima data am vazut umbra. Cu siguranta, umbrele au fost acolo intotdeauna, nu-i asa? Lumina trebuie sa determine aparitia umbrei si nimeni nu este mai fidel naturii decat Vermeer. Dar de ce nu am vazut niciodata umbra pana acum? De ce o vad acum? M-am gandit la asta mult si bine iar in final am descoperit raspunsul -- imi doream sa nu existe acele umbre si credeam ca pot sa gasesc un loc pe pamant unde umbra nu exista." Marturia unei paciente cu tulburare afectiva bipolara.

>> Continuarea in Psihopedia PRO








(1) Imaginea Nothing but the Wind, de Joel Ye, via Flikr, sub licenta CC BY-ND 2.0

(2) Psychology Today, (acc. Dec 29, 2016), Embracing Duality. Seeing the light in shadows., website: Psychology Today



Marius Iftimie este administratorul si autorul principal al blogului Psihopedia, psiholog, membru al Colegiului Psihologilor din Romania, consilier educational si psihoterapeut. E-mail: teleologia@yahoo.com


Continue reading

joi, 14 iulie 2016

Ce ar putea fi un anihilator de familie? Oricare ar fi definitia care va vine in minte, acest articol se refera la anihilatorul de familie, asa cum este vazut el in psihologia judiciara.




Pentru a inlatura misterul inca de la inceput, sa spunem ca anihilatorul de familie este o persoana care, din diverse motive, ucide alti membrii ai familiei sale, adesea pe toti, lucru care este in mod frecvent urmat de o sinucidere.

Anihilatorul de familie este de regula barbatul senior al casei, care este depresiv, paranoid, sub influenta unor substante sau o combinatie a acestor factori. El ucide fiecare membru al familiei care este prezent, si adesea ucide si animalele de companie. El poate sa se sinucida dupa ce i-a ucis pe ceilalti sau poate sa forteze politia sa il ucida. Psihiatru judiciar P.E. Dietz (1986) 

In mod cat se poate de interesant, anihilatorul de familie este bine integrat social, de regula are un bun renume, iar daca ar fi sa vorbim despre un profil al acestuia, el ar suna in felul urmator: Un barbat de varsta mijlocie, un bun furnizor al mijlocelor materiale necesare existentei unei familii, despre care vecinii au de spus numai lucruri bune, cum ar fi faptul ca este un sot si un tata devotat.  Cred ca dl. Bundy din serialul Familia Bundy se potriveste perfect descrierii. 

Poate ca daca auziti termenul de ucigas va veti gandi la cineva din afara familiei care, in mod insensibil si, probabil, total intamplator, ajunge sa ucida pe unul dintre membrii familiei voastre. Totusi, statisticile sunt suficient de bulversante atunci cand ne asigura ca, foarte frecvent, ucigasii sunt membrii ai familiei victimelor, iar si mai frecvent sunt fosti sau actuali parteneri (prieten, sot).

De fapt cazurile in care ucigasul si victima nu se cunosteau sunt mai rare decat ne-am imagina. Ei bine... date fiind aceste date si acest profil psiho-social al anihilatorului de familie, este greu de inteles ce anume ii motiveaza pe acesti oameni sa ucida, si, in mod frecvent, faptul ca nu exista semnale care sa prevesteasca oribila intorsatura a lucrurilor, nu ne ajuta cu nimic sa intelegem.

Oamenii nu doresc sa se gandeasca la asta pentru ca ii face sa se simta foarte vulnerabili. Cand majoritatea oamenilor se gandesc la crima, au tendinta sa creada ca este ceva care se intampla pe strada, in timpul unui jaf, sau ca urmare a unui atac al unei persoane straine. Oamenii nu vor sa conceapa ca este mai probabil sa li se intample acasa. Casa ar trebui sa ramana un adapost sigur, un refugiu in care se pot simti in siguranta. Profesorul Jack Leven

Totusi, exista un caz, relativ bine mediatizat in Statele Unite, care pare ceva mai usor de inteles, poate si ca urmare a faptului ca avem mai multe informatii despre autorul familicidului respectiv. Este vorba despre cazul lui Neal Jacobson, broker imobiliar, un anihilator de familie care, pe fondul unei depresii, si-a ucis sotia (Franki) si pe cei doi fii gemeni de 7 ani (Eric si Joshua). De asemenea, mai stim si faptul ca tragicul eveniment este asociat nu doar cu depresia lui Jacobson ci si cu recenta criza economica mondiala din 2007-2009. Si totusi, de ce sa-ti ucizi familia?




Ceea ce sotia Franki si copiii Eric si Joshua stiau despre sotul, respectiv tatal lor, era faptul ca acesta sufera din cauza crizei economice mondiale care i-a pricinuit mari pierderi financiare si o spirala a datoriilor care nu se mai terminau. Neal se vedea nevoit sa regandeasca stilul de viata al familiei sale, dat fiind faptul ca zeita Fortuna nu a mai fost de partea lor in ultimii doi ani, iar vestile nu era deloc bune.

A-i ucide pe toti membrii familiei era "optiunea usoara", care elimina problema pentru totdeauna, dar e greu de inteles cum de singurul supravietuitor al cumplitului eveniment a fost tocmai ucigasul... Nu l-a lasat inima sa foloseasca o arma si impotriva propriei persoane, alegand sa "iasa din scena" cu ajutorul unei supradoze de medicamente - si asa a supravietuit pentru a vedea toate consecintele deciziei sale: lacrimile, durerea, ochii nedumeriti si, fireste, procesul.

S-a vehiculat teoria potrivit careia depresia, in cazul lui Neal Jacobson a aparut ca urmare a faptului ca acesta nu mai putea asigura aceleasi standarde de viata pentru familia sa. Ba chiar s-a mers pana la a-l asocia pe autorul crimelor cu o tulburare de personalitate narcisica - un narcisist crede ca are drepturi suplimentare si i se cuvine tot ce este mai bun pe lume. 

Nu detin destule date pentru a formula ipoteza ca Neal Jacobson avea o tulburare de personalitate de tip narcisic, dar cu toate acestea doresc sa fac unele observatii cu privire la comportamentul acestui barbat care ar putea fi prototipul anihilatorului de familie, sau cel putin al unui subgen de anihilator:

  • Gandirea magica - reprezinta tipul de gandire care ii aduce pe multi sinucigasi la gestul neputintei supreme. Ratiunea lor se pune in slujba ideii ca "norocul, daca a existat, atunci s-a terimnat", sau ca nu l-au avut niciodata, prin urmare nu mai e nimic altceva de facut.
  • Rezistenta la frustrare scazuta - rezistenta la frustrare sau rezilienta, cum mai este numita in termeni de specialitate, reprezinta secretul supravietuitorilor acestei lumi in care li se pot intampla lucruri rele chiar si oamenilor buni, in care ni se solicita anumite eforturi, pentru ca, intr-o zi sa vedem si capatul tunelului sau capatul provocarilor pe care le traversam.

>> Continuarea in Psihopedia PRO








(1) Imaginea Caffe Corto, de Francesca Solaro, via Flikr, sub licenta CC BY-NC 2.0

(2) Crime Traveler, (acc. Iulie 14, 2016), Familicide and the Family Annihilator, website: Crime Traveler

(3) Daily Mail Onlie, (acc. Iulie 14, 2016), Neal Jacobson Mortgage broker who 'snapped' over spiraling debts and shot dead wife and twin sons, seven, as they slept is jailed for life, website: Daily Mail Online
Continue reading

joi, 5 mai 2016

In partea intunecata a internetului sunt vanatorii care isi cauta prada cu rabdare si perseverenta. Daca esti o persoana vulnerabila, asigura-te ca discuti cu cineva pregatit sa te ajute... cu adevarat.




Nadia Kajouji era o tanara promitatoare, studenta la Universitatea Carleton din Ottawa, Ontario. Colegii o descriau ca fiind mai curand fericita si increzatoare in fortele proprii. Din pacate, gandurile cele mai negre ale mamei sale s-au adeverit - Nadia se desparte de iubitul ei si ramane insarcinata. Urmeaza sa fie diagnosticata cu depresie si insomnie.

Stiti algoritmul depresiei - ceea ce pentru unul este suportabil, o provocare si o lectie de viata ce nu trebuie pierduta, pentru altul poate fi in schimb un capat de tara iar de la stres existential si pana la ideatie suicidara nu mai este decat un pas. Ce este de facut?

Fireste, incerci putina psihoterapie, poate chiar si putina medicatie, insa psihoterapia solicita anumite eforturi de auto-intelegere si reconstructie personala... Nadia Kajouji, in mod neinspirat, isi cauta izbavirea in zona intunecata a internetului, pe situri unde sinucigasii fac schimb de experienta, dar, din pacate, fac si schimb de metode de a muri - trista comunitate de oameni vulnerabili...

In aceasta comunitate virtuala, Nadia intalneste o tanara cu pseudonimul Cami D.,  de profesie asistent medical, care, de asemenea, isi doreste sa se sinucida. Cele doua fac un pact, prin care isi promit una alteia ca se vor sinucide. Poate intr-un mod ce ar fi dat de gandit cuiva care nu este atat de vulnerabil precum era Nadia, noua ei prietena isi manifesta dorinta bizara de a o vedea pe Nadia spanzurandu-se, prin intermediul unei camere web.

Cand discipolul este pregatit, apare si... maestrul.

Cami D., o asigura ca o va ajuta sa se sinucida, oferindu-i, in direct, pas-cu-pas, anumite indicatii. Dar Nadia insista asupra faptului ca isi doreste ca familia ei sa nu sufere, iar de aceea, totul ar trebui sa para un accident, lucru care o determina sa aleaga un alt mod de a muri, cazand cu patinele intr-o fisura din canalul raului inghetat Rideau, din Ottawa.




Ulterior, o fosta profesoara din Marea Britanie (Celia Blay) - o adevarata eroina a filmelor cu detectivi, face investigatii in ce o privea pe "tanara sora medicala" din America care facea numeroase pacturi de sinucidere, insa, "in mod miraculos", scapa cu viata, de fiecare data, starnind suspiciuni de "trolling" in randul comunitatii respective. Fosta profesoara, aceasta Miss Marple a internetului, afla ca personajul auto-numit Cami D., nu era chiar ceea ce spunea ca este...

>> Solicitati Versiunea PRO








(1) Imaginea Trapped, de Mark Ingle via Flikr, sub licenta CC BY 2.0
Continue reading

sâmbătă, 13 decembrie 2014

Am fost in 2014 impreuna si am mers pe urmele viselor noastre. Le-am vanat si le-am inteles mesajele cele mai ermetice. Va invit sa ramanem impreuna la un revelion - workshop cu si despre visurile noastre, in doua evenimente ce vor avea loc in Bucuresti si in Brasov.




Am visat tot anul iar acum, la pragul dintre ani, ne-am gandit sa va invitam la un eveniment special. Vom alcatui un grup temerar, care va calatori in Disneyland – locul cu dorinte secrete si tuneluri ce te infioara, adica in lumea imaginatiei noastre nocturne dar, de ce nu, si diurne. Aici vom acorda atentie visurilor noastre din timpul somnului sau de peste zi, ne vom acorda atentie noua insine si lumilor noastre speciale.

Dictionarele de vise poate ca v-au oferit iluzia intelegerii viselor. Noi nu vom strivi corola de minuni a viselor si vom permite misterelor sa existe si sa ne provoace la si mai multe eforturi de cunoastere.

Privite uneori ca revelatii divine, alteori ca forma de arta, visurile au constituit intotdeauna un mister si poate sunteti curiosi ce spun ceilalti despre visurile lor. De asemenea, speram sa fiti curiosi ce au crezut anticii, medievalii si ce cred despre visuri contemporanii nostri, care au abordat visurile dintr-un punct de vedere stiintific.

Suntem convinsi ca ai si tu macar un vis, pe care l-ai pastrat in memorie fara sa vrei, inca din copilarie sau adolescenta, sau poate ca este un vis recent pe care iti doresti sa il intelegi. Visele sunt ermetice, frapant de frumoase, ori teribil de apasatoare, au un limbaj al codurilor, pe care am vrea sa il ignoram, tocmai fiindca ne este inaccesibil. Dar ar fi pacat.

Daca veti fi destul de curajosi sa va alaturati grupului nostru, va promitem o atmosfera cordiala, enigme onirice deslusite cu succes, amintiri dintre cele mai placute si prieteni la fel de profunzi si visatori ca si voi.

Pentru inscrieri va astept in primul rand la adresa de mail teleologia@yahoo.com, dar si la numarul de telefon 0724 850 564.

Evenimentul va avea loc

• in Bucuresti, Sambata 20 Decembrie 2014
• in Brasov, Sambata 27 Decembrie 2014.

Multumiri doamnei psihoterapeut Luminita Codrescu care a facut posibil acest eveniment in Bucuresti si doamnei psihoterapeut Anca Opris, care a facut posibil acest eveniment in Brasov.




Continue reading