Oare oamenii au si ei programe, dupa care functioneaza, precum calculatoarele? Cel mai probabil, da. Iar aceste programe sunt definite cel mai clar in preferintele muzicale, pe care le alegem pentru a ne aminti care este sensul vietii si care ne este directia de evolutie.
Nu stiu daca v-ati intrebat vreodata care ar putea fi efectul muzicii pe care alegeti sa o ascultati in mod constant, asupra voastra. Desigur, cu totii ascultam muzica pentru a indeparta plictiseala, pentru a ne echilibra din punct de vedere emotional, pentru a diminua stresul, pentru a ne apropia unii de altii si a face posibila socializarea la petreceri, si asa mai departe. Unii asculta muzica ca stil de viata, marturisind oricand faptul ca fara muzica, viata lor ar fi nu doar trista ci chiar de neconceput.
Exista inclusiv studii stiintifice care se leaga de preferintele muzicale si trasaturile de personalitate ale melomanilor respectivi. Asa cum va asteptati probabil, instrumentul cel mai folosit cand e vorba despre persoanlitate este renumitul test Big Five, care are in vedere cele cinci dimensiuni ale personalitatii, dupa cum urmeaza:
- CONSTIINCIOZITATEA - eficienta, organizare, ambitie, perseverenta, punctualitate.
- NEVROTISMUL - inclinatia catre ingrijorare, vulnerabilitate, impulsivitate, instabilitate emotionala.
- AGREABILITATE - dorinta de armonie, tendinta de a face pe plac si de a avea incredere in ceilalti.
- EXTRAVERSIUNEA - tendinta de a fi vorbaret, energia crescuta, curajul afirmarii personale.
- DESCHIDEREA MENTALA - imaginatie creatoare, creativitate, curiozitate.
Ei bine, studiile indica umatoarele asocieri intre aceste trasaturi de personalitate si preferintele muzicale:
- DESCHIDEREA MENTALA - Este intalnita la cei care asculta jazz (locul 1), blues, clasica, punk, alternativa si heavy metal. Pe de alta parte, cei care asculta muzica pop, muzica de film sau muzica gospel (religioasa) prezinta mai curand scoruri scazute in ce priveste aceasta trasatura de personalitate.
- EXTRAVERSIUNEA - Se intalneste mai curand la cei care asculta genuri muzicale cum ar fi hip-hop, rap, R&B, soul si funk, dar si la cei care prefera muzica pozitiva, ritmata, de dans, care faciliteaza interactiunile.
- AGREABILITATE - Este intalnita la cei care asculta mai curand muzica pop, country si gospel (religioasa) si mai putin la cei care asculta hip-hop, R&B, electronica, rap, funk si rock.
- CONSTIINCIOZITATEA - Se intalneste la cei care asculta muzica country, pop si gospel (religioasa) dar este mai rara in randul celor care asculta rap, hip-hop, alternativa, punk si rock.
- NEVROTISMUL - Stim mai curand care sunt melomanii stabili emotional: cei care asculta pop, muzica religioasa si country. Dupa cum va imaginati probabil, cei care asculta muzica de tip emo si goth, nu sunt chiar campioni ai stabilitatii emotionale.
Acum, cred ca nu este greu sa lansam si chiar sa dovedim ipoteze cum ar fi cea ca, in tinerete ascultam muzica mai curand simpla din punctul de vedere al structurii muzicale (rap, hip-hop, punk, rock) iar la varsta adulta avem tedinta sa ne rafinam gusturile muzicale. De asemenea, nu ar fi greu de dovedit faptul ca barbatii asculta muzica mai curand pentru a-si dovedi apartenenta la un grup sau pentru a obtine atentia prietenilor, in timp ce femeile asculta muzica mai curand pentru a-si "gestiona emotiile", ceea ce nu inseamna obligatoriu ca si reusesc asta, in sensul ca daca scopul este sa devii mai echilibrata emotional, cea mai sentimentala muzica pe care o gasesti pe YouTube nu este chiar o alegere inspirata.
De altfel, nu ar trebui sa ne surprinda ca pana si persoanele cu tulburari afective grave au preferinte muzicale, care de regula nu le ajuta sa iasa din starile respective ci, dimpotriva, le ajuta sa mentina starile respective si sa le aprofundeze, caci o tulburare emotionala pare a avea o logica proprie care are drept scop nu vindecarea tulburarii ci mentinerea acesteia. De asemenea, cunoscand forta de sugestie pe care o are muzica, nu ar trebui sa ne surprinda faptul ca anumite trupe sau cantece au capacitatea de a ne "imprieteni" cu anumite stari psiho-emotionale, dintre care unele sunt caracteristice bolii psihice (tulburari afective) in timp ce altele ne-ar putea vindeca, in caz ca am sti sa alegem intelept.
Un alt lucru pe care simt nevoia sa il observ este faptul ca multi declara ca anumite piese muzicale sau trupe i-au ajutat sa supravietuiasca celor mai dramatice perioade din viata lor. Probabil ca ati gasit multe comentarii pe YouTube, ca si mine, in care se afirma ca... "Fade to Black" (Metallica) de exemplu, care este un cantec de-a dreptul depresiv, "a ajutat" pe cutare sa treaca peste pierderea iubitei care a decedat intr-un accident. Ei bine, permiteti-mi sa ma indoiesc de asta. Dar hei, fiecare are dreptul sa isi vanda gogosi siesi, sa creada ca shaorma l-a ajutat sa slabeasca si nicotina il ajuta sa comunice cu divinitatea, de ce nu?
Coloana Sonora a Vietii
Dar ideea acestui articol a venit de la o revelatie pe care am avut-o de ceva timp: fiecare piesa are de fapt un mesaj, care de cele mai multe ori este transmis inclusiv de versuri. Mesajul pe care il vad eu insa, prin deformatie profesionala apare sub forma unui silogism, de tipul celui folosit in psihologia lui Alfred Adler. Nu am loc aici pentru foarte multe analize, dar cred ca imi permit sa aleg doua-trei cantece pe care le ascult frecvent, pentru a va exemplifica felul in care se formuleaza silogismul adlerian, cu imaginea de sine, imaginea lumii si, in final, scopul vietii - aceastea fiind convingeri de viata cu impact decisiv asupra emotiilor si comportamentului dvs.
Eu sunt vesel, jucaus, glumet.
Ceilalti sunt prietenii si spectatorii mei.
Viata este un party.
_________________________________________
Si am ales sa fac show.
Eu sunt profund, contemplativ, melancolic, sensibil, imprevizibil, dur la nevoie.
Ceilalti sunt neprietenosi, dificil de cunoscut.
Viata este un mister, trista dar frumoasa.
_________________________________________
Si am ales sa descopar misterul vietii.
Eu sunt carismatic, non-conformist, sofisticat.
Ceilalti sunt banali.
Viata este un joc.
_________________________________________
Si am ales sa fiu un om liber.
Ascultand foarte multe genuri de muzica, deci foarte multe mesaje, influenta pe care o exercita muzica asupra dvs este incerta. Multe mesaje inseamna multe influente care pot fi contradictorii, prin urmare, impactul final este neclar. Cred ca situatia este diferita in cazul celor care asculta un singur gen de muzica, eventual un singur LP al unei trupe, sau un song pe repeat, asa cum, poate ati vazut la adolescenti. In acest caz, impactul mesajului respectiv este diferit, considerabil mai puternic. Mesajul articolului insa este unul pozitiv: intrebati-va ce fel de influenta primiti din partea cantecelor preferate si daca chiar va doriti acea influenta si acele convingeri in mintea si in viata voastra.
(1) Imaginea Headphones, de M. Johnson, via Flikr, sub licenta CC BY 2.0
(2) Frontiers in Psychology, (acc. 21.04.2021), Music Preferences and Personality, website: FIP
(3) Wikipedia, (acc. 21.04.2021), Psychology of Music Preference, website: Wikipedia
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu