Despre Pauza Relatiei

Pauza in relatie poate aduce orice, fiindca oamenii sunt diferiti si pauza in sine nu este buna sau rea, dar se poate dovedi buna sau catastrofala, in functie de felul cum este inteleasa. Ea poate fi un elixir pentru unii, sau, pentru altii, poate fi un remediu la fel de nimicitor ca si boala in sine.

☆ ☆ ☆

In seara de Miercuri, de la ora 22.00 ma prezint constiincios pe aplicatia Telegram unde raspund intrebarilor celor de pe grupul Psihoterapie Net. Old habits die hard, right? Ei bine, aseara am primit o intrebare care mi-a dat de gandit. Aceasta suna in felul urmator: "Este okay sa iei o pauza in relatie?" Situatia pauzei in relatie este diferita de pauza intre relatii, care, de regula este recomandata de profesionistii in domeniu, pentru virtutile sale vindecatoare: ai nevoie sa reflectezi la ceea ce s-a intamplat cu tine in timpul acestei relatii, la felul cum au evoluat asteptarile si idealul tau in iubire, la ce cauti la urmatoarea relatie, la atatea alte lucruri. De asemenea, daca ai incepe imediat o relatie, ai putea descoperi ca aceasta s-a cladit pe baze efemere - nevoia de a fi inteles, sustinut si consolat dupa pierdere.

In situatia in care te afli intr-o relatie care, eventual este oficializata, pauza respectiva are implicatii extrem de mari, asa cum vom vedea, de ordin moral, personal, psihologic, etc. In filme, pauza in relatie este zugravita la modul romantic, este dulce-amaruie si pare sa progreseze catre un final fericit, nu-i asa, cand Richard Gere isi da seama cine este iubirea vietii lui si pleaca cu un buchet de flori spectaculos sa o regaseasca pe Julia Roberts. Iar reunirea va fi pe masura asteptarilor, eventual implica un minim risc, cum ar fi sa escaladeze o scara de incendiu, dovedind astfel ca este barbat si, la o adica, poate face chestii barbatesti, necesare la casa omului.

Si totusi, dincolo de "aspectul romantic al pauzei", este ea utila si in viata reala? Iar cand doresti sa pari inteligent este suficient sa raspunzi intr-un singur cuvant, care se potriveste la majoritatea intrebarilor delicate. Acel cuvant este "Depinde". Daca am fi cu totii instruiti la scoala filmelor romantice precum Pretty Woman, am intelege pauza in acelasi mod: ca o invitatie la romantism pe care ne-o dorim cu totii atunci cand simtim ca responsabilitatile vietii de relatie si monotonia impun aceasta pauza, ca si cand ar fi elixirul oricarei relatii fericite. Caci monotonia exista si o observa chiar si cei care nu concep ca ar putea exista asa ceva.

Am o carte numita "Dragostea Dureaza 3 Ani", scrisa de Frederic Beigbeder. Nu este exceptionala dar am gasit un citat care merita retinut: "Daca doresti ca dragostea sa dureze (mai mult de 3 ani), trebuie sa te pregatesti sa te plictisesti ca la carte". Concluzia aceasta, pare rezonabil de pesimista / optimista, cum doriti sa o luati, ca sa ma declar multumit de investitia mea de 30 RON. Asa aflam ca monotonia nu ar trebui sa ne sperie, tot la fel cum nici alte lucruri din cadrul unei relatii (certuri, neintelegeri, diferente de opinie, etc) nu ar trebui sa ne sperie. Dar adevarul este ca nu intelegem cu totii la fel pauzele in relatie si aici intervin problemele.

Poate ca cei doi au nevoie de o pauza ca de aer, dar unul sau chiar ambii, nu vor putea intelege vreodata singuri care este rostul acestei pauze in relatie. Cine le-o va explica? Cum vor putea sa vada dorinta in locul lipsei de seriozitate si oportunitate in locul abandonului? Iar daca nu vine nimeni sa le explice pauza respectiva, atunci ce vor intelege prin mijloacele proprii? Putem sa garantam ca nu vor aparea parteneri dornici sa isi "rezolve pauza" cu parul? As dori sa va prezint doar cateva dintre felurile in care poate fi inteleasa pauza in relatie.

PAUZA EGAL DESTRABALARE. Cu alte cuvinte, daca "ii dam drumul" partenerului, ca sa-l parafrazam pe dl. Arafat, o sa poata sa isi faca de cap in cel mai degenerat mod posibil si singurul lucru care il impiedica sa faca asta este politistul care il pazeste cu strasnicie, 24/24. Acel politist esti tu, nu-i asa? Caci ce altceva ar putea face cineva care tocmai "a scapat din inchisoare"? Ei bine, nici nu te-ai insela prea mult. Cred ca nivelul acesta de control de care ai nevoie pentru a te simti in siguranta, ar putea sa determine la unii dintre parteneri tocmai genul acesta de reactie, de "a-si lua lumea in cap" cu prima ocazie.

PAUZA ESTE O CRIMA. Prin urmare, crima trebuie pedepsita in mod adecvat. Exista parteneri care vor interpreta faptul ca le ceri o pauza ca si cand a venit sfarsitul lumii, ala care trebuia sa fie in 2000, apoi in 2012. Se vor simti deziluzionati, tradati si abandonati. Mai mult decat atat, ar putea simti o furie oarba si o mistuitoare sete de razbunare. Nu doar ca nu concep existenta unei pauze dar sunt incapabili sa ii vada rostul si cu atat mai putin ar putea sa o gestioneze, asociind-o cu sfarsitul relatiei si pierderea definitiva a partenerului.

PAUZA ESTE BINE-VENITA. Cred ca dintre cei mai "open minded", vor exista persoane care observa ca sentimentele lor se reaprind in absenta persoanei iubite si atunci vor folosi aceasta "pedala magica", pentru a genera niste droguri endogene (oxitocina, endorfina, dopamina, etc), de fiecare data cand li se face dor de inceputul relatiei, atunci cand existau si gesturi tandre si fluturi in stomac, si tot ce trebuie. Uneori pauza vine de la sine, prin intermediul jobului sa zicem, cand deplasarile sunt la ordinea zilei, sau poate aparea ca urmare a unei mentalitati pline de intelegere si toleranta: ii permitem celuilalt sa aiba hobbyuri pe cont propriu, sa mearga pe munte cu prietenii sau in excursii internationale, de ce nu?

PAUZA ESTE UN RAU NECESAR. Intre cei "open minded" exista cei care nu doar ca au descoperit rolul pauzei in reaprinderea sentimentelor dar sunt atat de nesiguri pe sine si pe relatia lor incat ar vrea sa te tina permanent "in sah", caci nevoia lor de confirmari este una uriasa. La astfel de persoane ati putea descoperi acea schema relationala "on again-off again", adica un du-te-vino relational continuu, in care pauzele par a juca rolul esential in mentinerea relatiei, in ciuda haosului si incertitudinii, care fac lucrurile mai serioase, cum ar fi educarea copiilor, de-a dreptul imposibile. Dar hei, doar n-o sa traim pentru a educa copiii, nu-i asa?

Pauza in relatie este unul dintre cele mai controversate subiecte in ce priveste problemele cuplului. La noi, pare sa predomine inca ideea de "relatie-inchisoare", in care cei doi TREBUIE sa ramana "cioc-in-cioc", ca sa ma exprim colocvial, in mod definitiv, exclusiv si integral. Si cu toate ca exista doar trei raspusuri posibile ("da" / "depinde" / "sub nicio forma"), cred ca fiecare dintre noi interpreteaza diferit pauzele, invocand motive cu caracter personal, de tipul celor prezentate mai sus.

As recomanda pauze unui cuplu?

Poate, in anumite situatii si cu anumite conditii. Pauza este ca un experiment, trebuie sa fim bine intelesi. Dar, dupa cum stiti probabil, traim de ceva timp intr-o lume a corectitudinii politice in care un experiment precum cel al inchisorii, realizat de Philip Zimbardo la Stanford University, sau cel privind obedienta, care implica folosirea de socuri electrice, realizat de Stanley Milgram la Yale University, ei bine, nu ar mai fi posibile in ziua de azi in forma in care au fost realizate la momentul respectiv. Motivul? Ar incalca in mod flagrant principiile etice impuse de cercetarea stiintifica actuala.

Experimentele pot sa violeze grav sensibilitatile unora dintre subiectii acestora si exact asta se intampla si in cazul pauzelor in relatie. Este o joaca cu focul care le vine manusa unora, dar nu este gustata de toata lumea. Totusi, pauza poate avea efecte benefice, chiar si daca eu personal nu imi permit sa recomand asa ceva. In mod similar, pauza poate avea si efecte catastrofale pentru cei care nu sunt suficient de maturi din punct de vedere emotional pentru a gestiona aceasta provocare, iar provocarea se poate dovedi mai mult decat ar putea suporta. Intrebarea care ramane este urmatoare: cine isi asuma responsabilitatea pentru aceasta decizie si pentru consecintele sale?

Psihologul nu ar trebui sa o faca, tocmai fiindca rezultatul final al acestui experiment care este pauza in relatie ne este cu totul strain. Am observat ca unii dintre parteneri isi asuma responsabilitatea fara sa reflecteze suficient la consecinte. Dar rezultatul experimentelor este cunoasterea si aici putem observa efectele pozitive ale pauzelor: faptul ca avem posibilitatea de a cunoaste cele mai importante trasaturi de personalitate ale partenerului nostru: cat de dependent, matur emotional, violent, indragostit sau cat de intelept este cu adevarat.

De asemenea, chiar si numai o discutie despre o pauza in relatie poate fi resimtita ca lama rece a unui iatagan, si poate determina aparitia unor noi perspective asupra lucrurilor, a unor noi atitudini chiar a unor eforturi de crestere personala, in cazul cel mai fericit. Pauza in relatie poate aduce orice, fiindca oamenii sunt diferiti si pauza in sine nu este buna sau rea, dar se poate dovedi buna sau catastrofala, in functie de felul cum este inteleasa. Ea poate fi un elixir pentru unii, sau, pentru altii, poate fi un remediu la fel de nimicitor ca si boala in sine. Existenta unui acord intre parteneri ar fi o conditie minima necesara in privinta pauzei in relatie si ar demonstra si capacitatea lor de a coopera si a lua decizii impreuna, ceea ce este un lucru esential in orice cuplu.