Mind, People, Lifestyle

Marius Iftimie este administratorul si autorul principal al blogului Psihopedia, licentiat in Psihologie, absolvent al unui Master de Consiliere Educationala si al unui program de formare in Psihoterapie Adleriana, recunoscute de Colegiul Psihologilor, Federatia Romana de Psihoterapie si Ministerul Educatiei. Contact: teleologia@yahoo.com

vineri, 9 aprilie 2021

Alegerea si Sanatatea Psihica

Uneori alegerile noastre "isi pierd urmele" in spatele unor factori ce par mult mai grei in etiologia bolii: faptul ca, in copilarie, persoanele de suport te-au invatat anumite lucruri pe care nu le puteai contesta sau faptul ca ai trait anumite evenimente cu impact emotional major. Dar nu vei primi nicio medalie pentru victimizare iar ceilalti ti-au luat-o inainte.



☆ ☆ ☆


O chestiune pe marginea careia oamenii fara pregatire psihoterapeutica si terapeutii nu sunt de acord este aceea referitoare la implicarea alegerii personale in declansarea si evolutia bolii psihice. Cei din afara sistemului (adica cei care nu au studiat psihoterapie sau consiliere psihologica) nu inteleg si, la drept vorbind, nici nu au cum sa inteleaga, lipsindu-le informatiile necesare, felul in care o persoana cu, sa zicem stres post-traumatic, "a ales evolutia nefasta" a bolii sale. Le pare mult mai logic ca boala respectiva sa fie asociata cu faptul ca respectiva persoana a fost in razboi si a trait tot felul de grozavii sau a avut o copilarie plina de abuzuri.

La pacienti situatia este si mai dramatica. Acestia pot respinge cu vehementa ideea alegerii personale si numai putini dintre acestia se vor lasa induplecati de ideea ca alegerile, ca si rationamentele, pot fi neconstientizate si involuntare, bazate pe informatii limitate. Desigur, ma intristeaza faptul ca acestia resping "parerea mea" mai ales ca alegerea, care de aceasta data poate fi constienta, joaca in continuare un rol atat de important in evolutia bolii respective. De asemenea, ii inteleg pe cei care nu pot sa conceapa ca ar exista alegere in boala psihica fiindca multa vreme a dominat convingerea potrivit careia totul este mostenit genetic si se trateaza cu medicamente.

Dar mai bine ar fi sa va explic felul in care alegerea joaca un rol atat de important in declansarea si evolutia bolilor.

  • IMPACTUL EVENIMENTELOR - Multi oameni au mers la razboi sau au trait traume in copilarie dar nu toti dezvolta un PTSD. Multa vreme s-a considerat ca impactul evenimentului depinde de mostenirea genetica - ai primit sau nu, de la parintii tai, un sistem psihic vulnerabil, care favorizeaza aparitia bolii. Si totusi, evenimentele sunt interpretate de fiecare data intr-un anumit fel iar interpretarea aceasta, chiar si daca este facilitata de "greaua mostenire genetica", sau de cultura mediului in care te-ai dezvoltat, ramane o alegere.
  • ROLUL INTERPRETARII - Rolul este acela de a oferi o intelegere a evenimentelor si a ne pregati pentru reactie adecvata momentului, in ideea protejarii vietii si sigurantei individului. Interpretarea este o alegere neconstientizata, spontana si persistenta in timp. In urma evenimentelor ne raman concluziile care de fapt constituie temelia sanatatii psihice sau a bolii. Si pentru ca este si a fost mereu o alegere, aceasta poate fi schimbata. Aceasta alegere este cu siguranta influentata de mecanisme genetice si de mediu, insa totusi, in final, ea iti apartine si urmeaza sa suporti consecintele ei, asa cum in instanta nu conteaza cine te-a invatat sa fii violent, tu esti cel care plateste cu ani din viata proprie. 
  • TIPUL INTERPRETARII - Interpetarile pot fi pozitive, optimiste, pline de incredere, pot sa scoata in evidenta forta personala si faptul ca pericolul este limitat si trecator sau, dimpotriva, pot fi prapastioase, pesimiste, pline de anxietate si scot in evidenta limitele personale si vulnerabilitatea individului. Studiile scot in evidenta faptul ca interpretarile optimiste sunt asociate in mod clar sanatatii psihice. 
  • ANTRENAMENTUL MENTAL - Primele interpretari ale evenimentelor importante din viata noastra vor fi decisive, caci tot prin intermediul alegerii, acestea sunt perpetuate: aplicam acele concluzii initiale la tot felul de alte evenimente similare - inconstientul functioneaza pe principiul minimului efort si... "face economie de resurse". Asa apar "flash-backurile" in cazul PTSD, si asa-numitii "triggers" (declansatori, care reactualizeaza evenimentul traumatic si durerea asociata acestuia).
  • ALEGEREA FIZIOLOGIC-EMOTIONALA - Pare ca nu ne putem alege emotiile, si nici reactiile corpului dar cu toate acestea, emotiile si reactiile corpului sunt rezultatul unor interpretari, care, asa cum am explicat pana acum, sunt alegeri inconstiente. Dar fiindca exista aceasta asociere puternica intre interpretare, emotie si reactie fiziologica, acestea din urma pot fi schimbate usor atunci cand privim (interpretam) lucrurile in mod diferit.  Totusi, schimbarea interpertarii implica un oarecare efort si sa nu uitam faptul ca omul prefera sa nu faca acel efort, cu toate ca, pe termen lung, asta inseamna risipa de resurse, in toata regula. 
  • ALEGEREA COMPORTAMENTALA - Comportamentul uman este tributar aceluiasi principiu al minimului efort - am perfera sa ne gestionam emotiile cu ajutorul a... orice, inclusiv droguri si spargere de farfurii decat sa facem un efort de auto-control, mai ales ca acesta devine din ce in ce mai dificil in timp, cu cat ne indepartam mai mult de sursa lui, care este interpretarea si pe masura ce ne dezvoltam obiceiul dezadaptativ de gestionare a emotiilor.

Am intalnit o persoana care era profesor universitar la o catedra de medicina care mi-a cerut dovezi stiintifice cu privire la faptul ca sanatatea mentala este o alegere. Am sa ii ofer aici acele dovezi. In primul rand, cu toate ca o covariatie nu este cauzalitate, am sa mentionez un studiu care in esenta afirma urmatoarele: cu cat alegerile stilului de viata sunt mai sanatoase, cu atat si sanatatea noastra mentala este mai buna. Cand spun alegerile stilului de viata ma refer la obiceiuri de viata precum: exercitiul fizic, fumatul, consumul de alcool si alimentatia moderata. Va rog sa accesati un articol despre acest studiu prin intermediul linkului inclus in bibliografie. 

Dar acest studiu nu demonstreaza faptul ca renuntarea la fumat, alcool si o dieta echilibrata ne fac sanatosi mental. Nu sunt atat de naiv sa sustin asta. El ar putea sa demonstreze ca o alta cauza, produce atat renuntarea la alcool, fumat si la o dieta dezechilibrata cat si o sanatate mentala mai buna. Cu alte cuvinte, o coincidenta care ar trebui sa ne dea de gandit, face ca cei care aleg sanatos pentru corpul fizic sa aleaga sanatos si pentru mentalul lor. Care este aceasta variabila misterioasa care determina atat de multe lucruri ce tin de sanatatea noastra mentala si fizica? Ei bine vorbim aici despre ceea ce fostul presedinte al Asociatiei Psihologilor Americani, Dr. Martin Seligman numea "stilul explicativ", adica alegerea de a interpreta lucrurile intr-un anumit fel. 

Stilul explicativ, despre care puteti citi mai multe in articolul meu Mintile Descurajate, este un rezultat al alegerilor noastre inconstiente. El se descrie prin intermediul unor factori precum optimism / pesimism, permanenta / limitare in timp, specific unui eveniment / general si caracteristic tuturor evenimentelor, internalizare (luarea cauzelor asupra noastra) / externalizare (proiectarea in exterior a vinovatiei). Observati ca oamenii de stiinta au studiat in profunzime modul nostru de a interpreta faptele realitatii sau, cum spune Seligman "stilul explicativ".

Rezultatele acestor studii oare ne dau de inteles faptul ca boala psihica si alegerea nu au nimic in comun? Ei bine, dimpotriva. Cum devine cineva optimist si cum ajunge sa creada ca problemele sale sunt mai curand trecatoare, limitate in timp si influenta, daca nu prin alegere? De asemenea, cum ajunge sa se impotriveasca evolutiei implacabile a realitatii daca nu prin alegere? Cum ajunge cineva sa fie pasiv cand ar trebui sa actioneze pentru a-si ameliora situatia, daca nu prin alegere? 

Asa cum afirmam mai sus, uneori alegerile noastre "isi pierd urmele" in spatele unor factori ce par mult mai grei in etiologia bolii: faptul ca, in copilarie, persoanele de suport te-au invatat anumite lucruri pe care nu le puteai contesta sau faptul ca ai trait anumite evenimente cu impact emotional major. De asemenea, este mult mai confortabil sa arunci vina pe factori precum acestia decat sa-ti asumi responsabilitatea si sa vezi rolul tau in aceasta ecuatie - caci aruncand vina, nu iti mai ramane nimic de facut. 

Cu toate acestea, lumea nu este dispusa sa-ti acorde o medalie sau un statut privilegiat pentru faptul ca te complaci in aceasta situatie iar ceilalti, care au ales sa creada alte lucruri despre sine si despre lume, ei bine, ti-au luat-o inainte! Si cu toate ca nu putem schimba trecutul, putem in schimb sa alegem o interpretare diferita pentru evenimentele mai delicate ale acestuia. Acesta este unicul mod de a obtine ameliorari ale bolii psihice in terapie. Diferenta intre o alegere neconstientizata si o non-alegere este aceea ca in cazul non-alegerii suntem total lipsiti de resurse pentru a indrepta lucrurile, in timp ce in cazul alegerii neconstientizate incepem sa ne descoperim resursele si rolul care ne revine in depasirea starii de boala. 








(1) Imaginea Two Perspectives, de Piotr Mamnaimie, via Flikr, sub licenta CC BY 2.0 

(2) BMC Psychology, (acc. 09.04.2021), Lifestyle choices and mental health, website: BMC Psychology

(3) NCBI, (acc. 09.004.2021), Optimism and its impact on mental and physical well-being, website: NCBI

(4) Seligman, M., (2004), Optimismul se Invata, editura Humanitas, Bucuresti

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu