Pedofilul Frumos

Tehnic vorbind, daca nu ai comis fapta cuprinsa in codul penal cu privire la pedofilie, nu ai foldere media cu copii in ipostaze degradante si nu incerci sa seduci copii pentru a-i abuza sexual, nu esti tocmai pedofil. Cu toate acestea, unii se simt pedofili si declara asta, ca si cand si-ar declara orientarea sexuala.

o o o

Ei bine, nu stiu ce inseamna sa fii pedofil si sa simti acea chemare mistuitoare la pacat, pot doar sa speculez si sa fac transfer de informatii pentru a intelege pedofilia, dar, cum spunea cineva, nu este nevoie sa fi suferit de toate bolile pentru a fi un medic bun. Stiu in schimb ca in general, oamenii se bucura sau manifesta o emotie pozitiva atunci cand vad un copil. Am auzit ipoteza caraghioasa ca dragalasenia copiilor ar fi un "instrument al evolutiei" - imaginati-va ce putin dedicati cresterii si educarii odraslelor am fi daca copiii nu ar fi asa dragalasi! LOL

Atractia normala fata de ceva anume, este "colorata hormonal" si interactiunea cu un copil genereaza emisii de hormoni care marcheaza momentul ca fiind unul placut sau interesant ori fericit. Dar atractia aceasta poate ajunge intr-o extrema patologica, ca orice altceva. Societatea umana, slava Domnului, nu a ajuns inca in punctul in care sa priveasca pedofilia ca fiind "o orientare sexuala" si probabil nici nu va ajunge prea curand, fiindca aici vorbim si despre drepturile omului si abuz. De aceea, nu as incuraja un pedofil "sa-si accepte" aceasta latura pur si simplu, cum am inteles ca procedeaza altii practicieni din aria sanatatii psihice.

Aici se naste intrebarea "chiar putem schimba un pedofil intr-un om normal?". As raspunde la asta in acelasi mod in care as raspunde la intrebarea "chiar poate cineva sa renunte la droguri si sa se integreze social?". Paralela este nimerita fiindca, in esenta, pedofilia este o dependenta de droguri - dar nu e vorba despre acelea pe care le introducem in organism (droguri exogene) pentru a obtine efecte de tot felul, ci despre droguri asa zis "endogene" - emisiile de hormoni care au loc atunci cand suntem expusi la stimuli din lumea externa, cum ar fi bunaoara cele cu pornografie infantila.

Dar sa revenim la tema de baza a articolului: pedofilul virtuos, acel pedofil care isi constientizeaza atractia pe care o simte fata de copii si constientizeaza, de asemenea faptul ca aceasta ii poate aduce probleme penale deloc de neglijat sau, chiar mai mult decat atat, poate sa dispuna si de un nivel de empatie care sa il ajute sa inteleaga impactul actiunilor sale asupra victimelor potentiale si, in final, alege sa nu dea curs pornirilor sale bolnave. Cu alte cuvinte, pe langa toate celelalte, pedofilul virtuos este capabil sa isi controleze actiunile, dispunand de suficienta vointa pentru a le bloca pe cele nocive.

Cred ca va imaginati faptul ca viata pedofilului virtuos nu este usoara, asa cum nu este usoara nici viata pedofilului in sine. Dar daca lupta pedofilului este cu societatea si cei din jur, lupta pedofilului virtuos este cu el insusi - si ar trebui sa fie o lupta crancena. Vestea buna este aceea ca, pe masura ce pedofilul virtuos acumuleaza experienta in aceasta lupta cu el insusi, chemarile sale la actiune degenerata se pot atenua - stiti pilda cu lupul cel alb si lupul cel negru: va invinge lupul pe care l-ai hranit! In termeni psihologici, exista acea etapa "post-voluntara" in care lucrurile devin mult mai simple iar eforturile nu mai sunt necesare.

Pedofilul virtuos, de cele mai multe ori se afla in consiliere psihologica sau in psihoterapie, fiindca el dispune de suficiente resurse personale pentru a cauta solutii si a cere ajutor. El poate sa nu-si fi "sistematizat" inca preocuparile rusinoase sau poate fi un fost pedofil care a ajuns in psihoterapie fiindca i s-a impus acest lucru de catre autoritati, afland astfel ca poate lupta cu pornirile de acest tip si poate sa isi depaseasca slabiciunile pentru a deveni o persoana care are mult mai putine probleme.

Din povestile celor care au lucrat cu pedofili reali (eu nu am avut inca placerea asta, LOL) am inteles si faptul ca, de multe ori pedofilii dispun de o doza serioasa de tulburare de personalitate antisociala (psihopatie, mai comun spus). Aceasta reprezinta de fapt ingredientul care, din punctul meu de vedere face diferenta intre un pedofil cu cariera in domeniu si un pedofil care poate sa nu ajunga niciodata sa actioneze ca atare, ar putea sa detina pornografie infantila si sa il preocupe, desi realizeaza ca este ceva gresit acolo.

Pedofilul "activ" nu face diferenta intre un copil si un obiect oarecare, in timp ce pedofilul virtuos intelege consecintele actiunilor cu potential nociv, precum si abuzul. Dar tocmai acest lucru ii face viata interioara atat de dificila, scutindu-l, in acelasi timp de complicatiile legale si de toate celelalte probleme pe care le ridica activitatea depravata a unui pedofil. Toata ariile vietii sale (profesionala, personala, sociala) sunt "colorate" de atractia sa bolnava, fiindca copiii sunt peste tot si pedofilii chiar cauta joburile si situatiile care le ofera "oportunitati" de a-si manifesta preocuparile degenerate. V-ar uimi cati pedofili au fost descoperiti ca angajati la Disneyland!

Iata cateva sugestii pentru cei care se confrunta cu propriile tendinte de pedofilie:

LIMITATI GANDIREA MAGICA - gandirea magica este un impediment urias in viata pedofilului pentru ca aceasta ii blocheaza capacitatea de a se vindeca si ii tine in viata iluziile si fantasmele. Il poate face fatalist si auto-suficient, imbratisandu-si preocuparile si activitatea odioasa. Cu cat credem mai putin in mituri, cu atat si schimbarea este mai usor de realizat. Pedofilia nu este "o orientare sexuala" si nici un lucru cu care "trebuie sa traiti". Cu atat mai putin o sursa de satisfactii.

CUNOASTETI-VA RESURSELE - a intelege modul in care ne putem gestiona emotiile, trairile si pornirile rusinoase, parghiile vointei, reprezinta un pas necesar in munca de re-adaptare sociala a pedofilului. Consilierea psihologica este, de cele mai multe ori, cea mai scurta cale catre descoperirea resurselor personale.

CRESTETI MOTIVATIA VINDECARII - de multe ori diferenta intre o actiune odioasa si una constructiva sta intr-un gand, intr-o schimbare de atitudine. Privim jumatatea plina a paharului si avem motiv sa zambim. O privim pe cea goala si ne pregatim sa evitam provocarile sau sa depunem armele. Schimbarea fara motivatie nu este doar greu de realizat - este imposibila. Exista viata si in absenta pedofiliei!

GESTIONATI-VA FANTASMELE - orice lupta este castigata sau pierduta mai intai in mintea noastra. Ne abandonam unei fantasme rusinoase iar apoi urmeaza actiunea. Fantasma este discreta, adesea este mincinoasa, si o tinem ascunsa de ochii lumii. In schimb actiunile sunt concrete si, de cele mai multe ori, atrag consecinte dureroase.

GESTIONATI-VA EMOTIILE - nu tot ceea ce simtim este si adevarat. Daca simtiti ca o actiune v-ar aduce recompense si satisfactii nu inseamna ca acest lucru se va intampla cu adevarat. Daca simtiti ca ati pierdut lupta cu tentatia nu inseamna ca lupta s-a terminat. Daca simtiti ca "destinul" a decis pentru dvs, nu inseamna ca nu puteti sa influentati acest destin in niciun mod.

GESTIONATI-VA FRUSTRARILE - frustrarile si stresul pot sa ne impinga la actiuni regretabile si, nu de putine ori, ele se afla la baza unor actiuni dezadaptative. Pedofilia, la fel ca si consumul de droguri, poate reprezenta o "supapa" prin care incercam sa eliminam tensiunea sau chiar sa "ne luam revansa" impotriva lumii potrivnice. Dar suferinta si pierderea fac parte din viata.

CLADITI-VA IDENTITATEA - atunci cand investim energie psihica (atentie, interes, pasiune) in ceva (activitate, relatie, job, hobby), ne cladim o identitate ce poate fi bolnava, paguboasa sau, dimpotriva, functionala si plina de recompense reale, ferita de complicatii inutile. In fiecare moment facem alegeri si in fiecare moment alegem cine suntem.

Desi unii se indoiesc ca exista "pedofili virtuosi" iar eu personal tind sa cred ca pedofilul virtuos, bun si frumos, este doar o persoana aflata intr-o perioada intermediara, de tranzitie de la o etapa la alta, de la boala la sanatate psihica, consider ca depinde totusi de masurile pe care le implementeaza in viata sa pentru ca evolutia aceasta sa ia directia potrivita. Spre exemplu, in interviul de mai sus, observati ideea ca "sunt asa si nu pot schimba asta in moduri semnificative, pot doar sa-mi controlez actiunile". Cred ca este foarte important modul cum ne raportam (mental) la problemele de acest fel, in special daca ele ne afecteaza pe noi.