Mind, People, Lifestyle

Marius Iftimie este administratorul si autorul principal al blogului Psihopedia, licentiat in Psihologie, absolvent al unui Master de Consiliere Educationala si al unui program de formare in Psihoterapie Adleriana, recunoscute de Colegiul Psihologilor, Federatia Romana de Psihoterapie si Ministerul Educatiei. Contact: teleologia@yahoo.com

sâmbătă, 24 iunie 2017

Sindromul Aspiratorului Stricat

Suntem dependenti de cumparaturi, succes, munca, tehnologie. Dar suntem dependenti si de oameni, iubire, sex, atentie, romantism. Iar in centrul vechi, suntem dependenti de cocaina si caviar. De unde vin dependentele noastre si unde se duc?




Un membru al familiei marcat de o suferinta psihica influenteaza mediul si atmosfera familiei in mod ireversibil si decisiv. Se naste in astfel de familii fenomenul de codependenta, caracterizat printr-o influenta reciproca exercitata intre nevrotic si familie. Familia este la randul ei si in aceeasi masura, dependenta de stilul de viata patologic al nevroticului, intrucat aceasta se adapteaza pentru a-l integra.

Dezechilibrul emotional accentuat si dificultatea de a-si controla emotiile, sunt compensate prin incercarea nevroticilor de a-i controla pe cei din jur. Mai mult, se observa la codependenti si un efect de "aspirator stricat", care atrage persoane, substante, bunuri, pentru ca acestea ofera iluzia controlului, o stare efemera de echilibru.

Golul afectiv in aceste cazuri pare a lua proportii uriase, iar pe cat de mare este, pe atat de neinspirata este tendinta acestor persoane de a-l umple cu ajutorul unor lucruri materiale. Asa cum stiti deja, daca cititi constant Psihopedia, secretul fericirii se afla in atitudinea mentala in relatie cu realitatea, iar incercarea disperata de a umple acest gol cu lucruri nu face decat sa accentueze patologia.

In timp ce co-dependenta nu e niciodata mentionata in certificatele de deces, co-dependenta extrema poate duce la depresii grave si la sinucidere. Rezistenta organismului slabește, datorita acestui stil de viata riscant, favorizand actiunea unor boli care, in mod normal, nu ar constitui o problema.

Multe dintre obsesiile si dependentele persoanei co-dependente, cum ar fi alcoolismul, abuzul de stupefiante, tulburările de nutriție sunt periculoase pentru viata bolnavului. Furia și violenta fizica, de asemenea, pot pune în pericol viata unor fiinte nevinovate.

Ca regula generala, comportamentul co-dependent se manifesta prin orice atitudine sau comportament excesiv, compulsiv, practicat in mod isidios si obsedant. Iata cele mai importante trasaturi ale personelor codependente:


  • Este dominată de una sau mai multe obsesii. Pot fi obsesii negative (alcool, droguri, agresiuni fizice, tulburări de nutriție, dependențe sexuale), dar altele pot fi pozitive (munca, mania de a aranja, curăța, etc) 
  • Persoana codependentă este marcată și suferă din cauza situației problematice din familia în care a crescut. Mesaje neșterse ale trecutului, au rămas in psihicul nostru ca urmare a experiențelor traumatice din copilarie.
  • Persoanele marcate de codependența au un foarte scăzut respect de sine și adesea trădează un foarte scăzut nivel de maturitate. Cât de multumit ești de tine insuți? Te aperi de criticile nefondate? Te simți lipsit de sprijin și prieteni? Ce îți spun aceste lucruri despre respectul față de tine insuți? 
  • Codependentul este sigur ca fericirea lui depinde de ceilalți. Fericirea unei persoane codependente depinde aproape în întregime de ceea ce fac sau gândesc ceilalți. Este nefericit dacă nu are un control deplin asupra a ceea ce fac cei din jur. Dar un astfel de control este imposibil. Ai nevoie de un tovarăș de viața perfect pentru a te simți împlinit? 
  • Persoana codependentă se simte excesiv de responsabilă pentru ceilalți. Părinții sunt responsabili pentru copiii lor în mod firesc. Nu vorbim aici despre acest fel de responsabilitate. Persoana dependentă se simte răspunzătoare pentru tot ceea ce se intâmplă cu ceilalți, pentru fericirea, sentimentele, gândurile, acțiunile lor, chiar și pentru puterea lor de discernământ. Ceea ce vreau eu este mai puțin important decât ceea ce se se așteaptă din partea mea. 
  • Relațiile dintre codependenți sunt tulburate de o lipsă de echilibru între dependență și independență, cu efecte extrem de nocive. Termenul opus codependenței este inter-dependența. Persoanele interdependente sănătoase isi pot permite să fie suficient de dependente pentru a se deschide spre ceilalți și a-și arăta vulnerabilitatea, dar in același timp ele au o imagine de sine pe care o pot susține fără a avea nevoie de altcineva pentru a le-o întregi. 
  • Persoana codependenta este un adevarat maestru al negarii si al reprimarii. Acest lucru se reflecta in faptul ca persoanele codependente neaga caracterul viciat al actiunilor celor dragi, fiind convinse ca in sufletul lor, acestea erau niste persoane minunate, de la care au putut invata si lucruri bune. 
  • Persoanele codependente isi fac adesea griji pentru lucrurile pe care nu le pot controla si incearca totusi adesea sa le schimbe. Astfel devin frustrate incercand sa influenteze situatii sau persoane care sunt si vor ramane intotdeauna in afara influentei personale. 
  • Viata persoanei codependente se desfasoara intre extreme. Relatiile personale sunt marcate de suisuri si coboransuri extreme, de zile fierbinti si ingheturi. Certurile indragostitilor repun in scena al 2-lea razboi mondial iar impacarile lor il fac pe zeul grecesc Bachus (patronul orgiilor) sa para anost. 
  • Persoana codependenta cauta in permanenta acel ceva despre care crede ca ii trebuie sau ii lipseste in viata personala. “Ma invart de colo-colo cu senzatia ca am un gol imens in mine, ca si cum as fi gaura din mijlocul gogoasei. Ceva lipseste inlauntrul meu”.

Daca acestea sunt manifestarile cognitive si afectiv-comportamentale la codependenti, este interesant sa aflam cate ceva despre conditiile copilariei care par sa ii fi influentat pe codependenti intr-un mod atat de drastic, conditii pe care, s-ar parea ca, la un nivel neconstientizat, ei incearca sa le recreeze pe parcursul intregii lor vieti.

De ce sa recreem o copilarie care a fost mai curand plina de abuzuri si nefericire? Exista cateva ipoteze in acest sens: 1. Daca retraiesc evenimentele trecutului, de data aceasta le voi putea rezolva. 2. Pentru ca am fost "vinovat" de acea situatie dezastruoasa, trebuie sa fiu pedepsit. Suferinta mi se cuvine. 3. Dorinta de a avea in jur lucruri cunoscute, sigure.

Personal, consider ca acest ultim motiv sta in picioare - suntem obisnuiti nu doar cu o anumita atmosfera si cu un anumit tip de interactiuni, dar suntem obisnuiti si cu un anumit rol pe care ni l-am format pe parcursul copilariei, pe cand incercam sa ne gasim locul intre cei dragi. Aceasta este explicatia adleriana, de altfel.




Iata insa si cateva dintre elementele care au condus la formarea unei personalitati codependente:

  • Abuzuri active: ILEGALE agresiuni fizice evidente, usor de identificat. bataile, molestarile, abuzurile sexuale de orice fel, pana la contactul sexual. LEGALE: manifestari extreme ale furiei, violenta verbala, tipetele, acuzatiile violente si negandite (meritate sau nu, dar in general, nefondate) lasa urme si cicatrice care se vor simti, fara a se vedea. 
  • Abuzuri pasive: a fi prea ocupat pentru a fi la dispozitia copilului, fie datorita alcolului si a drogurilor, fie datorita obsesiei de a munci. Abandonul este o forma de abuz si apare fie prin intermediul deplasarilor permanente cu serviciul, fie prin divort sau deces. Abuzurile verbale sunt abuzuri pasive - a-ti indeparta copilul care are nevoie de atentie si de respect, a-i adresa jigniri prin afirmatii lipsite de delicatete care submineaza imaginea de sine a copilului. Lipsa de afectiune intre parinti. Lipsa contactului fizic plin de afectiune (imbratisarea).
  • Incestul emotional - cand copilul este obligat sa devina parintele parintelui sau. Cand, spre exemplu, parintele sufera de o depresie, copilul este nevoit sa renunte la copilaria sa in favoarea parintelui, caruia simte ca trebuie sa ii ofere ingrijire, atentie, suport. 
  • Visele neimplinite - de multe ori, copiilor li se atrage atentia asupra faptului ca parintele nu si-a implinit un anumit vis / o anumita dorinta, pentru ca a aparut copilul. Astfel copilul poarta povara vinovatiei. 
  • Mesajele existentiale negativiste - un parinte nevrotic sau lipsit de notiuni elementare de parenting ii transmite copilului tot felul de mesaje insidioase cu privire la ceea ce este si ceea ce poate fi el in aceasta lume. Copilul este incapabil sa discearna valoarea de adevar a spuselor parintelui si nu se poate apara de acestea, primind aceste observatii ca pe niste lovituri coplesitoare







(1) Imaginea Gimme Shelter, de Neil Moralee, via Flikr, sub licenta CC BY-NC-ND 2.0

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu