Metode de Validare

Cum ne dam seama ca interpretarea visului a fost corecta? Mai cautam si alte pareri? Asteptam ca viitorul sa o confirme? Ei bine, avem pentru asta metodele stiintifice de validare a interpretarilor. Care sunt acestea?

La unul dintre workshopurile pe care le-am sustinut, un client mi-a adresat urmatoarea intrebare: "Cum ne dam seama ca interpretarea unui vis a fost facuta corect?" Ei bine, nici nu se putea sa atinga o problema mai delicata, din moment ce au existat atat de multe si atat de diverse puncte de vedere in aceasta privinta.

Pentru a ilustra acest fapt, am ales un exemplu ce apare intr-un studiu apartinand ilustrului cercetator cognitivist Calvin Hall

"Visul poate fi interpretat in moduri diverse, in functie de orientarea teoretica pe care cercetatorul o adopta. O studenta viseaza ca a contractat paralizie infantila si trebuie sa abandoneze scoala. Interpretarea poate fi facuta dupa cum urmeaza:

- fata isi doreste sa fie dizabilitata in ideea de a evita provocarile scolii 

- fata se teme ca va contracta paralizia infantila
- fata se simte vinovata iar boala este pedeapsa primita

- fata manifesta o regresie care se exprima oniric prin aceasta boala marcata de neputinta 

- sau poate ca ea exprima in vis o indispozitie somatica ca urmare a ingerarii unui aliment ce i-a picat rau. 

Fiecare interpretare se bazeaza pe o ipoteza diferita. In fata unei asemenea diversitati putem decide sa abandonam toate teoriile si sa lasam visul sa vorbeasca de la sine. Dar visul in sine nu spune absolut nimic despre personalitatea acestei fete. Iar interpretarea este necesara daca visul este folosit pentru intelegerea personalitatii"

Ma simt dator sa exprim pe scurt care sunt ipotezele pe care ma sprijin eu insumi in interpretarea visurilor.

- Emotiile care insotesc visul sunt esentiale pentru intelegerea acestuia
- Emotiile pozitive descriu un ideal al subiectului, reprezentat la modul simbolic.
- Emotiile negative ma determina sa concluzionez ca visul se leaga de anumite temeri ale clientului, exprimate, de asemenea intr-o forma simbolica
- Simbolul in relatie cu care apare emotia pregnanta a visului, pe care il numesc "simbol fundamental", este esential pentru intelegerea preocuparilor din starea de veghe. Prin stabilirea acestei relatii, putem identifica instigatorii ce stau la originea visului.
- Atmosfera si dinamica interactiunilor dintre elementele visului reflecta intr-o anumita masura convingerile de baza ale subiectului.

Intorcandu-ma la intrebarea initiala "cum stim ca am interpretat corect un anumit vis?", ei bine, am oferit atunci un raspuns in maniera cognitivista -- visul e bine interpretat atunci cand reusim sa identificam convingerile de baza ale subiectului si legatura dintre elementele visului si diferite elemente ale realitatii, intre simbolurile onirice si instigatorii din realitate ai visului.

Cel mai abil interpret al visului este acela capabil sa stabileasca asemanari. Acel interpret va reusi sa desluseasca sensul visului asa cum cineva ar deslusi o imagine reflectata in oglinda unei ape curgatoare, imagine pe care omul obisnuit ar putea sa o inteleaga doar atunci cand apa este linistita. Aristotel

Validarea, conform acestei ipoteze vine din posibilitatea de a crea o relatie vis-realitate, precum si din posibilitatea subiecctului de a se recunoaste pe sine in vis, in ceea ce visul exprima. In calitate de cercetator oniric, ma feresc sa afirm ceva concret, lasand sarcina validarii pe umerii clientului, care poate sa se recunoasca sau nu in elementele onirice. El este acela care descopera atat convingerea pe care o reflecta visul cat si valoarea de adevar a acesteia.

De aceea, in demersul meu, interpretarea este alcatuita dintr-o serie de metode cumulate, cum ar fi interviul, chestionarul si un test de completare a frazelor, chiar si observatia, interpretarea visului fiind doar un pretext pentru accesarea problematicii clientului.

In urma obtinerii acestor date, obisnuiesc sa sumarizez lucrurile astfel descoperite, formuland o ipoteza legata de fricile, idealurile sau convingerile de baza ale clientului, iar aceste ipoteze vor fi ulterior confruntate cu restul datelor obtinute prin intermediul unor metode de evaluare diferite: interviu, teste, chestionare, etc.

De regula nu intalnesc clienti care sa puna la indoiala aceasta forma de interpretare, tocmai pentru ca interpretarea se face prin dialog, intr-o maniera constructivista, fiind generata pe masura conturarii acestor ipoteze.

Iata, foarte pe scurt care sunt metodele de validare stiintifica a unei interpretari onirice, dintre care, dupa cum ati vazut, utilizez si eu o buna  parte.

• Acordul intre indivizi. 

Daca doi sau mai multi indivizi sunt de acord cu privire la explicarea unui fenomen, ei bine, putem spune ca exista prezumtia validitatii acelei explicatii. In lumea stiintifica, se formuleaza anumite ipoteze care sunt confruntate cu opiniile cercetatorilor celor mai importanti din domeniul respectiv, urmand ca in final sa se ajunga la o concluzie mutual satisfacatoare. Cercetatorii onirici pot organiza intalniri in scopul dezbaterii sensului unor anumite visuri. Cazand de acord, ei valideaza o anumita maniera de interpretare.

• Consistenta interna. 

Masura in care o serie de observatii poate fi explicata printr-o singura teorie, reprezinta si o dovada in ce priveste veridicitatea respectivei teorii. Cu cat exista mai multe fapte adunate in sprijinul teoriei respective, cu atat si teoria devine mai influenta. Spre exemplu, daca interpretarile unei serii de vise nu se vor contrazice reciproc, din punct de vedere logic, se poate considera ca ipoteza pe care se bazeaza interpretarile este una valida. Daca toate visurile dintr-o serie vadesc un anumit conflict interior, putem spune ca interpretarea este sustinuta.

• Consistenta externa. 

Psihologii sunt destul de bine familiarizati cu acest criteriu de validare ce presupune colectarea de dovezi multiple. Altfel spus, pentru ca interpretarea unui vis sa poata fi validata ca atare, este nevoie de evaluari multiple ale personalitatii, obtinute prin metode diverse: interviu, chestionar, test, observatie, etc. Daca rezultatele obtinute sugereaza aceleasi concluzii ce decurg din interpretare, atunci vom putea afirma ca interpretarea a fost una corecta. Iar daca evaluarile sunt facute de mai multi cercetatori si converg, validitatea interpretarii este cu atat mai puternic sustinuta.

• Predictia. 

Anumite ipoteze sau teorii pot fi supuse verificarii din perspectiva evenimentelor ulterioare. Spre exemplu, daca un cercetator din domeniul astronomiei afirma faptul ca la o anumita data, vom putea observa trecerea unei comete, validarea ipotezei apare odata cu observarea in timp real a evenimentului. In interpretarea viselor predictia se leaga in special de asa numita functie premonitorie a viselor. De asemenea, visul poate contine numeroase indicii legate de posibile actiuni, alegeri viitoare ale unui subiect. Spre exemplu, asa zisele "scuze" se reflecta in vise destul de fidel. Daca ceilalti sunt reprezentati in vise ca fiind intoleranti sau lipsiti de caracter, putem prezice de aici o eventuala retragere sau eventuale probleme de control al furiei in relatie cu ei.

• Postdictia. 

Posdictia, numita si "profetia retrospectiva", sau "Metoda lui Zadig", are avantajul ca nu necesita o confirmare ulterioara, deci nu trebuie sa asteptam evenimentul sa se intample, ca in cazul predictiei, pentru a avea validarea interpretarii. Zadig, sau originalul Sherlock Holmes, este un personaj al lui Voltaire ce reusea sa reconstruiasca anumite evenimente prin intermediul unor detalii, care, cel mai adesea, scapau simturilor unor oameni obisnuiti. Personal, pot spune ca folosesc postdictia ca metoda de validare, tratand visurile mai curand ca pe o sinteza a zilei incheiate decat ca pe un mesaj din viitor, care e mult mai riscant. Incerc mereu sa stabilesc legaturi intre simbolurile onirice si elementele realitatii concrete a vietii subiectului visator.

Asa cum observa si Calvin Hall, toate metodele de validare au un element comun -- acordul. Astfel, ele pot fi denumite, in functie de acest element comun si altfel:

• acordul social, 

• acordul intern, 

• acordul extern, 

• acordul cu viitorul, si 

• acordul cu trecutul. 

(1) Imaginea Dreaming Girls Head, de Caroline, via Flikr, sub licenta CC BY-NC-ND 2.0

(2)  Hall, C. S. (1947). Diagnosing personality by the analysis of dreams. The Journal of Abnormal and Social Psychology, 42, 68-79, website: Dreamresearch .net