Toata lumea iti recomanda miscarea. Stiu chiar si copiii de la gradinita ca este folositor sa faci 30 de minute de miscare in fiecare zi. Dar este miscarea cu adevarat utila in cazul depresiei?
Sunt cunoscute cele trei componente relevante ale stilului de viata: alimentatia, miscarea si odihna. O trasatura nefericita a pacientilor care au primit un diagnostic de depresie este aceea ca toate aceste componente sunt modificate in sens negativ, cu alte cuvinte este perturbata capacitatea lor de a sustine un stil de viata sanatos si echilibrat.
Alterarea stilului de viata si a componentelor acestuia este o urmare aproape automata a lipsei de entuziasm pentru viata, asociata depresiei. Emotiile gestionate defectuos ne vor conduce in scurt timp la stilul de viata depresiv, caracterizat printr-o alimentatie haotica, odihna lipsita de regularitate sau insuficienta si o activitate fizica ce tinde sa se reduca in mod nefericit.
Introducerea miscarii in tratamentul depresiei a fost ideea cercetatorilor britanici de la Universitatea din Bristol, care au inclus un program de activitate fizica intr-un program de tratament al depresiei. La studiu au luat parte 361 de adulti diagnosticati cu depresie in diferite centre din Marea Britanie. (1)
Teoria din spatele acestei initiative este una de bun simt: daca corpul fizic si psihicul omului se afla intr-o profunda intrepatrundere, atunci inseamna ca oricand este afectata componenta psiho-emotionala, are de suferit si componenta fizica a organismului, fiind valabila si reciproca. Pierderea oricaror abilitati fizice ne poate conduce la pierderea entuziasmului iar pierderea entuziasmului (depresia) duce la degradarea organismului, lucru deja stabilit pe cale stiintifica. (2)
Si totusi, rezultatele cercetatorilor britanici nu au fost pe masura asteptarilor. Ei au descoperit astfel ca introducerea activitatii fizice moderate sau intense in programele de tratament al depresiei nu reprezinta cu adevarat o masura eficienta de lupta cu depresia, iar pacientii nu au raportat imbunatatiri semnificative ale starii lor emotionale, ca urmare a acestei strategii.
Daca ar fi sa gasesc explicatia, m-as referi la faptul ca nu s-a actionat decat asupra efectelor depresiei si s-au ignorat cauzele sale. Nu ma indoiesc de faptul ca cineva care face miscare in mod regulat are mult de castigat. Totusi, imi este greu sa imi imaginez cat de mult le-a trebuit unor persoane care sufera sa se mobilizeze pentru activitate fizica, in conditiile in care energia lor emotionala era potrivita mai mult pentru a vegeta.
Probabil ca abordarea potrivita pentru astfel de cazuri ar trebui sa se focuseze mai curand pe evaluarea si influentarea convingerilor de viata, a valorilor in care cred acesti oameni. De altfel este cunoscut faptul ca asteptarile nerealiste au un rol major in dinamica acestei boli psihice. Spre exemplu, s-a observat ca in randul depresivilor poate fi intalnita ideea ca ar trebui sa fie fericiti tot timpul, ceea ce nu doar ca nu e adevarat dar este si absurd.
Cand nu mai putem sa schimbam o situatie suntem provocati sa ne schimbam noi insine. Viktor Frankl (3)
In psihologia adleriana, in care sunt eu insumi specializat, depresia este privita in contextul dificultatii de a atinge scopuri, omul fiind o fiinta teleologica, adica orientata catre si motivata de anumite valori, dorinte, teluri, idealuri si obiective. (4) A vrea ceva si a sti ca nu este posibil este schema unei depresii, asa cum o vad adlerienii. Pentru solutii, trebuie sa ne adresam bunului simt al clientului si capacitatii sale de a identifica cai mai eficiente catre scopul sau, ori chiar alte scopuri.
(1) Chalder Melanie, Wiles Nicola J, Campbell John, Hollinghurst Sandra P, Haase Anne M, Taylor Adrian H et al. Facilitated physical activity as a treatment for depressed adults: randomised controlled trial BMJ 2012; 344:e2758
(2)J E Verhoeven, D Révész, E S Epel, J Lin, O M Wolkowitz and B W J H Penninx, (2014), Major depressive disorder and accelerated cellular aging: results from a large psychiatric cohort study
(3) Frankl, V.,(2009), Omul in cautarea sensului vietii, editura Meteor, Bucuresti
(4) Adler, A., (1991), Cunoasterea Omului, editura Stiintifica, Bucuresti
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu