Mind, People, Lifestyle

Marius Iftimie este administratorul si autorul principal al blogului Psihopedia, licentiat in Psihologie, absolvent al unui Master de Consiliere Educationala si al unui program de formare in Psihoterapie Adleriana, recunoscute de Colegiul Psihologilor, Federatia Romana de Psihoterapie si Ministerul Educatiei. Contact: teleologia@yahoo.com

vineri, 30 mai 2014

Cand cosmarul prinde viata

Ati visat ca va urmareste un clown ucigas? A avea un cosmar nu este un lucru iesit din comun. Dar a ajunge sa ripostezi cu lovituri ce pun in pericol integritatea fizica proprie sau pe a celor ce se odihnesc impreuna cu tine, devine o problema majora a noptilor...





Este cunoscut faptul ca visurile apar in acea parte a somnului denumita R.E.M. ori "somn paradoxal". Asadar somnul este de doua feluri: somnul profund (sau lent), odihnitor, cu efecte regeneratoare, si somnul R.E.M., care survine la anumite intervale de somn lent. S-a apreciat ca, la omul normal psihic, intervalele de somn paradoxal dureaza aproximativ 20 de minute, in timp ce la omul afectat de patologie psihica, cum ar fi depresia ori schizofrenia, somnul R.E.M. sa dureze ceva  mai mult - adesea durata este dubla fata de cazul unei persoane clinic normale.

Neurostiintele au avansat ipoteza ca somnul R.E.M. cu vise ar avea un rol important in procesele memoriei. De pilda, visele realizeaza integrarea noilor experiente in memoria de lunga durata. Visele pot fi apasatoare, incarcate de tristete, sau dimpotriva, optimiste, relaxante iar asta spune multe despre nivelul la care se afla o persoana din punct de vedere psihologic si patologic - visele detin un rol in diagnoza psihica si sunt luate in serios de catre personalul ce activeaza in domeniul sanatatii mentale.


Trebuie sa spunem ca somnul R.E.M. este facilitat de activarea endogena (din interiorul organismului), prin intermediul stimularilor care se declanseaza la nivelul trunchiului cerebral. De fapt vorbim despre o stare particulara a organismului uman, caracteristica somnului paradoxal, distincta atat de starea de somn cat si de starea de veghe. Pe durata acestei stari a organismului, cu trasaturi despre care voi vorbi mai jos, corpul se comporta ca si cand am dormi inca, in schimb creierul pare a se comporta ca si cand am fi in stare de veghe - de unde si denumirea de somn paradoxal. Trasaturile care fac posibila si descriu starea R.E.M. sunt urmatoarele:


Miscarea rapida a ochilor 

Accelerarea respiratiei 

Accelerarea ritmului cardiac 

Cresterea metabolismului creierului - emisii de hormoni specifici acestei stari 

Activarea hipocampului - regiune a creierului asociata cu memoria 

Erectii ale penisului si cresterea fluxului sanguin in regiunea organelor sexuale (nu si in cazul viselor anxiogene) 

Cresterea frecventei undelor electrice ale creierului - undele teta 

Lipsa tonului musculaturii - paralizie temporara

Din categoria tulburarilor somnului - asa numitele parasomnii -, alaturi de somnambulism, face parte o tulburare a comportamentului R.E.M. care, pe de o parte nu este un semn deloc bun, caci la varstele inaintate anticipeaza aparitia bolilor degenerative neuronale cum ar fi Alzheimer, iar pe de alta parte ii expune intr-un mod cat se poate de fizic pe cei care se odihnesc alaturi de persoana care prezinta manifestari de tip R.E.M. Behavior Disorder (R.B.D.).

R.B.D. Poate apare si in cazul persoanelor tinere, in special in situatia in care au pierdut mai multe ore de somn si au parcurs momente deosebit de stresante - de exemplu perioada examenelor, cand tinerii au obiceiul sa piarda noptile invatand, la care se pot adauga oricand alte surse de stres, amplificand astfel riscul aparitiei R.B.D.

Pentru cel care sufera de R.B.D. este de-a dreptul jenant sa vorbeasca despre tuburarea sa de somn care il face sa loveasca involuntar pe oricine s-ar afla in preajma, cauzandu-si propria vatamare fizica (si se ajunge nu doar la vatamari superficiale ci si la fracturi). La trezire, fie vor relata povesti de cosmar in care erau urmariti de animale, monstri sau clowni ucigasi dar si fragmente onirice in care jucau fotbal sau practicau alte activitati fizice.

La nivel organic problema pare sa fie faptul ca, in contrast cu activitatea R.E.M. normala, la acesti subiecti apare tonul muscular care le permite sa execute aceste miscari ce pot deveni de-a dreptul riscante, pentru ei insisi, cat si pentru cei care se odihnesc impreuna cu ei. De aici si necesitatea masurilor de protectie care le solicita creativitatea: a se lega cu corzi ori curele, sau a se odihni in saci de dormit. 

Un factor de risc, s-ar parea, exista pentru cei care au o experienta de vorbit in somn cat si pentru cei care, traverseaza perioade foarte incarcate de stres, si au renuntat sau au fost incapabili sa mentina o igiena corespunzatoare a somnului.









Imaginea Perechea Magica, imi apartine si se afla sub licenta CC BY-SA 2.0

Legeron, P., (2003), Cum sa te Aperi de Stres, editura Trei, Bucuresti

Cartwright, R., (2010), 24 Hour Mind, Oxford University Press

Floru, R., (1974), Stresul Psihic, editura Enciclopedica Romana

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu