Cumparati Experiente, Nu Obiecte!

Ai iesit la cumparaturi dar nu stii cu adevarat de ce. Ceea ce unii au numit Terapia prin Cumparaturi (Retail Teraphy) poate fi o adevarata oportunitate de evolutie dar si o mare problema personala ce necesita o interventie specializata. Oare pentru tine ce reprezinta cumparaturile?

Retail Teraphy, sau terapia prin cumparaturi, nu putea fi decat o inventie sau poate un efect secundar al societatii de consum, daca nu, de-a dreptul, o anomalie a acesteia. Retail Teraphy reprezinta comportamentul asociat cu achizitionarea unor produse, mai mult sau mai putin semnificative, care are scopul, mai mult sau mai putin constientizat, de a reduce anumite frustrari ori dezechilibre emotionale.

Am deschis dictionarul urban si am descoperit cateva moduri nostime de a defini aceasta asa-zisa terapie, care s-ar putea sa ascunda in spatele ei nimic altceva decat dependenta de cumparaturi - adevarata pacoste, in special pentru sponsor. Daca sponsorul esti tu insuti atunci problema s-ar putea sa fie cu atat mai mare.

• Actul de a face cumparaturi ca supapa pentru frustrari si eliberare de stres. ~  "Sesiunea ei de cumparaturi s-a desfasurat foarte bine. A vizitat magazinul Sephora si si-a revenit numaidecat. Nimic nu se compara cu cheltuitul banilor pentru a uita de probleme!"

• O scuza in special a femeilor de a merge la cumparaturi cand se simt rau, desi emotiile lor ar putea sa fie tratate in alte moduri. ~ "Mandie a mers la mall pentru o sesiune de cumparaturi dupa ziua in care Matt a parasit-o."

• Un inlocuitor costisitor pentru Zoloft (medicament). ~ "Dupa ce m-am certat cu cel mai bun prieten, am mers la cumparaturi si apoi m-am simtit mult mai bine!"

• A scapa de stres prin intermediul cumparaturilor. ~ "Doamne! Tocmai am aflat ca am o boala cu transmitere sexuala! *dupa 30 de minute* Aceasta rochie arata minunat! De ce eram eu suparata?" 

• Shopping intensiv care poate duce la datorii uriase si pierderea posesiunilor. ~ "Prietena mea a mers la cumparaturi pentru ca o colega de-a ei a facut-o 'grasa', iar acum avem o datorie de $3000." 

Dar cine se face vinovat pentru acest apetit neobisnuit de a inlocui terapia adevarata cu o sesiune de cumparaturi? Urmatorul fragment apare in cartea 99 de Franci, scrisa de F. Beigbeder si ar putea explica, cel putin in parte de ce avem tendinta sa ne refugiem in cumparaturi atunci cand avem probleme emotionale:

Ma numesc Octave... Lucrez in publicitate: Ei da, asa este, poluez universul. Sunt tipul care va vinde prostii. Care va face sa visati la lucruri pe care nu le veti avea niciodata... In meseria mea nimeni nu doreste sa fiti fericiti, fiindca oamenii fericiti nu consuma. Suferinta voastra stimuleaza comertul... Hedonismul nu este umanism: este circulatia banilor.

Ei bine, stiti ca oamenii sunt nefericiti din nenumarate motive. Indiferent care este motivul pentru care nu esti fericit, acest aparat urias si bine pus la punct al publicitatii, actioneaza sistematic, zi si noapte, pentru a-ti induce ideea ca o achizitie iti va elimina nefericirea "cu mana" si in mod definitiv. In plus, s-ar putea ca insasi publicitatea sa aiba un efect de accentuare a frustrarilor, a sentimentelor de inferioritate care sa creeze apoi motivatia achizitionarii de bunuri.




Un studiu realizat in Statele Unite, a pus insa in evidenta faptul ca exista totusi o latura a consumerismului care este utila si benefica: atunci cand ceea ce achizitionam sunt experiente, nu simple bunuri materiale, satisfactia este una durabila, superioara. De ce? Ei bine, achizitionarea de experiente (cum ar fi o cina romantica sau o excursie) satisface nevoia de legaturi sociale si contribuie astfel de dezvoltarea personalitatii.

Dar, de fapt, orice achizitie a unui obiect material are la baza o motivatie care poate fi vulgara si limitata (cumpar pentru ca imi doresc acest lucru iar ceilati sa stie ca il posed si eventual sa se oftice putin) dar poate fi si complexa, subtila si generoasa (cumpar pentru ca acest lucru ma va ajuta sa ma dezvolt, sa lucrez mai bine, sa obtin mai multe si mai satisfacatoare interactiuni cu cei din jur, sa cunosc, sa inteleg, sa ma auto-depasesc).

Iata deci ca, dincolo de aparente, este util sa ne punem anumite intrebari legate de achizitiile pe care le facem noi sau ni le solicita cei dragi, pentru a intelege tipul de motivatie care ne pune in miscare. Probabil ca daca motivatia este vulgara (vezi mai sus), acel obiect nu iti va aduce nici satisfactie personala si, pe termen lung, nici fericire.

Si poate ca pana si experientele pot avea la baza o motivatie vulgara si limitata: "merg in aceasta excursie pentru a avea ce sa postez pe facebook si pentru ca ceilalti sa vada si sa se oftice"! Oare este cu ceva mai buna aceasta experienta decat un bun achizitionat doar pentru a-l detine si atat? Eu unul ma indoiesc ca rezultatul unei astfel de experiente poate fi evolutia personala si auto-depasirea.

Iata care sunt, in viziunea mea intrebarile pe care ar fi util sa vi le puneti, inainte de a achizitiona un obiect sau chiar o experienta:

>> Continuarea in Psihopedia PRO

(1) Imaginea Keep an Eye on the Road, de ClaraDon, via Flikr, sub licenta CC BY-NC-ND 2.0

(2) Andre, C., (2003), Cum sa-ti construiesti fericirea, editura Trei, Bucuresti

(3) CNN Health, (acc. Iunie 27, 2016), Study: experiences make us happier than possesions, website: CNN

(4) Beigbeder, F. (2011), 13,99 lei, editura Trei, Bucuresti

(5) Urban Dictionary, (acc. Iunie 27, 2016), Retail Teraphy, website: Urban Dictionary