Efectul Salii de Asteptare

Romania a devenit, potrivit unui studiu, o uriasa "Sala de Asteptare". Asteptam pentru ca meritam mai mult decat acest job rau platit, acest partener fara de cal alb si acesti prieteni fara relatii in lumea buna. 

o o o

Am avut in facultate o colega romanca care vorbea greu romaneste, fiind stabilita in Hawaii de zeci de ani. Ea imi spunea ca filmele americane nu descriu realitatea acestei natiuni ci ofera mai curand o imagine ideala, catre care tind ei. In naivitatea noastra, am ajuns sa credem "in filmele americane" - cele cu happy end, in care Bruce Willis salveaza pe toata lumea. Si asa am devenit o "Sala de Asteptare", unde putem sa asteptam lucruri mult mai bune decat traim in mod curent. 

Carevasazica, in Romania chiar exista cercetare, fie aceasta si in scopuri economice. Unlock Market Research sunt niste baieti (si/sau fete) despre care mi-ar placea sa aud mai multe in viitor. Acestia fac cercetare in Romania si au iesit anul acesta cu un studiu despre cateva tendinte ale societatii romanesti, pe care voi incerca sa le interpretez dintr-o perspectiva cat mai psihologica. 

Asadar, cercetarea noastra spune, in esenta, ca romanii sunt anul acesta hiperselectivi în decizii, independenti emotional, mai toleranti si preocupati de mediu. Cei care au mai vorbit despre studiul acesta, au observat ca a aparut un trend nou in stilul nostru de viata: independenta emotionala. Dar adevarul este ca toate trendurile despre care vorbesc oamenii acestia sunt, intr-un mod vadit, de import. 

Cu alte cuvinte devenim din ce in ce mai cosmopoliti, mai europeni, mai civilizati, mai integrati in familia europeana. Sau poate, daca privim jumatatea goala a paharului, am inceput sa copiem tot mai mult ceea ce promoveaza occidentul, prin asta, pierzandu-ne ceva din identitatea nationala. Cum vreti s-o luati. Stiu sigur ca exista suporteri pentru ambele variante. Dar hai mai bine sa vedem ce au descoperit cei de la Unlock Market Research.

• Independenţa Emoţională - 69% dintre români simt din ce în ce mai mult nevoia de spaţiu personal şi fac eforturi să se ataşeze emoţional mai puţin de oameni, branduri, lucruri şi locuri de muncă. Românii amână mai mult luarea unei decizii, acest comportament fiind amplificat de multitudinea de opţiuni la îndemână şi de mitul perfecţiunii. Astfel, hiper-selectivitatea poate genera un blocaj, un efect de „sală de aşteptare" care se răsfrânge asupra tuturor aspectelor vieţii. Ca exemple de comportament, ei învaţă că ei sunt propria lor familie, călătoresc şi merg la evenimente şi în locuri publice singuri pentru că aşa se simt mai bine.

• Românii devin mai toleranţi - cu un discurs europenizat şi incluziv (69% au confirmat acest lucru), iar 66% constată o hiperselectivitate în luarea deciziilor, fie că este vorba despre locul de muncă, fie că este vorba despre parteneri de viaţă.

• Mediul, o preocupare majoră - O amploare medie (61%) o are de exemplu preocuparea pentru problemele de mediu, în creştere faţă de 2019. Asta se traduce nu doar prin faptul că oamenii reciclează mai mult (sticlă, plastic, hârtie) în ciuda percepţiei generale cum că în România sistemele pentru sustenabilitate nu funcţionează, ci şi prin recursul la organizaţii şi companii private care se ocupă de reciclare (ulei, electronice, mobilă etc).

• Teama de dezumanizare - 71% dintre români confirmă redescoperirea bucuriei micilor plăceri, fie că e vorba de o vacanţă petrecută acasă sau relaxarea pe care le-o dă gătitul. 

• Cautarea Autenticitatii - 63% dintre ei constată o tendinţă de căutare a autenticităţii, inclusiv prin reinventarea portului popular şi apetenţa pentru produse hand-made.

• Deschidere si Autodezvoltare - 66% dintre romani confirmă trendul vulnerabilităţii, asta însemnând de la deschiderea pentru couchsurfing şi până la programe educaţionale care se concentrează asupra dezvoltării inteligenţei emoţionale.

Vestile, sunt bune, in mare parte, desi, dupa cum stiti, fiecare alegere isi are dezavantajele sale. Dar ceea ce observ, este o maturizare a societatii. Cand depinzi mai putin de ceilalti (job, partener, branduri, etc) se numeste ca esti mai constient de responsabilitatea personala si de importanta alegerilor proprii. Efectul de "sala de asteptare" este totusi o trasatura a tranzitiei romanesti, prin urmare, nu as zice ca e tocmai "un trend nou". 

Sala de asteptare este aici de cateva decenii. Pare ca asteptam cu totii, pana se iveste ceva mai bun, mai frumos, si perfect daca s-ar putea. Cu alte cuvinte, noi chiar traim intr-un basm iar "sala de asteptare" ne permite sa ramanem in basmul respectiv, pana cand se iveste oportunitatea mult dorita. Avantajul este ca, in timpul asteptarii, poti sa clarifici mai bine care iti sunt asteptarile si daca nu cumva acestea sunt nerealiste. Poti sa inveti chiar si despre inteligenta emotionala. 

In cazul unora, asteptarea este proactiva: se manifesta prin munca, studii, etc. Copiii asteapta sa termine liceul si sa plece in Spania. Tinerii asteapta sa plece avionul sau sa le trimita parintii niste bani. Angajatii asteapta sa descopere un job mai bun. Fetele batrane asteapta calaretul pe cal alb iar pensionarii asteapta sa se mareasca pensia. Si astfel, Romania a devenit o uriasa sala de asteptare. 

Sala de asteptare nu iti provoaca sentimente de afectiune fiindca nu doresti sa ramai aici, cu salariul actual, cu partenerul actual sau cu tara actuala. Dar exista speranta: un loc mai bun decat aceasta se afla pe undeva, dincolo de peretii impersonali ai salii de asteptare. Probabil ca o reactie la aceasta orientare salbatica catre oportunitate, a aparut cautarea autenticitatii si ceea ce autorii studiului au numit "teama de dezhumanizare". In plus, strainii vor sa vada ceva nou in tine, nu doar o copie "de la tara" a lor insile. 

Cred ca occidentul ne-a invatat, printre altele, sa gandim in "termeni absoluti". Adica, ne-a invatat sa fim idealisti. Presupun ca si in occident se gaseste un segment de populatie care se afla in "sala de asteptare", cu alte cuvinte sunt naivi si visatori. Totusi, gasesc ca o importanta parte din societate a atins un nivel de maturizare odata cu realizarea faptului ca societatea de consum promoveaza chestii irationale iar implinirea umana se gaseste mai curand in relatii, prieteni si joburi imperfecte.

(1) Imaginea Waiting, de Fabrizio Sciami, via Flikr, sub licenta CC BY-SA 2.0

(2) News.ro, (acc. 15.02.2020), Romanii in 2020, website: News.ro