Sensibilitatea Artistică la Români

Scurt îndrumar pentru idioți despre cum să câștigi alegerile în România, folosind sensibilitățile ancestrale ale poporului român, care judecă cartea după copertă. 

☆ ☆ ☆

Dacă vă place să călătoriți în lume, probabil că v-au rămas în minte tot felul de lucruri stranii: bătaia cu roșii din Spania, gărzile cu căciuli exagerat de înalte din Londra sau, de ce nu, o sculptură bizară pe care ați văzut-o în capitala Norvegiei, Oslo — bărbatul care se luptă cu 4 copii. Și dacă tot vorbim despre sculpturi bizare, poate v-a rămas în minte Birocratul Necunoscut, din Reykjavik sau bărbatul care mănâncă copii din Berna — probabil o reprezentare a zeului Cronos, din mitologia greacă. Și poate că astfel de lucruri chiar fac locurile și oamenii să fie greu de uitat!

Dar oamenii simpli sunt sensibili la aparențe. Mi-am propus de mult timp să scriu un articol despre statuia aceea din Iași, care a fost expusă în Parcul Voievozilor, dar nu s-a bucurat de prea mult succes, dimpotrivă, a fost vandalizată de către cetățenii îngroziți. Opera de artă se numește Hidra, este realizată de sculptorul Costin Ioniță și are un mesaj profund, în ciuda aspectului care le-a înspăimântat pe mironosițe și pe copii — ea simbolizează corupția din mediul politic românesc: o replică a statuilor dedicate lui Lenin, dar fără cap, din gât ridicându-se șapte trandafiri cu trup de șarpe.

„În urma imaginilor apărute în spațiul public, privind o persoană care lovește cu piciorul o statuie din Parcul Voievozilor din municipiul Iași, facem precizarea că polițiștii din cadrul Poliției Municipiului Iași s-au sesizat din oficiu cu privire la această situație și vor fi efectuate verificări pentru stabilirea întregii situații de fapt”, a anunțat IPJ Iași.

Interpretarea pe care oamenii simpli au dat-o acestei opere de artă, a fost pe măsura capacității lor de a înțelege arta iar reacțiile, dintre cele mai stranii. Emoțiile pe care le-a declanșat au fost extreme, iar unii cetățeni au fost convinși că statuia este o reprezentare a Satanei — deci au fost tentați să o distrugă. Dar operele de artă de acest fel, expuse în locuri publice din întreaga lume, nu sunt puține. Și oricare ar fi conceptul care stă la baza lor, ori interpretarea pe care suntem liberi să o dăm fiecare dintre noi, înțelegem că este vorba despre artă.

Acum că v-am prezentat toate aceste opere de artă din întreaga lume, care probabil că în români ar genera o tendință implacabilă de a lovi și de a distruge, nu-mi rămâne decât să mă întreb dacă această afinitate a românului față de armonie și frumos în artă ar putea fi folosită pentru a câștiga voturile acestora. Poate că această dificultate a românului de a tolera orice se prezintă într-o formă neobișnuită, provocatoare și ieșită-din-comun poate fi speculată, nu-i așa? 

Scala distanței sociale ne indică o intoleranță ridicată față de homosexuali (59% nu acceptă să le fie rudă, 52% nu acceptă să le fie prieteni), imigranți (39% nu acceptă să le fie rudă, 30% nu acceptă să le fie prieteni), musulmani (39% nu acceptă să le fie rudă, 28% nu acceptă să le fie prieteni), persoane care aparțin altor secte religioase (31% nu acceptă să le fie rudă, 23% nu acceptă să le fie prieteni) și persoane infectate cu HIV/SIDA (27% nu acceptă să le fie rudă, 23% nu acceptă să le fie prieteni). În clasa a doua de intoleranță se află categoriile definite prin criteriul etnic, în următoarea ordine: romii (29% nu acceptă să le fie rudă, 18% nu acceptă să le fie prieteni), maghiarii (24% nu acceptă să le fie rudă, 15% nu acceptă să le fie prieteni) și evreii (21% nu acceptă să le fie rudă, 14% nu acceptă să le fie prieteni).  Sursa: CNCD

În fond, politicianul român trebuie să inspire încredere și să se potrivească în decor, nu să propună soluții propriu-zise. Bine, unii doresc să audă și așa ceva, dar cei mai mulți dintre noi, care nu au timp să citească cartea, se mulțumesc să-i admire coperta și asta este suficient — o copertă frumoasă, care se potrivește cu mobila și culoarea în care am zugrăvit camera, este suficientă pentru a concluziona că acea carte este o carte bună și merită să ocupe un spațiu în locuința noastră. 

Românului trebuie să-i vorbești despre țărișoară — a nu se confunda cu țara, care e cu totul altceva. De asemenea, românul trebuie să te vadă cu tricolor pe bolidul german, iar la o sărbătoare națională, românul trebuie să te vadă prins în horă, în mijlocul pieței. Cu păr generos pe mână și picior, că doar ești bărbat, și fără cercel în nas, că te ia lumea la bătaie. Dacă reușești să respecți și să întrupezi aceste mici indicii cum că ești un român adevărat, eu zic că poți câștiga niște alegeri libere în România, indiferent care îți sunt adevăratele intenții. 

Mi-a rămas în minte această afirmație de pe o rețea de socializare: numai urâtul și păcatul se cer tolerate. Cred că reflectă foarte bine mentalitatea românului comun care consideră că tot ceea ce nu corespunde unui tipar al familiarității, trebuie respins și / sau condamnat. Dar adevărul este că sunt mult mai multe situațiile în care ni se solicită toleranță: începând cu școlarul care plânge în prima zi de școală, fiindcă nu dorește această schimbare în viața lui și terminând cu obiceiurile incomode ale partenerului sau ale unui coleg de muncă. Trăim însă vremuri în care intoleranța și îngustimea minții au devenit o virtute.

(1) Imaginea Hidra în Sibiu, via Internet

(2) Libertatea, (acc. 20.02.2025), O statuie care simbolizează corupția din politică a stârnit furia locuitorilor din Iași, website: Libertatea.ro

(3) CNCD, (acc. 20.02.2025), Sondaj de opinie la nivel național, privind nivelul discriminării în România și percepțiile actuale asupra infracțiunilor motivate de ură, website: CNCD.ro