Exista contracte nevazute intre noi si prietenii nostri, intre noi si partenerii de cuplu, intre noi si colegii de munca. Ele stipuleaza granite de comportament, drepturi si obligatii, iar in absenta lor, relatiile ar fi un infern. Dar exista oare si contracte intre noi si viata?
Nu-mi amintesc anii '80. Imi amintesc ca eram intr-o trupa. Imi amintesc familia. Imi amintesc prietenii pe care i-am pierdut din cauza dependentei. Sunt profund consient cat de norocos sunt ca am reusit sa depasesc momentul. Dar nu am repere culturale despre care sa pot vorbi. Nu am vazut niciodata Cheers. Nu am mers la filme. Nu am avut relatii semnificative cu femei, desi am idealizat romantismul. Pielea mi se lua de pe maini si de pe picioare. Nasul imi sangera. Rinichii ma dureau cand faceam pipi. Ma trezeam insetat si apucam sticla de votca.Cand in final am devenit abstinent m-am agatat de orice putea sa umple o ora, o jumatatede ora, de minut ori moment in care nu consumam alcool si droguri. Am citit carti despre Razboiul Civil. L-am devorat pe Ernest Hemingway. Am cumparat casete VHS de istorie: Radacini, JFK a lui Oliver Stone - orice imi tinea mintea departe de monstrul fioros din capul meu ce incerca sa ma convinga ca am nevoie de narcotice. Am invatat sa joc golf fiindca imi lua 5 ore intregi din zi. Am mers pe bicicleta. Am devenit vorace in explorarea artelor martiale.
Pentru prima data in viata mea ma trezeam la 7 si mergeam la culcare la o ora decenta. Incercam sa descopar ce anume fac oamenii normali in timpul unei zile.
In primul moment de abstinenta am realizat faptul ca trebuie sa scap de micuta mea agenda neagra cu adrese. Aceasta era plina de numere de telefon ale celor care, fie se imbatau cu mine, fie ma aprovizionau cu droguri. Nu am dus niciodata lipsa de companie. Dar cand am devenit abstinent am realizat ca nu aveam niciun prieten abstinent. Golful, lectura si dojo-ul erau bune dar am realizat repede ca un barbat are nevoie de cineva cu care sa vorbeasca.
Un prieten mi-a spus despre un post de radio unde exista un talk show sportiv care se difuza in Sudul Californiei si care folosea Welcome to the Jungle ca intro. Mi-am facut rost de un aparat de radio ridicol cu antena. Acum puteam sa il ascult in timp ce mergeam cu bicicleta, faceam jogging sau jucam golf. Am descoperit ca daca puteam sa mai ascult inca o zi acest show, era inca o zi de abstinenta.
Asa cum spune o vorba din batrani, tot patitu-i intelept. Asa aflam cum putem sa lasam in urma o viata de dependenta, durere si rusine atunci cand ne dorim cu adevarat sa ne depasim conditia. Iar cazul lui Duff McKagan este unul dintre cele mai bune puncte de reper in acest sens. Ceea ce mi-am dorit sa transmit prin intermediul acestui articol este faptul ca avansarea in varsta vine mereu cu acest tip de contract pe care fie il luam in serios, fie, pe romaneste fie spus, ne ducem naibii. Este un contract nevazut, simbolic, cam la fel ca si contractul nevazut care exista intre prieteni sau intre partenerii de cuplu. Faptul ca nu il vedem nu inseamna ca nu exista. Iar faptul ca nu suntem constienti de existenta lui, este un vestitor al nenorocirii.
Contractul dintre noi si viata stipuleaza in principal faptul ca, supravietuirea noastra devine tot mai problematica pe masura ce avansam in varsta. Se adauga noi termeni si conditii de fiecare data cand atingem varstele despre care vorbeam mai sus. Spre exemplu, dupa 35 de ani, tot mai multa lume iti spune sa renunti la fumat, sa pierzi in greutate sau sa ai grija ce alimente consumi. E mai grav cand afli asta de la medic - inseamna ca lucrurile deja au mers prea departe pentru tine. In sensul ca ai ignorat contractul dintre tine si viata prea mult timp si ai luat sanatatea si viata drept bunuri castigate la loz in plic.
Iar cand te afli printre campionii acestei curse si ai ajuns la varsta de 65 de ani fara niciun infarct, fara stent la inima, fara diabet, fara cancer si fara alte batai de cap precum acestea, vei afla ca mai ai niste lucruri de facut pentru a-ti pastra sanatatea - contractul tau cu viata a introdus noi sacrificii si noi schimbari ale stilului de viata. Si asa, incet, incet, devii ascet, iar naivii fac haz de stilul tau de viata, intrebandu-se retoric... ce viata mai e aia, fara droguri, alcool si mancare buna? Dar tu ai descoperit intre timp ca adevaratele satisfactii ale vietii sunt altele (miscarea, talk-shourile, lectura) si te consoleaza faptul ca arati cu 25 de ani mai tanar decat ei.
(1) Imaginea Surfer, de Kammeran Gonzalez Keola, via Pexels
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu