Paradoxul Scandinav

Scandinavia are o notorietate nedorita: cea legata de rata sinuciderilor. Nici azi aceasta nu coboara sub media continentului, si cu toate acestea, toate natiunile scandinave ocupa primele locuri in topul celor mai fericite natiuni ale lumii. Acest articol exploreaza paradoxul scandinav in incercarea de a-i gasi o explicatie.

☆ ☆ ☆

Probabil ati observat faptul ca in zilele ploioase sau cele de iarna, cu putina lumina si caldura solara, avem tendinta sa devenim melancolici, somnorosi, ba chiar letargici, atat dispozitia noastra afectiva cat si nivelul de activitate avand de suferit. Acest fapt se pune pe seama modului in care corpul si psihicul uman reactioneaza in fata schimbarilor climatice si, in special, fata de variatiile de lumina solara la care avem acces pe parcursul zilei. Fiindca exista reactii hormonale fata de aproximativ orice stimul semnificativ, aceasta reactie nu este de neglijat, iar cei asa-numiti meteo-sensibili, pot sa dezvolte o forma de depresie numita Seasonal Affective Disorder. (SAD)

Tulburarea Afectiva Sezoniera este o tulburare de dispozitie ce apare la persoane ce in mod normal sunt sanatoase mental pe tot parcursul anului dar manifesta simptome depresive intr-un anumit moment al anului, de regula iarna. Simptomele comune includ tendinta de a dormi foarte mult, lipsa energiei si tendinta de a face excese alimentare. (...) Desi expertii au fost sceptici la inceput, aceasta tulburare este acum recunoscuta. In Statele Unite procentul celor afectati de SAD variaza intre 1.4% in Florida si 9.9 in Alaska. SAD a fost teoretizata de catre Norman E. Rosenthal si colegii sai de la Institutul National de Sanatate Mentala. (Wikipedia)

Se presupune ca lumina solara stimuleaza emisiile de hormoni ai fericirii, cum ar fi serotonina, in timp ce lipsa luminii favorizeaza emisiile de melatonina, supranumita si homonul somnului. Acest lucru se face simtit mai ales in perioadele in care lumina solara are tendinta sa lipseasca, cum este si perioada pe care tocmai o traversam, care ne face sa ne intrebam tot felul de chestii filosofice: daca chiar meritam atat de multa ploaie si vreme rea intr-un moment al anului cand poate ne-ar face mai multa placere niste excursii lungi si frumoase in mijlocul naturii, sa zburdam pe pajisti multicolore, sa topaim printre copacii infloriti.

Totusi, as vrea sa va atrag atentia asupra "modelului Nordic", sau "modelului Scandinav", fiindca acolo apare un paradox ce merita intreaga noastra atentie. Este de-la-sine-inteles faptul ca in regiunile nordice ale continentului, in zona pe care o cunoastem sub denumirea de Scandinavia, populatia se bucura de ceva mai putina lumina solara decat noi ceilalti, prin natura lucrurilor: noptile de iarna sunt extrem de lungi uneori, temperaturile sunt neprietenoase iar soarele aproape ca dispare, pentru luni intregi.

Prin anii '60, Scandinavia era cunoscuta ca fiind o regiune cu o rata a sinuciderilor record, iar fiecare a asociat aceasta trista realitate cu te-miri-ce, in functie de capacitatea proprie de intelegere, interesele personale si politice sau dorinta de a gasi confirmari ale propriilor convingeri. Presedintele american Eisenhower a venit cu termenul de "sinucidere socialista", fiindca isi dorea ca explicatia pentru rata mare a sinuciderilor sa fie aceea ca Scandinavia cocheta cu socialismul iar Eisenhower, fiind un republican in campanie electorala, isi rezerva dreptul de a denigra socialismul in acest mod.

Dar nu a fost singura explicatie "la indemana", identificata. Psihanalistii au considerat ca rata crescuta a sinuciderilor din Suedia se datoreaza faptului ca mamele suedeze alesesera sa isi dezvolte cariera, sa intre in campul muncii, "abandonandu-si copiii" in gradinite, lucru care, sustineau dansii, ar fi crescut sentimentele de izolare si abandon si tendintele suicidale in randul noilor generatii. Explicatia reala ar putea fi alcatuita dintr-un cumul de factori (specific national, valori, ateism, clima, etc) care au contribuit la aceasta stare de fapt si nu este exclus (desi ar fi greu sa demonstram) ca influenta regimului climatic sa fi fost decisiva.

Cu toate acestea, in ultimii ani, se tot fac acele topuri ale celor mai fericite natiuni ale lumii si, ce sa vezi, in ciuda absentei luminii solare, Finlanda, Suedia, Norvegia si Danemarca ocupa de fiecare data primele locuri. Contrastul starneste stupefactie tocmai fiindca este real.

Cand privim la popoarele din nordul Europei cred ca ies in evidenta doua aspecte: o mentalitate de invingator gata de a sarbatori victoria, si, in egala masura, tendinta de a pica in melancolii bolnavicioase, prelungite - la bal sau la spital... Nu stiu care dintre cele doua caracterizeaza mai bine Scandinavia. Cert este ca eforturile statelor respective de a limita rata sinuciderilor prin facilitarea accesului la resurse de sanatate mentala au dat rezultate destul de bune, din moment ce acum rata sinuciderilor, desi mare pentru Europa, este relativ normala, si asa cum spuneam, cetatenii nordici declara mereu ca sunt foarte fericiti.

Rata Sinuciderilor in Suedia 14.7

Cred ca este vorba despre o fericire care tine de atitudine, de alegere a fericirii, mai curand decat o fericire bazata pe faptul ca beneficiem de lumina solara si asta ne face bine-dispusi. Fericirea scandinava este mai curand sintetica, acea fericire care ne permite sa fim impacati cu soarta, in ciuda faptului ca dorintele nu ni s-au implinit. Secretul fericirii sintetice este recunostinta si obisnuinta de a accepta limitele realitatii - caci da, realitatea are limite, cum ar fi faptul ca lipseste lumina si caldura soarelui pentru perioade lungi de timp.

In conditiile in care natura se prezinta in cea mai salbatica forma a sa, cu nopti lungi si friguroase, cei care nu au dezvoltat "muschiul sanatatii mentale" si atitudinile pozitive in relatie cu provocarile, au toate sansele sa fie inghititi de acest ocean de intuneric care se manifesta la propriu dar si la figurat, in aria emotiilor umane. Asadar, acestea sunt explicatiile pe care le gasesc pentru paradoxul scandinav - aceasta tendinta a scandinavilor de a fi primii atat in ce priveste sinuciderile cat si in ce priveste fericirea si starea lor de bine. Nu exista cale de mijloc, fiindca Scandinavia nu e locul potrivit pentru asa ceva.