Cum Primim Desenele Copiilor?

Copiii deseneaza, creaza, se exprima prin intermediul desenului, iar inconstientul se exprima prin imagine si desen tot la fel cum se exprima prin intermediul visului. Invatati inainte de toate sa respectati desenele lor!

Prin intermediul desenului, copilul isi exprima universul interior. Atat planul emotional, dar si nivelul de dezvoltare psihologica si intelectuala se insinueaza in productiile artistice ale copiilor. La fel ca si jocul, desenul exprima viziunea sa autentica despre lume la un anumit moment dat din viata sa.

In legatura cu acest aspect, rezultatele testelor psihologice furnizeaza o multime de date relevante care ne permit sa cunoastem psihicul copilului. Interpretarea desenelor este utilizata in testele de evaluare a inteligentei, a nivelului emotional, dar si in cadrul anumitor abordari psihoterapeutice.

Totusi, principalul obiectiv al interpretarii desenului este sa ne apropie mai mult de copil. Dincolo de intentia constienta a copilului, un desen oferit in mod spontan, fara solicitarea noastra, contine un al 2-lea nivel al limbajului, un mesaj ascuns, fiind un produs al inconstientului. Toate desenele sunt, intr-o anumita masura, manifestari ale inconstientului.

Mergand cu interpretarea dincolo de tema aleasa de copil, descoperim ca desenul spune o poveste tainica si valoroasa, cea a dezvoltarii sale psihice. De fapt, inconstientul se exprima prin imagine si desen, tot asa cum o face prin intermediul visului.

Iata o sinteza a functiilor pe care le indeplineste desenul in viata copilului:

• Auto - dezvaluire: isi traduce propria lume emotionala prin intermediul formelor si culorilor, precum si viziunea despre lume si despre viata, despre preferintele sale 

• Exteriorizare a impulsurilor: eliberare de tensiune si revarsare a prea-plinului emotional, a trairilor sale 

• Auto-descoperire: prin intermediul desenului copilul invata si descopera anumite lucruri despre sine, constientizeaza anumite trasaturi 

• Afirmare de atitudini: copilul se pozitioneaza prin desenele sale fata de anumite situatii existente in mediul sau de viata, in familie sau la gradinita / scoala

• Gasire de solutii: prin intermediul desenului copilul poate descoperi solutii ale anumitor provocari pe care le traverseaza, cum se adapteaza el la situatii si provocari 

• Indicator al nivelului de dezvoltare: desenul evolueaza odata cu copilul, in ritmul sau, odata cu achizitiile si transformarile sale 

• Reflecta preferintele personale: de cele mai multe ori, desenul reflecta ceva despre preferintele unui copil si despre interesele sale - ex: printesa, trenuletul, etc 

• Indicator al traumei: nu intotdeauna un desen indica faptul ca respectivul copil traieste un moment dificil, insa adesea o face 

Totusi, desenul scoate in evidenta un aspect partial si schimbator al personalitatii copilului, caci copiii traiesc o multime de emotii. De aceea nu poate fi folosit ca si mijloc exclusiv de cunoastere. Un profil global trebuie sa ia in consideratie deopotriva comportamentul general al copilului, mediul sau de viata, modalitatea in care interactioneaza cu adultii si cu ceilalti copii de aceeasi varsta.

Dar cum primim desenul copilului nostru? Cateva reguli de bun simt, desprinse din cartea, Copiii si Desenele Lor, scrisa de Brigitte Langevin se doresc a fi un ajutor de pret pentru parintii, educatorii sau profesorii care observa ori primesc desenele copiilor sub forma de cadou sau doar pentru a fi evaluate.

• Primiti desenul cu bucurie, orice desen. Este un act de daruire si iubire din partea copilului. Atitudinea nepotrivita a parintelui il poate rani profund pe copil. 

•  Nu aveti asteptari legate de performanta. Apreciati desenul dincolo de aspectul estetic. Scopul nostru nu este sa-i evaluam talentul ci sa-l cunoastem mai bine pe copil. Talentul artistic nu are nicio relevanta in ce priveste valoarea simbolica a desenului, iar continutul simbolic reprezinta o cheie catre psihicul copilului. 

•  Evitati sa interveniti in desen. Manifestati-va respectul! S-ar putea sa vi se para ca desenul nu este realizat cu talent sau ca nu se potriveste cu realitatea, ori ca descrie o situatie care va repugna (razboi, conflict, intuneric, lipsa unor membre, absenta unor membrii din desenul familiei, etc). 

•  Evitati presupunerile. Cereti copilului sa va vorbeasca despre ceea ce a desenat, caci daca presupuneti ca a desenat altceva, asta poate afecta sentimentul de competenta al copilului si sa creeze impresia ca a esuat → nu cladim sentimentul de incredere in fortele proprii. Puneti intrebari deschise: “ce face pasarea acolo, in copac?”, “oare fetita care sta pe iarba asteapta ceva?” 

•  Nu cereti explicatii. Aproape toate elementele care se regasesc in desen sunt rezultatul unor alegeri inconstiente si irationale. Deci copilul nu va sti ce sa raspunda, ar putea sa se necajeasca si sa perceapa interventia ca pe un repros sau sa deduca faptul ca sunteti dezamagiti de desenul sau.

•  Mentineti comunicarea la nivelul potrivit. Desenul reprezinta un mijloc de comunicare insa aceasta comunicare trebuie sa se desfasoare la nivelul potrivit. Nu este de dorit sa ii transmitem copilului ceea ce am perceput sau am inteles din desenul sau, ori nelinistile sau intrebarile pe care le-a ridicat. 

Porniti de la principiul ca desenul este perfect, caci este, din punctul de vedere al simbolurilor pe care le contine. Respectati etapa de dezvoltare a copilului. Nu uitati ca aceasta este realitatea copilului in acel moment, perceptia sa interioara, care este foarte importanta si pretioasa daca doriti intr-adevar sa-i cunoasteti adevaratele trairi. 

Absenta fratiorului / surioarei mai mici din cadrul desenului familiei poate reprezenta o situatie incomoda, nu pe deplin acceptata. Nu ii fortati sa adauge anumite elemente doar pentru a va face pe plac. De asemenea, daca desenul apare intr-un colt al paginii sau pe una dintre laturi, nu cereti copilului sa il refaca “mai frumos”.

Intr-un articol vitor voi incerca sa clarific si anumite aspecte legate de simbolistica desenelor - locul din pagina in care acestea se situeaza, calitatea liniilor trasate sau predominanta miscarii in raport cu forma.

*Articol publicat integral, din ratiuni umanitare*

(1) Imaginea Drawing Eyeball, de Eoin McDonnel, via Flikr, sub licenta CC BY-NC-ND 2.0

(2) Corman, L., (2012), Testul Desenului Familiei. Cu 103 Figuri., editura Trei, Bucuresti

(3) Langevin, B., (2012), Copiii si desenele lor. Interpretari psihologice, editura Philobia, Bucuresti