Homo Dysphorus

Ce este homo dysphorus? Ei bine, este specia ta! Homo Dysphorus a evoluat din Homo Sapiens si e... doar putin prost dispus. Aceasta usoara disforie se afla oare la baza progresului uman?

Psihologii impart emotiile umane in multe feluri. Eu insumi le impart in 4 categorii, dintre care 3 categorii sunt emotii cunoscute ca fiind "negative" (tristetea, furia si anxietatea), iar a 4-a categorie este cunoscuta ca fiind "pozitiva" (bucuria). Dar asta nu inseamna ca emotiile negative nu pot avea un efect pozitiv sau ca emotiile pozitive nu pot avea un efect negativ.

De asemenea, asociez fiecare dintre aceste emotii cu unul dintre cele 4 temperamente cunoscute: tristete - temperament melancolic, furie - temperament coleric, anxietate - temperament flegmatic si bucuria - temperament sangvinic, desigur.

Din aceasta perspectiva, s-ar parea ca doar temperamentul sangvinic este "pozitiv" (si de dorit), in timp ce restul sunt doar niste erori genetice. Dintr-o perspectiva evolutionista insa, aceste tipuri temperamentale s-au transmis din generatie in generatie tocmai pentru ca ele reprezinta o resursa adaptativa - nu suntem o specie chiar atat de compromisa!

Si cu toate ca emotiille negative reprezinta o resursa recunoscuta de insasi genetica speciei, ne dorim totusi sa scapam de ele, imediat ce le simtim - cat de intelept este sa facem asta? Spre exemplu, suntem dispusi sa luam multe medicamente in acest sens! Caci versiunea patologica a tristetii este depresia, a anxietatii este tulburarea de anxietate generalizata / agorafobia, / sociofobia / atacul de panica, etc iar versiunea patologica a furiei este tulburarea exploziva intermitenta.

Da, chiar asa... de ce atata suferinta? Spre exemplu, este de notorietate de acum cazul miliardarului John Rockefeller, caruia i-a fost acrodata atat de multa atentie, in calitatea sa de cel mai bogat american al tuturor timpurilor.  Fiind adeptul darwinnismului social, Rokefeller putea fi auzit adesea spunand: "cresterea unei afaceri de succes este doar o problema de supravietuire a celui mai bun".

Asadar "survival of the fittest". Dar care este profilul psihoogic al acestui "the fittest man of America"? Se pare ca John Rokefeller a fost unul dintre cei mai mari ingrijorati ai tuturor timpurilor. Grijile ajunsesera sa il distruga mental si fizic. Doctorul sau i-a recomandat, potrivit marturiei autorului Dale Carnegie, 3 lucruri care aveau sa-l salveze de la a fi "mancat de viu" de griji.  Inainte de a vi le impartasi, va indemn sa cititi intamplarea urmatoare.

In cartea sa "Lasa grijile si incepe sa traiesti", Dale Carnegie povesteste un incident ce pare sa descrie cu acuratete personalitatea celui mai puternic dintre americani. Acesta avea de facut un transport de cereale pe Marile Lacuri nord americane, in valoare de $40000. Le-a trimis fara asigurare fiindca asigurarea era scumpa: $150! O furtuna s-a abatut asupra lacului Erie, punand in primejdie transportul sau. 

Rokefeller a pierdut o noapte intreaga la birou, facandu-si griji si perpelindu-se pentru acest transport neasigurat, iar dimineata, cand partenerul sau George Gardner a ajuns la birou, l-a gasit intr-o stare dramatica. "Hai sa vedem daca nu e prea tarziu sa facem asigurarea acum", a spus Rokefeller vizibil extenuat. Gardner a platit asigurarea in aceeasi dimineata, dar cand s-a intors la birou, Rokefeller era intr-o stare si mai proasta: se lamenta acum pentru ca transportul ajunsese cu bine iar ei irosisera cei $150!

1. Nu iti mai face griji in legatura cu nimic, niciodata.

2. Relaxeaza-te facand exercitii usoare, in aer liber.

3. Ridica-te de la masa cand inca esti putin flamand.

Acestea ar fi sfaturile care l-au salvat pe cel mai puternic american care a existat vreodata, adaugand 40 de ani la viata sa!  Interesant e si faptul ca Rokefeller a ajuns bogat tocmai facandu-si aceste griji care l-au coplesit si l-au mancat de viu. Greu de crezut ca ar fi putut deveni la fel de bogat daca ar fi primit si urmat aceste sfaturi inca din tinerete. Pare ca tocmai acea mentalitate de razboi cu sine, a reusit sa-l aduca "departe", din atatea puncte de vedere.

Prin disforia noastra obisnuita suntem in contact cu insasi starea care face posibila civilizatia, care transforma culesul fructelor salbatice in agricultura, picturile rupestre in Guernica, holbatul la eclipse in astronomie, si, din pacate, cozile topoarelor in avioane Stealth. (Martin Seligman, ex-President of APA)

Iata deci cat de importanta pentru civilizatie pare a fi proasta dispozitie, in contrast cu buna dispozitie ce nu ne invata mai nimic. Bill Gates spunea ca succesul este un invatator lamentabil pentru ca ne face sa credem ca nu suntem si noi expusi esecului. Cand lucrurile sunt usoare, ceea ce invatam este ca depindem de conjunctura. Faptul ca ne facem griji, ca ne infuriem si ne intristam uneori, este un semnal ca nu ne este indiferent ce ni se intampla si ca suntem constienti ca putem schimba contextul prin anumite eforturi si atitudini.

Dintr-o perspectiva psiho-sociala, prezenta acestor emotii de "proasta dispozitie" (disforie), in contrast cu euforia, reprezinta un mod de a influenta pe cei din jur, de a comunica cu ei si a obtine anumite lucruri din partea lor. Furia, de exemplu ii determina pe ceilalti sa ne ia in serios, anxietatea ne asigura protectia lor, iar prin tristete putem sa ii mustram pentru faptul ca ne-au deziluzionat. 

Cu toate acestea, nu intotdeauna furia, anxietatea sau tristetea sunt de bun augur. Asa cum ati observat din povestea miliardarului american, uneori mai multe griji nu reprezinta solutia de care avem nevoie, dimpotriva, grijile ajung sa ne distruga sanatatea si forma fizica: ne cade parul, avem tulburari digestive, cardiace sau dermatologice care complica lucrurile si mai mult. 

In relatie cu cei din jur, prea multa furie devine otravitoare, prea multa anxietate devine un chin, iar tristetile fara de sfarsit ne contamineaza si ne blocheaza evolutia. In cele ce urmeaza va propun cele 3 reguli de care ar trebui sa tinem cont pentru a intelege ca disforia noastra a ajuns intr-adevar mult prea departe si este de competenta unui psihoterapeut:

>> Continuarea in Psihopedia PRO

(1) Imaginea Time Gone By, de Adrian Kingsley-Hughes, via Flikr, sub licenta CC BY-NC-ND 2.0

(2) Carnegie, D., (2011), Lasa-ti grijile si incepe sa traiesti!, editura Curtea Veche Publishing, Bucuresti.

(3) Seligman, M., (2013), Ce putem si ce nu putem schimba, editura HUmanitas, Bucuresti.