Gandirea Onirica

De unde vin visele? Cercetatorii cognitivisti ai viselor le considera mai curand o productie artistica proprie, generata de imaginatie si aflata in afara controlului voluntar. Cititi acest articol care prezinta trasaturile gandirii onirice.

Visele sunt un mister. Este unul dintre motivele pentru care am si imbratisat acest domeniu de cercetare, in afara de acela ca visele reprezinta o metoda de cercetare in sine. Iar interesul mi-a fost pe deplin recompensat. Am ajuns sa inteleg multe despre modul in care apar aceste mici opere de arta, nocturne - visele, cel putin din perspectiva stiintifica, cognitivista.

Unul dintre cele mai interesante aspecte in cercetarea viselor este "gandirea onirica" - dar probabil mai potrivit ar fi sa o numim imaginatie onirica - si performantele acesteia, comparativ cu gandirea de pe timpul starii de veghe. Din modul cum am pus problema se intelege ca visele nu vin tocmai din cosmos, ci sunt mai curand o creatie proprie, involuntara, generata de formatiunile inconstiente ale imaginatiei.

Este de aceea rezonabil sa consideram ca o mare parte din trasaturile viselor sunt legate de trasaturile celui care viseaza. Ne referim aici atat la trasaturile si preocuparile emotionale, cat si la dotarile si bagajul operational de care dispunem: informatii, cunostinte, etc.

Bunaoara, fara a exclude cu totul aceste posibilitati, este greu de crezut ca, sa spunem, un copil de 5 ani, ar putea visa ceva legat de teorema lui Pitagora, sau legile termodinamicii sau ca o gospodina casnica ar putea visa ca este cercetator intr-un laborator de studii genetice iar visele sale ar putea implica teoriile sau structurile de cunostinte complexe ale domeniului respectiv. 

Trebuie sa fii expus unor astfel de informatii, pentru ca visul tau sa le integreze, caci visurile au la baza cunostinte din memoria mai recenta sau de lunga durata - dovada de la nivel fiziologic ar putea fi aceea ca pe timpul visurilor este activat hipocampul, o regiune a creierului asociata cu memoria.

Au fost identificate cateva conditii cognitive necesare aparitiei unui vis.

• O inteligenta vizual spatiala minima - necesara elaborarii unor vise cu forme variate si efecte de perspectiva

• Rezerve de cunostinte si amintiri - cum ar fi cele naturale, notiuni de geometrie, sau capacitatea de a descrie anumite lucruri, persoane,  cladiri, fenomene sau emotii, capacitate de a face anticipari, etc

• Capacitate de organizare secventiala a continutului - o minima cunoastere a unor legaturi cauza - efect, cunoasterea modului cum se inlantuie evenimentele in realitate, filme sau in povestile livresti,

• Posibilitatea visului de a te integra ca si personaj - visul presupune si o descentrare fata de punctul de vedere spontan, care presupune a vedea si a comenta lumea externa. Visul presupune si o integrare a subiectului visator, cu  o reprezentare de sine care se reflecta in acesta.

Dar care sunt diferentele intre gandirea onirica ce formeaza visurile si gandirea treaza? Jaques Montangero, identifica atat o serie de "puncte forte" ale gandirii onirice, prin care abilitatile noastre par a fi ameliorate, imbunatatite, cat si o serie de dezavantaje sau puncte slabe ale gandirii de acest tip, comparativ cu gandirea de pe timpul starii de veghe.

Deficiente cognitive manifestate de gandirea onirica

• Limitarea Cognitiva - In ciuda presupunerii ca visurile pot si sunt in masura sa ne deschida orizonturi spirituale noi, din punctul de vedere al operatiilor gandirii onirice, este evidenta o limitare a nivelului de constiinta care poate fi descrisa printr-o dificultate de asumare a unor pozitii critice complexe fata de evenimentele visului.

De exemplu, in vise, rareori reusim sa ne punem intrebari cu privire la cat de reale sunt elementele visului sau daca mai exista si alte posibile interpretari ale acestora, in conditiile in care mintea noastra pare acaparata de una si aceeasi perspectiva, fara putinta de a accesa alte continuturi de cunoastere, ca in starea de veghe.

• Memorie deficitara a evenimentelor - Memoria evenimentelor visului pare a functiona in mod defectuos. Astfel, gandirea onirica pare a fi restransa la momentul prezent, care monopolizeaza atentia, fara a putea face legatura cu secventele anterioare, cu evenimentele premergatoare.

Exista o astfel de lipsa a legaturii mnezice atat intre visuri, cat si, adesea, intre secventele unuia si aceluiasi vis. Constiinta noastra pare atat de absorbita de evenimentele visului incat ne scapa legatura cu restul elementelor si secventelor onirice.

• Logica deficitara - Evenimentele visului sunt adesea incarcate de bizarerii, de lucruri care nu s-ar putea regasi in realitate, dar si de rationamente bizare. Cu alte cuvinte, rationamentele care in vis ne-ar parea de o logica riguroasa, in realitate, dupa trezire, le vom gasi mai curand absurde.

Spre exemplu, in vis, ni s-ar putea parea perfect acceptabil ca toti oamenii sa mearga descult pe strada si sa ne miram daca cineva apare cu pantofi, luand, ca atare, masuri comportamentale drastice pentru sanctionarea acestei conduite. 

• Bizareriile - Putem defini bizareriile ca fiind lucruri imposibile sau incongruente cu realitatea, care, desi nu sunt majoritare in activitatea onirica, sunt totusi foarte impresionante, ne bulverseaza profund si apar aproape in fiecare vis, punand in lumina o lacuna in sarcina visului de a simula realitatea. Totusi, privite ca simboluri, ele nu sunt intamplatoare.

Spre exemplu, in visuri putem sa vedem vapoare care plutesc pe cer sau politisti cu uniforma de carton, elefanti cu aripi sau pisicute care se impaca bine cu soarecii. In spatele acestor "fapte onirice" se afla insa simboluri ce trebuie studiate cu atentie si intelese.

• Dificultati de abstractizare - in visuri, tendinta este aceea a dramatizarii, adica de a reprezenta notiuni sau preocupari abstracte, cum ar fi conflicte interioare sau emotii, sub forma unor scene, incarcate de simboluri.

"Similitudinea pe care o pot observa intre gandirea onirica si cea a copilului se afla in primul rand in predilectia pentru reprezentarile concrete si imagistice. Se poate intampla ca un copil mic sa traduca termeni abstracti in imagini, pentru a-i putea invata si a-i manipula mai usor. Cunosc un copil de 6 ani care, pentru a memoriza zilele saptamanii, atribuia fiecarei zile o forma si o culoare." Jaques Montangero

Ca o concluzie legata de deficientele gadirii onirice, autorul citat mai sus sintetizeaza:

a. slabirea sau lipsa controlului activitatii onirice: absenta evaluari critice si dificultatea de a distinge realul de imaginar, absenta punerii in relatie a continutului atentiei cu alte continuturi de cunoastere (amintiri sau cunostinte), absenta punerii in relatii logice a evenimentelor, rupturile logice bruste.

b. indiferentieri si amalgamari de continuturi, care se traduc printr-o tendinta de a reuni mai multe elemente de cunoastere in unul singur - vezi si mecanismul oniric al condensarii, descoperit de Sigmund Freud - amestecuri de preocupari si teme diverse, de planuri (personal, profesional, intim, social, etc)

Jaques Montangero identifica si cateva "puncte forte" alte gandirii onirice.

• Mecanismele de productie verbala functioneaza relativ normal, in sensul ca este posibil sa se formuleze in vis fraze originale si in acelasi timp corecte din punct de vedere sintactic.

• Productia de imagini este de o calitate superioara fata de cea care se produce in starea de veghe. 

• Accesul rapid, usor, la continuturi de memorie, este un alt aspect ce poate fi privit si ca avantaj. Daca in visuri, uneori ne apar continuturi ce au legatura cu cele mai indepartate momente ale copilariei, este adevarat si faptul ca uneori, memoria nu reuseste sa faca legatura cu cele mai imediate situatii aparute in vis. Putem deci afirma ca este vorba despre o maximizare, o potentare a trasaturii de selectivitate care ii este specifica acestui proces psihic - memoria. 

• Creativitate crescuta - este o trasatura a gandirii onirice, care, sustinuta de o calitate a imaginilor vizuale, preponderente in visuri, are tendinta de a simula "realitati" si scene onirice extrem de originale, care, nu de putine ori, au stat la baza unor creatii artistice sau tehnice cat se poate de reale si de utile societatii umane.

(1) Imaginea I had a dream and you were there, holding my soul, deJonathan Emmanuel Flores Torello , via Flikr, sub licenta CC BY-NC-ND 2.0

(2) Montangero, J., (2003) Vis si Cognitie. editura Polirom, Iasi