Eșecul Campaniei de Vaccinare

Probabil ca vi s-a explicat esecul campaniei de vaccinare la o televiziune aservita, intr-o cheie politica si partizana, vi s-a spus ca se datoreaza lipsei de educatie a cetatenilor, sau lipsei de abilitati a guvernantilor. Dar nimeni nu v-a explicat din perspectiva psihologica, cu argumente stiintifice, de ce a esuat aceasta campanie de vaccinare.

☆ ☆ ☆

Încă de la inceput as dori sa evit situatia in care sunt etichetat ca fiind anti-vaccinist sau PSD-ist ori AUR-ist, conspirationist, etc. Am observat ca etichetarile sunt la moda tocmai fiindca acestea ne scutesc de responsabilitate morala iar cei care au aceasta responsabilitate sunt tentati sa arunce vina asupra celorlalti. Nici macar nu am sa spun dacă m-am vaccinat fiindca nu cred ca este cel mai important aspect in aceasta discuție. Eu sunt doar o persoana care a studiat Psihologie si relatii inter-umane, intr-un cadru organizat.

Acest tip de formare profesionala ma predispune sa explic lucrurile prin pârghiile specifice domeniului: tipurile de relatii si stilurile de leadership, fenomenele asociate acestor relatii si trăirilor noastre emotionale. Ei bine, in Romania, in perioada pandemiei, s-a practicat un tip de leadership despre care nu s-a vorbit pana acum, desi nu ar fi un aspect lipsit de importanta, fiindca alegerea unui tip de leadership are consecinte directe nu doar asupra dinamicii relatiilor, asupra cladirii sau respectiv ruinarii increderii dintre partenerii sociali ci și asupra productivității si rezultatelor organizatiei, daca dorim sa concepem ca un stat este o forma de organizare, cu toate trasaturile unei organizatii.

As dori sa va prezint foarte succint cateva tipuri de leadership despre care nu ma indoiesc ca ati auzit multi dintre voi, probabil și cei care vin din Siria, daca intelegeti ce vreau sa spun. Iata principalele tipuri de leadership si trasaturile acestora, potrivit teoriei psihologului social Kurt Lewin.

Leadership Autocratic (Seful de Inchisoare) - Comunicarea este unilaterala (vorbeste seful, restul asculta și pun in aplicare dispozițiile primite). Daca nu exista comunicare propriu-zisa, exista in schimb ordine si consecinte aspre ale nerespectării acestora, pedepse, iar seful arunca vina pe subordonati pentru absolut orice nereusita, el fiind "perfect", ca un trandafir in roua diminetii, ca un inger de lumina. Desi pare ca subordonații nu au optiuni, ei au totusi doua optiuni: sa accepte (ceea ce duce la de-personalizare si dependenta patologica) sau sa faca revolutie (ceea ce duce la haos si sabotarea productivitatii). Revoluția se face fie "pe fata", cum s-a văzut mai curand in statele occidentale, unde s-a protestat impotriva restricțiilor, fie intr-un stil pasiv-agresiv, adica întârziind sau gasind alte scuze pentru ne-respectarea regulilor impuse "de sus". Liderul de tip autocratic seamana cu o vrăjitoare care are probleme psihice grave sau cu un șef de inchisoare care in timpul liber isi lucreaza muschii la sala si se admira in oglinda. Prețul plătit de liderul autocratic este relatia si increderea subordonatilor dar nu e ca si cand l-ar preocupa asta.

Leadership de tip Laissez-Faire (Motanul Figaro) - Se distinge prin faptul ca liderul nu prea este interesat de reusita obiectivelor respectivei organizatii ci mai curand de propriile sale obiective. Acesta nu se străduiește sa exercite o influenta asupra conduitei subordonatilor, dimpotriva, lasa lucrurile sa "evolueze de la sine". Acest tip de leadership poate fi eficient in organizatiile unde exista oricum responsabilitate iar membrii sunt disciplinați si dispun de un nivel ridicat de profesionalizare, practica profesii unde se pune accent pe creativitate, etc. In alte tipuri de organizații, leadeshipul laissez-faire este total ineficient, pentru motive usor de inteles: haosul si dezordinea ca politica organizationala. Ce are in comun cu leadershipul autocratic este lipsa comunicarii intre lider si subordonați, sau o comunicare denaturata. Liderul de tip laissez-faire seamana cu un dulap, sau cu un animal de companie, de care trebuie sa ai grija, daca vrei sa-l pastrezi in casa.

Leadership Democratic (Căpitanul de Corabie) - Se distinge prin faptul ca membrii organizatiei au o voce, pot sa isi exprime dorintele sau frustrările si vor fi ascultati, lasandu-se cel putin aparenta unui respect reciproc, a participarii. Liderul este ca un căpitan de corabie fiindca pe corabie nu-ti permiți prea multa autoritate, nedispunand de foarte mult spațiu personal sau loc unde sa te ascunzi de razmerita subordonaților. Căpitanul de corabie este deci nevoit sa aiba si sa cultive relatii cu fiecare dintre marinari, asigurandu-se ca acestia au încredere în el, iar el, la randul sau, se poate bizui pe ei. Se pune accent pe comunicare și se clădesc relatii intre lider si subordonați, cu toate ca procesele din cadrul organizatiei pot suferi, cel putin aparent, anumite întârzieri si solicita anumite eforturi. Doar aparent.

Acum as dori sa va adresez o intrebare: ce tip de leadership credeti ca a fost practicat în tara noastră pe timpul acestei pandemii? A fost dl. Arafat un Căpitan de Corabie, un Dulap sau un Sef de Inchisoare? Mie personal situația respectiva imi aminteste de basmul Alba ca Zapada, unde dl. Arafat ar putea juca rolul Reginei celei Rele. De ce? Fiindca, la nivel psihologic cred ca are tot ce ii trebuie pentru acest rol: este hotărât sa obtina niste rezultate, nu-l interesează emotiile oamenilor si isi impune conditiile fara sa dea explicatii si fara sa solicite cooperare, fiind convins ca ceilalti sunt niște oi care se supun, intra în staul sau daca nu se supun, trebuie forțate, ca sa le poti mulge.

Acum o sa-mi spuneti ca toate astea sunt niște speculatii filosofice si ca stilurile de leadership sunt doar niște chestii pur potențiale, teoretice si fara diferente in plan concret. Dar lucrurile nu stau deloc asa. Exista deja suficiente date stiintifice obținute în urma unor demersuri foarte serioase de cercetare a eficientei stilurilor de leadership, care afirma ca stilul democratic, desi pare a fi mai greoi, fiindca trebuie sa-ti explici deciziile, sa castigi adeziunea etc, are efecte mai bune asupra productivității decat stilul laissez-faire sau cel autocratic. Aveti un link in bibliografia acestui articol unde va puteti edifica.

Asadar, ceea ce s-a intamplat in Romania in perioada pandemiei a fost un fel de Alba ca Zapada, in care Regina cea Rea, dupa ce a părut ca incearca sa ne extermine si sa ne violeze drepturile, aplicând masuri care n-au fost aplicate nicăieri altundeva, vine apoi sa ne "dăruiască mere", adica vaccinuri, fiindca merele au vitamine și ne vor face bine, in speranța că românii au uitat ce s-a intamplat in anul precedent, cand autoritățile s-au luptat efectiv nu atat cu populatia in sine, cat s-au luptat sa isi distrugă orice capital de incredere pe care l-ar fi avut.

Nu spun aceste lucruri fiindca vreau sa pozez in acest mare apărător al drepturilor și libertăților omului, sau pentru ca sunt convins ca acesta este singurul motiv pentru care a esuat campania de vaccinare. Le spun fiindca doresc sa atrag atentia asupra unui aspect despre care nu s-a vorbit pana acum: relatia si parteneriatul cu cetatenii. In apararea leadershipului autocratic de la noi se poate spune ca acesta poate fi eficient in situatii disperate, in care sunt necesare masuri rapide si decisive. Okay, dar asta nu inseamna ca se incurajeaza relatia dintre autoritati si cetateni si ca cetatenii nu vor simti nevoia sa saboteze o autoritate care i-a sfidat, indiferent cu ce pretext nobil.

Chiar si in momentul de fata, cand realizeaza ca aceasta campanie de vaccinare a esuat, liderii nostri continua sa practice leadership autocratic, criticând populatia pentru "lipsa de educatie" si refuzand sa isi examineze propriul comportament. Daca ar fi sa vorbim despre "lipsa de educație", poate ar fi bine sa vorbim si despre conceptul de stil de leadership pentru a ne pune la zi cu datele stiintifice necesare unui leadership eficient. Media de casa nu va va spune absolut nimic despre clădirea increderii si despre puterea relatiei, prin urmare mi-am făcut timp sa o fac eu insumi fiindca nu m-am putut multumi cu versiunea oficiala, menita sa ne indobitoceasca chiar si mai mult. Iti multumesc pentru ca ai citit acest articol. Oamenii ca tine ma fac sa cred in viitorul acestei tari.