Mind, People, Lifestyle

Marius Iftimie este administratorul si autorul principal al blogului Psihopedia, licentiat in Psihologie, absolvent al unui Master de Consiliere Educationala si al unui program de formare in Psihoterapie Adleriana, recunoscute de Colegiul Psihologilor, Federatia Romana de Psihoterapie si Ministerul Educatiei. Contact: teleologia@yahoo.com

vineri, 2 martie 2018

Conditii Psihologice ale Fericirii

De cati bani ai nevoie pentru a fi fericit? E o intrebare vulgara, dar cercetatorii i-au gasit raspunsul. Totusi, fericirea este un fenomen psihologic iar dependenta de bani este mai curand un secret al nefericirii. 


o o o

In presa internationala de profil aparuse un studiu care a descoperit cat de bogati sunt oamenii fericiti si cat de bogati ar trebui sa fim pentru a fi fericiti. As dori sa observ inca de la inceput cat de vulgar suna aceasta idee, mai ales prezentata intr-un mod superficial - fericirea nu ar trebui sa depinda de cati bani avem si daca este asa, atunci inseamna ca suntem o specie vrednica de toata compasiunea. 

Ca si cand nu ati fi intalnit niciodata o persoana saraca careia ii citeati fericirea in priviri, sau un bogatas putred, incapabil sa inteleaga ce este fericirea. A te intreba de cati bani ai nevoie pentru a fi fericit este cam la fel de vulgar ca si a te intreba de cate amante ai nevoie pentru a fi fericit sau la ce varsta ar trebui sa se opreasca imbatranirea. Statistica are sens daca vorbim despre realitatea din teren, dar ea este incapabila sa explice legitatile fericirii, sau cum anume apare aceasta. 

Martin Seligman vorbea de altfel despre exceptiile pe care le constituie anumite zone mai sarace din China rurala, America de Sud sau Africa, unde, in ciuda lipsei conditiilor materiale decente, exista o puternica componenta cultural - psihologica care compenseaza, aratandu-ne tuturor faptul ca fericirea si banii pot foarte bine sa nu fie legate, "cu litera de lege".

Revenind la studiul respectiv, nu as vrea sa considerati ca ma opun dovezilor si certitudinilor statistica. Dar faptul ca, pentru majoritatea oamenilor, fericirea depinde de nivelul veniturilor nu elimina in niciun fel posibilitatea oricaruia dintre noi sa fie fericit, indiferent de cat castiga. Da, oamenii sunt materialisti si lipsa banilor ii afecteaza emotional. Dar aceasta este alegerea lor.

Probabil o sa-mi spuneti ca oricat de fericita ar fi, o persoana cu stomacul gol, este usor penibila, in sensul ca, ar fi un model de viata care nu trezeste admiratia nimanui ci mai curand mila. Si totusi, in ciuda conditiilor materiale precare, o astfel de persoana are posibilitatea sa isi aleaga atitudinea in fata vietii si provocarilor cu care se confrunta. Spre exemplu, iata ce poti face atunci cand nu iti permiti o chitara adevarata:




Uitati statistica! Nu pentru ca statistica este inutila, ci pentru ca aceasta a evaluat nivelul de fericire al unor majoritati care nu inteleg componenta psihologica a fericirii. Masele traiesc, la limita constiintei sau mai curand inconstient si, in plus, una din 4 persoane sufera de o boala psihica. Nu ar trebui sa ne mire faptul ca oamenii nu stiu sa fie fericiti in absenta unor conditii materiale optime.

Dar care sunt conditiile psihologice ale fericirii? Le-am intalnit, analizate intr-un mod comprehensiv de catre psihiatrul francez Christophe Andre, intr-una din cartile sale.

  • ACCEPTAREA SI STIMA DE SINE. Constiinta propriilor calitati; acceptarea propriilor limite si defecte; a trai in armonie cu propria persoana - sa acceptam ca nu suntem perfecti si sa cautam sa invatam mai multe, sa nu ne pedepsim pentru greselile pe care le facem, sa tragem doar invatamintele cuvenite, sa ne acordam dreptul de a avea si esecuri; imblanzirea "criticului launtric"; a invata sa fii prieten cu tine insuti - ce ii spuneti unui prieten care a avut un esec sau intampina dificultati?
  • RELATII POZITIVE CU CEILALTI. Reteaua legaturilor familiale sau amicale care alimenteaza sprijinul social; toate formele de legaturi sociale sunt importante: atat cele mai superficiale cat si cele autentice, profunde; acestea contribuie la evolutia noastra in societate si la implinirea noastra psiho-emotionala.
  • AUTONOMIA. Fericirea si dependenta nu au nimic in comun; daca ne lasam fericirea sa depinda prea mult de altii, de un statut, de bunuri materiale, ne expunem suferintelor si deceptiilor; sindromul cuibului gol, la mame, dupa ce au crescut copiii; uneori si dependenta de fericire devine o problema.
  • SENTIMENTUL DE CONTROL. Cu cat sentimentul de control este mai puternic (cu cat persoana respectiva este mai convinsa ca ceea ce i se intampla depinde de ea insasi) cu atat rezistenta la stres este mai mare, stabilitatea emotionala mai buna, iar starea de bine mai pregnanta; in tarile occidentale sentimentul de control poate suferi anomalia supra-controlului - blocajul care se creaza datorita abundentei de optiuni, in timp ce in tarile mai putin dezvoltate, mai nimic nu ramane sub controlul oamenilor. 
  • SCOPURI IN VIATA. Exigentele prea ridicate in urmarirea unor scopuri se dovedesc in mod sistematic nocive pentru starea de bine a persoanelor respective (jucand un rol in unele patologii psihice precum anorexia si bulimia); a se face diferenta intre optimismul realist, si reverie - studiile arata ca fantasmele, chiar si daca sunt pozitive, sunt legate mai curand de esec decat de reusita, in timp ce optimismul orientat spre actiune asigura succesul.
  • DEZVOLTAREA PERSONALA. Timpul care se scurge poate sa ne aduca convingerea ca suntem din cein ce mai bogati din punct de vedere uman, nu sa ne faca mai tristi si mai dezamagiti; sa inveti in fiecare zi de la viata; cea mai buna utilizare a resurselor personale, punerea acestora in valoare si multiplicarea lor. 

Daca ar fi sa simplific putin toata aceasta teorie despre conditiile psihologice ale fericirii, ca sa se potriveasca cu viziunea mea asupra fericirii, as spune ca totul se rezuma la punctul 1 din aceasta lista: PRIETENIA CU SINE. Daca reusesti sa-ti fii cel mai bun prieten, toate celelalte elemente din lista vin de la sine, cred eu. Nu-mi imaginez o persoana care isi este cel mai bun prieten dar nu se dezvolta, sau are scopuri lipsite de realism pentru care nu face nimic, etc.








(1) Imaginea Happy, de Andre Kongevold, prin Flikr, sub licenta CC BY-NC 2.0

(2) World Health Organization, (acc. 01.03.2018), Mental Disorders Affect One in Four People, website: WHO

(3) Seligman, M., (2007), Fericirea Autentica, editura Humanitas, Bucuresti

(4) Andre, C., (2003), Cum sa-ti construiesti fericirea, editura Trei, Bucuresti

(5) INSIDER, (acc. 01.03.2018), There's a salary that can almost guaratee your happiness, website: INSIDER
Show comments
Hide comments

Un comentariu:

  1. Ciudata statistica! De regula imi plac cifrele, fascinatia lor e usor de inteles cand vrei sa cuantifici ceva ce pare greu de masurat. Dar pe cat de sigure par ele, cifrele, pe atat de improbabile mi se par metodele care te conduc la aceste rezultate. Dar pana sa pun sub semnul intrebarii rezultatele, ma voi intreba cat de potrivita este chiar intrebarea de la care pleaca acest studiu. Ma intreb chiar daca nu e un caz clasic de confuzie intre corelatie si cauzalitate.

    RăspundețiȘtergere