Mind, People, Lifestyle

Marius Iftimie este administratorul si autorul principal al blogului Psihopedia, licentiat in Psihologie, absolvent al unui Master de Consiliere Educationala si al unui program de formare in Psihoterapie Adleriana, recunoscute de Colegiul Psihologilor, Federatia Romana de Psihoterapie si Ministerul Educatiei. Contact: teleologia@yahoo.com

joi, 9 noiembrie 2017

Dezastrul Natural din Everglades

Modul in care a aparut dezastrul natural din Everglades, Florida, prin imigrarea pitonului birmanez si scaparea sa de sub control, este o pilda interesanta despre multe lucruri care ni se intampla si noua, zi de zi. Aflati povestea si meditati cu privire la asta!




Multa lume si-a gasit a doua casa, sau a doua patrie in Statele Unite, nu-i asa? Ei bine, este cazul dihaniei de piton birmanez, un sarpe de dimensiuni mari care, desi vulnerabil in statele Asiei (China, Indonezia, Vietnam, etc), a descoperit continentul nord american de curand si l-a invadat intr-un mod coplesitor si cu o rata de succes formidabila.

In sudul Floridei se afla o mlastina uriasa, numita Everglades, care a fost transformata in rezervatie naturala, unde numeroase specii de animale si mai ales de pasari sunt unice, pretuite pentru asta, si deci protejate cu mare grija. Dar de cativa ani un inamic insidios si persistent pare sa fi preluat controlul in Everglades, mai ales ca are cateva atuuri iesite din comun.

Desi aflat in pericol in regiunile sale de origine din Asia, pitonul birmanez se dovedeste a fi un adevarat campion al evolutiei si al luptei pentru supravietuire in Florida, unde rivalizeaza cu aligatorii la capatul superior al lantului trofic, fiind niste pradatoare redutabile. Daca in Asia dusmanul cel mai de temut al pitonului este omul, care ii foloseste carnea in alimentatie si confectioneaza imbracaminte din pielea sa, ei bine, in Everglades, nimeni nu se atinge de nimic fiindca totul e protejat.

Asadar s-ar spune ca pitonul birmanez a gasit unul dintre cele mai favorable locuri posibile pe acest pamant, un adevarat "pamant al fagaduintei", unde nimic nu il poate invinge si unde toate atuutile pe care i le confera evolutia (putere, rezistenta, eficienta ca animal de prada) sunt puse in valoare intr-un mediu care nu era pregatit pentru asa un super-inamic, perfectionat timp de mii de ani in mlastinile neprietenoase ale Asiei.

Asa au inceput sa dispara pasarile din habitatul lor natural, ajungandu-se chiar, in doar cateva zeci de ani, ca unele specii sa fie pur si simplu desfiintate din Everglades. Dar au inceput sa dispara si pisicile din zonele rezidentiale ale Floridei si toata lumea se intreaba ingrijorata "oare ce urmeaza?". Putem face ceva pentru a opri acest dezastru?

Americanii din Florida au motive serioase de ingrijorare fiindca pitonul birmanez se imulteste la fel de repede ca iepurii, femelele fiind capabile sa depuna pana la 100 de oua o data. Le mai si ingrijeste cu grija si dedicatie, spre deosebire de alti serpi care depun ouale si isi vad de viata lor. Femela piton isi cloceste ouale facand in asa fel incat fiecare pui sa supravietuiasca - ea poate, prin contractii ale muschilor sa ridice temperatura corpului ei pentru a oferi caldura puilor aflati in oua.




Povestea despre emigrarea pitonului birmanez este interesanta si se potriveste cu profilul Psihopediei din cel putin cateva motive. Unul ar fi acela ca ne invata ceva despre responsabilitate. Pitonul birmanez a ajuns cu avionul in SUA, fiindca suficienti tineri teribilisti si-au comandat cate unul ca sa se poata lauda pe Facebook cu excentricul lor "animal de companie".

Dar dupa ce "le-a trecut" si s-a incheiat "luna de miere", tinerii respectivi au inceput sa inteleaga in ce fel de situatie se afla aducandu-si sub propriul acoperis un campion al evolutiei, capabil adesea sa atace in somn copiii familiilor respective, incolacindu-se in jurul lor si impiedicandu-i sa respire - lucru care s-a intamplat deja in Florida, nu de putine ori. Sarpele poate sa evadeze din acvariile in care este tinut si te trezesti cu el peste tine, cand iti este somnul mai dulce.

Asadar, pitonul birmanez s-ar putea sa dea dovada de un tip de iubire pentru care nimeni nu este pregatit in America iar odata intelegand asta, oamenii se vor adapta la situatia creata demonstrand si mai putina responsabilitate - scapand de serpi cat mai repede cu putinta, punandu-i intr-un sac si ducandu-i spre exemplu in Everglades, unde serpii se simt, asa cum spuneam, ca si in paradis, din motive bine intemeiate: hrana la discretie, temperatura numai buna si niciun dusman competitiv.

Mai este si perspectiva social-umana: uneori le oferim dusmanilor nostri conditii atat de bune de viata incat acestia ne vor sugruma copiii in timp ce dormim si se vor inmulti intr-un mod scapat de sub control. Sunt dusmani cu actiune subtila si insidioasa, deghizati in prieteni si asociati, dar care sunt animati de instincte de vanatoare mai curand decat de bune intentii in ceea ce ne priveste. Lumea este plina de asa ceva, nu-i asa?

Si este cu atat mai greu sa te descurci cu ei cu cat, asemeni pitonului birmanez, dispun de conditii favorabile de viata, de portite prin care eludeaza regulile, fiind organizati in structuri care se pot dovedi aproape invincibile. Poate ca vorbim aici despre politicienii corupti sau poate ca vorbim despre asa-zisul "stat paralel", care prin intermediul unor parghii legale si a unor institutii de forta a ajuns sa controleze tot ce misca.

Daca privim dezastrul ecologic produs in Everglades FL, drept o metafora, este poate o lectie despre proliferarea raului in societate, atunci cand raul are atuuri puternice: vulnerabilitati ale sistemului, mijloace de intimidare, nepasarea, superficialitatea, ignoranta si lipsa simtului civic, si mai mult decat atat, capacitatea de a-si impune vointa prin forta. Si oricat de mult am crede in bine, in frumos si in lumina, raul este seducator si ii corupe pe cei puternici facandu-i sa creada ca pot deveni si mai puternici atunci cand "fac pactul".

Unii dintre noi pot vedea in povestea pitonului birmanez ceva diferit: si anume modul in care psihicul nostru devine el insusi un Everglades care este preluat si dominat de pericole insidioase si subtile: temeri, obsesii, atitudini dezadaptative, patimi, indoieli si ingrijorari care ne reduc potentialul si contribuie la disparitia unor "specii", cum ar fi speranta, increderea, intelepciunea.

Dar poate ca doriti sa priviti aceasta poveste din alta perspectiva - cea a pitonului birmanez: cand existenta si succesul tau este in pericol intr-un anumit context, poti foarte bine sa o iei de la capat, intr-un alt loc, unde poti avea surpriza ca lucrurile sa fie in favoarea ta. Oricum ati dori sa priviti aceasta pilda, si oricum ati dori sa o interpretati, ea este puternica, plina de intelesuri si nu am putut sa o ignor.








(1) Imaginea Evil Eyes, de Phil Balchin, via Flikr, sub licenta CC BY-NC-ND 2.0

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu