Stresul (NU) Ne Doboara

Este adevarat: stresul are o influenta asupra sanatatii noastre fizice si psihice. Dar nu ar trebui sa subestimam factorii stilului de viata. Ameliorarea stilului de viata este cel putin la fel de importanta ca si gestionarea adecvata a factorilor de stres.

☆ ☆ ☆

Dupa cum ati observat, fiecare dintre noi are cateva credinte stranii care ne fac nu doar diferiti unii de altii dar si influenteaza modul in care se desfasoara viata noastra, alegerile pe care le facem si consecintele pe care le suportam. Cele mai importante dintre aceste consecinte sunt acelea care privesc sanatatea noastra fizica si mentala, caci ce este mai dramatic pentru om decat pierderea sanatatii? Blogul Psihopedia si-a facut un obicei din a pune in lumina cele mai raspandite mituri urbane care ne influenteaza existenta si, desigur, starea de sanatate de care ne bucuram. 

Azi mi-am propus sa vorbesc despre credinta potrivit careia stresul este principala cauza a imbolnabirilor. Ei bine, exista ceva adevar aici, caci nu degeaba exista domeniul medicinei numit Psihosomatica, dar mi-e teama ca multi dintre noi au luat aceasta realitate drept scuza pentru a-si permite un stil de viata si in special o alimentatie care nu tine cont de absolut nimic. Voi incerca sa sintetizez aceasta credinta in cele ce urmeaza:

Bolile precum diabetul sau cancerul sunt cauzate de furie si problemele in familie. Atunci cand ne certam si tipam unii la ceilalti, rezultatul este o boala precum diabetul. 

 In primul rand, de fiecare data cand vorbim despre etiologia unei boli ajungem la explicatii multi-factoriale, indiferent ca vorbim despre o boala a corpului fizic sau despre o boala psihica. Cu alte cuvinte, exista intotdeauna mai multi factori care interactioneaza pentru a ne aduce la un anumit rezultat. In ciuda progreselor stiintei nu am reusit inca sa izolam acesti factori cauzali pentru a putea spune cu certitudine care este ponderea fiecareia dintre cauze in etiologia bolilor. Este cert insa faptul ca o explicatie precum cea citata mai sus nu poate fi luata in serios, fara a mentiona restul factorilor implicati.

Iata care sunt factorii luati in calcul in etiologia celor mai multe dintre boli, inclusiv a celor psihice:

• MOSTENIREA GENETICA ~ (tipul de sistem nervos mostenit, posibilitatile sistemului imunitar, anumite vulnerabilitati genetice, etc) La acest capitol nu sunt prea multe de facut, din moment ce ai castigat sau nu loteria genelor, desi, mai nou exista teoria potrivit careia stilul de viata poate influenta in bine (dar si in rau) modul in care bagajul genetic ne ajuta pe noi, dar si pe urmasii nostri, acesta producand anumite schimbari in configuratia genelor.

• STILUL DE VIATA ~ (alimentatie, miscare, odihna) - pe langa toate problemele pe care le cauzeaza alimentatia de tip fast food, aceasta este asociata si cu depresia, potrivit unui studiu realizat in Spania. De asemenea, un studiu realizat in Australia demonstreaza faptul ca riscul de a dezvolta depresie si ideatie suicidala creste direct proportional cu [virgula] cantitatea de sucuri (soft drinks) consumate pe zi. 

• FACTORII DE STRES ~ Vorbim aici, la modul general, despre tot ceea ce reprezinta o schimbare a modului cum se desfasoara viata noastra: pierderea unui membru al familiei, schimbarea scolii sau a serviciului, pierderea serviciului sau o unei relatii precum si prezenta riscului legat de astfel de lucruri. 

• MODUL CUM GESTIONAM STRESUL ~ Prezenta factorilor de stres in viata noastra este asociata conditiei umane si nu putem preintampina si nici elimina astfel de factori. In ciuda acestui fapt, putem invata sa gestionam mai bine stresul produs de acestia prin tot felul de strategii despre care voi vorbi spre finalul articolului. 

Dupa cum am incercat sa va sugerez, pana si bolile psihice par a avea o legatura cu alimentatia noastra, desi, s-ar putea argumenta aici faptul ca exista factori cognitivi si legati de modul de a gestiona stresul care atarna mai greu decat dieta in sine. Dar intrebati-va cat de importanti sunt factorii legati de stilul de viata in ce priveste bolile corpului fizic daca aceastia sunt asociati inclusiv cu sanatatea mentala! Nu doresc sa va povestesc despre toate studiile prin intermediul carora s-au stabilit legaturi intre alimentatie sau sedentarism si diabet, cancer si alte boli care aduc atata suferinta in viata noastra dar fiti convinsi ca ele exista si sunt usor de gasit la o cautare pe internet. 

Revenind la Psihosomatica si la modul in care stresul ne influenteaza intr-adevar sanatatea fizica, nu mai este o simpla ipoteza aceea ca in realitate factorii de stres pe care ii gestionam in mod deficitar produc o slabire a auto-controlului si o conduita de risc in ce priveste stilul de viata (alimentatie, odihna, miscare) pe care o putem aduce in discutie atunci cand vorbim despre legatura intre stres si imbolnavire. Altfel spus, nu stresul in sine produce cele mai grave consecinte asupra sanatatii noastre ci faptul ca, atunci cand il gestionam in mod deficitar, acesta ne face nepasatori in ce priveste stilul de viata (ce, cat si cum ne alimentam sau regimul de miscare raportat la consumul de alimente cu aportul lor energetic si nutritiv). 

Fiindca, cel putin in orasul Brasov pare sa fi venit iarna, este cunoscuta afectiunea psihica numita Tulburarea Afectiva Sezoniera sau Depresia de Iarna care ii afecteaza pe cei meteosensibili. Este interesant faptul ca unul dintre simptomele acestei tulburari este tocmai tendinta de a consuma alimente de tip fast - food. Putem deci vorbi despre un cerc vicios: depresia ne impinge catre alimente de tip fast food in timp ce acestea din urma nu ne salveaza de depresie, dimpotriva. Din pacate, ele ne protejeaza cu atat mai putin de afectiuni precum diabetul, cancerul sau sindromul metabolic. 

Sindromul metabolic reprezinta o categorie de boli care se produc impreuna si care cresc riscul de boli cardiovasculare, accident vascular cerebral (AVC) si diabet de tip 2. Sindromul metabolic se refera la prezenta a cel putin 3 dintre urmatoarele afectiuni: hipertensiunea arteriala, toleranta scazuta la glucoza, excesul de grasime ponderala in jurul taliei, niveluri peste normal ale trigliceridelor si nivele scazute ale colesterolului bun. Daca ai doar una dintre aceste afectiuni nu inseamna ca suferi de sindrom metabolic. Insa inseamna ca ai un risc mai mare de boala severa. Iar daca dezvolti mai multe boli din aceasta categorie, riscul de complicatii, precum diabetul de tip 2 si bolile cardiovasculare, este si mai crescut. Daca suferi de sindrom metabolic sau de una din componentele sale, schimbarile majore in stilul de viata pot sa intarzie si chiar sa previna dezvoltarea problemelor de sanatate severe. Sursa: ReginaMaria.ro

Asa cum am promis, va prezint in continuare cele 3 tipuri de strategii de lupta cu stresul.

• Strategiile centrate pe evaluare ~ sunt acele mecanisme de coping care implică schimbarea mentalitatii sau efortul de schimbare a atitudinii mentale fata de o anumita problema. Spre exemplu, in loc sa suferim pentru ca ceva frumos s-a terminat, putem sa ne bucuram pentru ca a existat. Sau in loc sa ne gandim la calitatile unui fost partener, ne gandim la defectele sale, ceea ce ne poate ajuta sa depasim durerea despartirii. 

• Strategiile centrate pe problema ~ sunt cele care modifica comportamentul persoanei. Un bun exemplu în acest sens este să inveti ceva nou, sa implementezi o solutie, sa actionezi pentru a influenta un anumit rezultat. De exemplu sa inveti sa gatesti in loc sa te lasi prada deznadejdii ca vei fi judecata.

• Strategiile centrate pe emotie ~ includ alterarea emotiilor cuiva pentru a tolera sau elimina stresul. Exemplele includ distragerea atenției, meditatia si tehnicile de relaxare. De asemenea, o excursie, o vizita la prieteni sau un serial pe Netflix. Principiul distragerilor este simplu: a face ceea ce iti face placere. Totusi, aceste strategii nu sunt potrivite pentru toate tipurile de factori de stres, ele reprezentand adesea doar o amanare a confruntarii cu problema.

Mesajul articolului de azi a fost, in esenta, acela ca factorii de stres ne pot face rau dar nu in masura in care credem noi si nu in modul in care ne imaginam. Mai mult decat factorii de stres ar trebui sa ne ingrijoreze efectul pe care factorii de stres il au asupra stilului nostru de viata (conduita de risc) si desigur, ar trebui sa ne ingrjoreze obiceiurile noastre alimentare pe care le imprumutam de la ceilalti fara sa ne intrebam care sunt avantajele si dezavantajele acestora pe termen lung. 

(1) Imaginea Woman With Sunglasses Holding Cans of Soda, de Mahdi Chaghari, via Pexels

(2) Science Daily, (acc. 22.09.2022), Link between fast food and depression confirmed, website: Sciencedaily.com

(3) National Library of Medicine, (acc. 22.09.2022), Soft drink consumption and mental health problems among adults in Australia, website: Pubmed.ncbi.nlm.nih.gov

Continue reading

stres

Psihosomatica la Seniori

La acest diagnostic serios se adauga un stil de viata profund denaturat, influentat de stari emotionale cum ar fi ingrijorarea, disperarea si angoasa. Ele ar putea foarte bine sa nu existe, in ciuda diagnosticului pe care l-ati primit. Dar fiindca alegeti sa le oferiti o casa, in mintea dvs, acestea nu fac decat sa va priveze de somn noaptea, sa va predispuna la plans si reactii nervoase, diminuand capacitatea de lupta a organismului. 

☆ ☆ ☆

Psihosomatica este un domeniu pe cat de util pe atat de fascinant al Psihologiei si unul dintre cele mai convingatoare argumente cu privire la importanta gestionarii emotiilor. Daca nimic altceva din viata ta nu te-a convins ca ai nevoie sa iti gestionezi emotiile, este posibil ca un medic generalist, specializat in boli cardiace sau dermatologie sa te convinga ca ai nevoie sa descoperi cateva lucruri despre felul in care emotiile tale, rau gestionate, poate pentru ani la rand, ajung in final sa iti afecteze starea de sanatate. 

Eu unul nu-mi fac iluzii in privinta celor care refuza contactul cu aceste informatii, fiindca stiu cat de rezistenti pot fi, dar hei, nu e ca si cand ar fi alegerea mea ca ei sa fie rezistenti si sa culeaga roadele rezistentei lor, in forma agravarii bolilor de care sufera. Desigur, este o lume in care fiecare este responsabil pentru alegerile pe care le face si ar trebui sa respectam asta, chiar daca inseamna diferenta intre a trai 50 de ani sau a trai 80 de ani. 

Fiindca daca in tinerete prospetimea, forta si vitalitatea organismului, iti alimenteaza stima de sine si dorinta de a razbate in viata, ei bine, mai tarziu, sa zicem dupa un 30 sau un 40 de ani, forta si vitalitatea mentala pot alimenta organismul sa se mentina in buna forma, funtional si sanatos. Este adevarat si faptul ca Psihosomatica reprezinta o arie relativ recenta a studiului psihicului uman, si doar daca esti o persoana foarte curioasa din fire sau dispui de o pregatire medicala sau psihologica ai avut contact cu aceasta. Exista insa o rezistenta la asemenea informatii, in special la persoanele varstnice. Materialismul stiintific al raposatului nu ne-a initiat in asa ceva, nu-i asa?

De multe ori, astfel de persoane pot sa stapaneasca domenii cum ar fi literatura, fizica sau filosofia dar refuza sa accepte ca ar exista o legatura intre atitudinea mentala si sanatatea corpului fizic. Iti vor spune ca astfel de lucruri sunt valabile pentru toti ceilalti dar nu pentru ei, care se confrunta cu probleme serioase, cum ar fi poate un diagnostic de cancer. Da, este o problema medicala serioasa, dar chiar si in acest caz atitudinea mentala poate face diferenta, alaturi de tratamentul specific acestei boli. 

Chiar si daca, sa presupunem, atitudinea mentala nu este importanta in vindecarea cancerului, desi medicii pun in general in lumina ideea de lupta cu acest diagnostic, capacitatea noastra de a ne bucura de timpul ramas, de a accepta si a transcende suferinta, de a ne impaca cu destinul, reprezinta niste motive bune pentru care merita sa incerci aceasta schimbare de mentalitate si atitudine in raport cu boala dar si cu viata, in general si cu provocarile acesteia. 

Adevarul este ca fiecare om este unic si daca la unii atitudinea mentala se poate dovedi a fi o cheie a succesului in lupta cu un diagnostic serios cum ar fi cel mentionat, la altii, factori precum mostenirea genetica sau stilul de viata sa-si spuna cuvantul si sa faca diferenta. Din pacate insa, la multi seniori, rezistenta despre care vorbeam este dublata de o atitudine defetista - am putea spune o imbratisare a disperarii, ca si cand aceasta ar fi singura atitudine posibila in fata bolii. Care este rezultatul?

Ei bine, la diagnosticul respectiv se adauga un stil de viata profund denaturat, influentat de emotii cum ar fi ingrijorarea, disperarea si angoasa. Acestea sunt elemente psihologice care ar putea foarte bine sa nu existe, in ciuda diagnosticului pe care l-ati primit. Dar fiindca alegeti sa le oferiti o casa, in mintea dvs, ele nu fac decat sa va priveze de somn noaptea, sa va predispuna la plans, nervi si anxietate cat e ziua de lunga. In jurul dvs, cei dragi sunt marcati de aceasta drama si se simt vinovati pentru faptul ca nu stiu cum ar putea sa va ajute in astfel de momente. 

Cu alte cuvinte, pierderea sanatatii, nu doar ca ar putea sa isi aiba originea in felul cum va gestionati emotiile dar ar putea ca felul cum va gestionati emotiile sa aiba si acesta un impact asupra felului cum evolueaza boala. Da, e un cerc vicios, iar in joc se afla chiar supravietuirea pacientului respectiv. Mi-am propus ca in acest articol sa le ofer cateva recomandari celor ce au in familia lor o persoana care se afla in situatia de a fi primit un diagnostic serios si care refuza sa constientizeze felul cum atitudinea lor mentala, care este aleasa in mod inconstient, le influenteaza acest diagnostic.  

• INCURAJARILE - Uneori, persoanele prabusite mental, ar prefera ca incurajarile sa nu vina din interior ci mai curand sa vina de la cei din jur. Cuvinte de incurajare sau linistire sunt de regula bine primite si au efectul unei sugestii hipnotice, daca persoana care le ofera este perceputa ca fiind de incredere si animata de sentimente sincere. Ex.: acum suntem in siguranta si putem sa ne bucuram de ziua de azi / de aceasta plimbare la Sinaia / de linistea acestei nopti. 

• OBSERVATIA - Cand observam ca persoana respectiva nu reuseste sa doarma noaptea, plange cu usurinta, este complesita de teama, isi da putine sanse, etc, este util sa observam asta cu voce tare pentru a pune in evidenta felul cum atitudinea defetista ii influenteaza stilul de viata si, pe termen mai lung, sansele de evolutie pozitiva a bolii. Ex: vad ca nu reusesti sa te odihnesti, ca nimic nu te mai bucura si plangi din orice... oare asta ne ajuta in vreun fel? 

• TIME OUT DE NOAPTE - Adesea, persoana aflata in aceasta situatie sufera de insomnie ca urmare a preocuparilor si ingrijorarilor excesive si complet inutile. Ii putem sugera ca lipsa odihnei este mai curand un impediment in calea vindecarii si ca se poate relaxa folosind o tehnica de relaxare (vezi antrenamentul autogen Schultz) si rezervand ingrijorarile pentru a 2-a zi. Ex.: acum lucrurile sunt ok asa cum sunt, suntem in siguranta si ne putem odihni. Pana maine putem sa punem ingrijorarile in sertar si le luam de acolo maine dimineata. 

• UN MOMENT PENTRU GRIJI - Lamentarile, angoasa, grijile si ruminatia reprezinta o trasatura a gandirii persoanelor cu tendinte depresive si se intalnesc frecvent la cei care au primit un diagnostic cum ar fi cancerul. Cu toate acestea, ele nu reprezinta un atu in ce priveste capacitatea de vindecare a organismului - starea de garda permanenta solicita eforturi suplimentare de adaptare iar un dusman a-tot-puternic, subtil si pervers cum ar fi fatalitatea ne va slei de puteri. Ii putem propune pacientului sa isi rezerve o ora din zi la care se poate ingrijora si sa evite sa o faca in restul zilei. Ex.: de la 15.00 la 15.15.

• CEEA CE NE FACE PLACERE - Cred ca ceea ce ne face cu adevarat placere este gandirea umana, cea care poate traduce / interpreta orice eveniment si orice stimul astfel incat sa ne produca placere sau, cel putin, sa nu ne produca un stres inutil. Cu toate acestea, unii dintre noi nu vor putea niciodata sa ajunga la acest nivel de gestionare a emotiilor. Ei pot in schimb sa inteleaga lucruri cum ar fi un masaj, o baie placuta in apa fierbinte, un film, o plimbare, un desen, etc. Astfel de lucruri sunt in masura sa indeparteze ingrijorarile. Vezi de exemplu art-terapia si terapia ocupationala. 

• TRADUCEREA STIMULILOR - Daca aveti pe cineva care sufera de cancer sau un alt diagnostic serios, discutiile cu aceasta persoana se pot dovedi o sursa de inspiratie. Toate acele griji pe care si le face in mod inutil pot fi explicate si interpretate astfel incat sa produca mai curand liniste decat stres, lacrimi si incordare. Spre exemplu, va poate marturisi ca regreta faptul ca diagnosticul ei produce suferinta celorlalti membri ai familiei. Iar dvs ii puteti raspunde ca nu este chiar asa, ca desi va intristeaza boala, sunteti bine si va doriti sa fiti de ajutor. 

• EXPERIMENTUL DE GANDIRE - Ii puteti explica persoanei respective ca gandirea pozitiva poate ajuta la vindecarea unor boli sau imbunatatirea reactiilor sistemului imunitar. Puteti oferi exemple ale unor cunoscuti care au folosit gandirea pozitiva si au reusit sa scape de probleme cum ar fi psoriazis, care nu se vindecase pana atunci. (caz real). In final, ii puteti propune persoanei respective sa isi faca un Jurnal al Recunostintei, in care sa noteze in fiecare zi 3 lucruri care au iesit bine, ori 3 lucruri pentru care este recunoscatoare, sau mai simplu, 3 propozitii care incep cu "Ce bine ca..."

Cand ii vedem pe cei care sunt mai plini de vitalitate si mai luminosi, asta nu tine doar de natura lor sau de norocul de a fi luminosi si plini de viata. Tine si de atitudinea mentala pe care au ales-o si au luptat pentru alegerea lor. Este vorba despre multa munca de a-ti disciplina mintea, care are tendinta sa se ingrijoreze si sa ne consume resursele, in loc sa produca resurse, sa ne ofere confort si o structura necesara intampinarii acestei provocari. Motivul pentru care alegem mai curand sa imbratisam disperarea decat atitudinea pozitiva si gestionarea emotiilor ar putea sa tina de factorul cultural: fiindca stim ce se face atunci cand ai cancer sau alt diagnostic serios.

In multe dintre aceste cazuri, imbratisam suferinta asa cum facem asta in relatie cu oricare dintre provocarile vietii sau stimulii neutri ce apar in viata noastra. Ce altceva sa faci? Cu alte cuvinte, reactia la aflarea vestii este in buna parte, o problema ce tine de structura de personalitate. Apoi ne miram si devenim si mai pesimisti cu privire la evolutia bolii atunci cand ii observam pe ceilalti pacienti care au acelasi diagnostic dar care dispun de un nivel mai inalt de vitalitate decat noi, tocmai fiindca sunt mai putin prabusiti din punct de vedere psihic. 

Adesea, la alegerea de a imbratisa disperarea se adauga si aceea de a ne proteja disperarea: nu-mi spune mie ca pot sa scap de acest cancer daca ma apuc de gradinarit! Ce facem insa daca nu putem sa determinam schimbarea de atitudine mult dorita la persoana care se afla in aceasta situatie? Ei bine, un adevar al acestei lumi este acela ca nu putem controla actiunile unei alte persoane. De asemenea, fiecare este raspunzator pentru felul in care isi gestioneaza atat emotiile cat si sanatatea mentala si fizica. Putem sa prezentam informatii, putem sa fim o sursa de inspiratie si caldura umana, dar nu putem sa ii schimbam pe ceilalti. Si ar fi lipsit de realism sa incercam.

Uneori schimbarea de atitudine ar putea sa survina intr-un ritm mai lent decat ne-am dorit. Spre exemplu, ii putem sugera unei persoane cu acest diagnostic sa incerce un experiment prin care sa cultive emotii precum recunostinta si, chiar daca nu ne arata ca face asta, sa o faca peste o saptamana sau doua. Altfel spus, uneori samanta pe care am pus-o in pamant s-ar putea sa incolteasca mai tarziu, cu conditia sa nu facem presiuni. Este util sa incercam dar, asa cum imi spunea un tip cu ceva mai multa experienta in petitul fetelor, try, but not too hard.

(1) Imaginea UK Lockdown, de Neil Moralee, via Flikr, sub licenta CC BY-NC-ND 2.0

Continue reading

psihosomatic

Psihoterapie si Inflamatie

Care ar putea fi legatura intre psihoterapie si procesele inflamatorii, cele care cauzeaza afectiuni fizice grave precum artrita reumatoida, bolile de circulatie si diabetul? Aparent, niciuna. Cu toate acestea, de curand s-a descoperit faptul ca psihoterapia poate ameliora inflamatia. Care este explicatia?

☆ ☆ ☆

Uneori oamenii de stiinta observa faptul ca un medicament administrat sau doar testat, pentru o anumita afectiune, produce ameliorari neasteptate in ce priveste cu totul alte afectiuni decat cea vizata. Pe principiul... unde dai si unde crapa. Psihoterapia este o forma de tratament pe care o folosim pentru tratarea bolilor psihice, desigur, numai ca, pe acelasi principiu, de "unde dai si unde crapa" s-a observat faptul ca aceasta ar avea un efect important asupra proceselor inflamatorii.

Nu ar trebui sa ne surprinda atat de mult acest lucru, cum spuneam, dovedit stiintific si prezent in presa internationala de profil. Exista o legatura profunda, de intre-patrundere intre aceste parti ale fiintei umane: mental, emotional, fizic. Cand mentalul pica, este normal sa pice si partea fizica a fiintei noastre, iar cand mentalul este puternic si in echilibru, este normal sa existe efecte pozitive asupra sistemului imunitar si asupra capacitatii noastre de vindecare. 

Dar ce este inflamatia? Inflamatia este raspunsul sistemului imunitar in fata unor agresiuni exercitate asupra corpului de factori precum agentii patogeni (virusi, microbi) ce produc infectii, o substanta iritanta sau obiecte care produc rani. Simptomele inflamatiei acute sunt umflarea, inrosirea, durerea, pierderea functiilor (a mirosului sau gustului de ex.) si, desigur, temperatura crescuta. Daca aveti senzatia ca e logic ca sistemul imunitar sa intervina atunci cand intalneste astfel de agresiuni, lucrurile sunt mult mai complicate insa in ce priveste inflamatia cronica.

Inflamatia cronica este asociata cu diagnostice precum artrita reumatoida, ulcer, hepatita activa, boli de inima, diabet, placa arteriala, sinuzita, astm, psoriazis, etc. Factorii de risc sunt diferiti fata de cei valabili in cazul inflamatiei acute: probleme genetice, un sistem imunitar hiperactiv, stresul, fumatul, varsta inaintata si obezitatea (dieta neadecavata). Si acum urmeaza partea cea mai interesanta a articolului, caci cercetatorii au descoperit de curand o schema de tratament pentru afectiunile care au la baza inflamatia, total neasteptata si neconventionala. 

In mod normal, schemele de tratament pentru inflamatia cronica includ elemente precum renuntarea la fumat, la alcool si insusirea unor obiceiuri alimentare si de stil de viata mai sanatoase. Asa cum va spuneam la inceput, cercetatorii au experimentat cu diferitele forme de psihoterapie existente in acest moment (umanista, congnitiv-comportamentala sau psihanalitica) si au ajuns la concluzia ca psihoterapia,in general, produce amelilorari ale simptomelor inflamatiei iar psihoterapia cognitiv -comportamentala este cea mai eficienta dintre acestea. 

Si in acest moment cred ca trebuie sa ne gandim serios la explicatii - cum se face ca psihoterapia ajuta la ameliorarea functionarii sistemului imunitar si a proceselor inflamatorii? O explicatie la indemana este legatura intre minte, emotii si corp fizic, despre care vorbeam mai sus - de unde si aceasta abordare "holista" a unor astfel de afectiuni (in lb. engleza "whole" = intreg). De asemenea, ne putem intreba daca, dincolo de cauzele asa-zis genetice (un mod sofisticat de a spune ca nu stii care sunt cauzele acestor dereglari), poate ca adevaratele cauze ale inflamatiei cronice se leaga mai curand de gestionarea deficitara a stresului.

Daca luam in serios si asa-zisele cauze genetice ale unor astfel de afectiuni, gestionare stresului la astfel de subiecti nu doar ca devine importanta - ea devine esentiala. Iar psihoterapia cognitiv - comportamentala exact asta face: ne invata sa gestionam stresul. Daca ai vulnerabilitati genetice si mai esti, in plus si "un adevarat campion al stresului" - in sensul ca, fara sa vrei, generezi stres in orice situatia de viata, chiar si in cele mai anodine dintre ele, lesne de inteles ca vei avea o poveste lunga cu astfel de afectiuni cauzate de inflamatia cronica. 

V-as propune in final sa reflectati putin la acest aspect: cercetatorii chiar au descoperit ca aceasta lista lunga de afectiuni (artrita reumatoida, ulcer, hepatita activa, boli de inima, diabet, placa arteriala, sinuzita, astm, psoriazis) pot fi ameliorate prin intermediul psihoterapiei, care lucreaza cu imaginea de sine si felul cum privim lumea din jur, precum si cu ce alegem sa facem avand aceste reprezentari. Oare asta ne spune ceva despre rezonanta care exista intre noi, sensul pe care il dam vietii noastre si ceea ce asteapta acest univers din partea noastra?

In caz ca, in urma lecturarii acestui articol, veti intelege ca singurul tip de psihoterapie care ajuta cu inflamatia este cea Cognitiv - Comportamentala, v-as asigura ca orice terapie care este in acord cu zilele in care traim are cel putin o componenta cognitiva si comportamentala, prin urmare, daca intalniti un psihoterapeut care va va vorbi despre felul cum ganditi despre voi si despre lume, considerati ca exista premisele pentru un proces terapeutic adecvat, indiferent care este scoala unde s-a specializat in psihoterapie cel caruia v-ati adresat. 

(1) Imaginea Human Brain, de Ars Electronica, via Flikr, sub licenta CC BY-NC-ND 2.0

(2) Psychcentral, (acc. 09.100.2020), Study: CBT, Best Therapy for Reducing Inflammation, website: Psychcentral

Continue reading

stres

Psoriazisul Mental

Starea noastra mentala si emotiile ne influenteaza sanatatea fizica. Unii considera ca toate bolile au o componenta emotionala, care se reflecta in evolutia bolii si timpul necesar vindecarii. Bolile de piele, cele cardiovasculare, disfunctiile sexuale si diabetul par a fi cele mai influentate de starea mentala.

☆ ☆ ☆

Exista un numar de afectiuni ale corpului fizic despre care se crede ca ar fi direct cauzate sau cel putin influentate de starea noastra mentala. Din pacate, psihosomatica, adica acea latura a medicinei care se ocupa cu studiul afectiunilor cauzate sau influentate de starea mentala, nu este la fel de bine organizata ca stiinta precum alte arii ale medicinei. Spre exemplu nu ar putea nimeni sa spuna cu o certitudine de 100% ca (virgula) cauza unei afectiuni este psihologica sau in ce proportie este psihologica. Pur si simplu nu avem cu ce sa evaluam asta.

Cu toate acestea, coincidentele (si s-ar parea ca toata psihosomatica se bazeaza pe coincidente stranii) nu au cum sa nu-ti dea de gandit. Spre exemplu, o astfel de coincidenta este suprapunerea unor boli cardiace cu tulburari mentale sau diagnostice de depresie, anxietate sau stres post-traumatic. Comorbiditatile - ca sa folosesc un termen "la moda". Si cu toate ca la mijloc nu este decat o coincidenta, cunosc personal cazuri in care ameliorarea starii emotionale a atras dupa sine vindecarea corpului fizic sau ameliorari importante ale afectiunilor acestuia.

Bolile pielii, problemele cardiace, disfunctiile sexuale se afla printre cele mai cunoscute afectiuni in atentia psihosomaticii iar in ce priveste bolile pielii, cum ar fi psoriazisul, s-a teoretizat deja legatura directa intre acesta si starea emotionala. De fapt vorbim aici despre un ciclu de inter-conditionari ce isi poate avea sursa atat in boala de piele cat si la nivel mental / emotional, evolutia nefasta a acestui ciclu putand sa fie asemanata cu rostogolirea unui bulgare pe panta plina de zapada.

Pe de o parte, psoriazisul poate sa produca tulburari afective, fiindca apare anxietatea si teama ca ceilalti vor observa aceasta afectiune, deci ne vom teme de evaluarile lor, dezvoltand o tulburare de anxietate generalizata, o fobie sociala si atacuri de panica. Pe de alta parte, medicina psihosomatica explica concret legatura dintre tulburarile emotionale (stres) si aparitia psoriazisului.

 
O recenzie sistematica din 2016 aparuta in Jurnalul de Dermatologie Clinica si Estetica a sumarizat 57 de studii pe acest subiect, notand faptul ca stresul psihologic si depresia pot sa stimuleze eliberarea de cytokine pro-inflamatoare, care sunt molecule eliberate in cadrul raspunsului imun. Inflamatia cauzata de acestea pare capabila sa exacerbeze afectiuni precum psoriazisul sau depresia. (...) Singura parte pozitiva in ce priveste legatura dintre psoriazis si sanatatea mentala rezida in faptul ca daca se actioneaza pentru ameliorarea uneia dintre cele doua, ar putea exista un impact asupra celeilalte. Self.com 

Iar asa cum spuneam mai sus, am cunoscut personal cazuri in care o oarecare ameliorare a starii emotionale a avut drept rezultat cu totul neasteptat, vindecarea psoriazisului. Cum s-a ajuns aici? Ei bine, persoana respectiva a invatat notiuni elementare de gestionare a emotiilor, cum ar fii constientizarea acestora si reinterpretarea unor stimuli, astfel incat nivelul de stres resimtit a fost mult diminuat. Deci da, pot spune ca exista speranta in privinta psoriazisului cu etiologie psihologica.

Psihosomatica, chiar daca nu este atat de tare in evaluari si cuantificari, iar multora le pare o chestie cu totul pseudo-stiintifica, este totusi tare in speculatii, dintre care unele sunt extrem de interesante si merita sa reflectam asupra lor. Am intalnit explicatii de genul celor care urmeaza, legate de mesajul bolii de piele, sau cum mai este denumit in psihoterapie "jargonul organului".

Uneori corpul tau este mai destept ca tine, in special pielea. Acest organ exprima de multe ori ceea ce tu nu poti spune, nu pui in cuvinte pentru ca este prea greu.

Poate ceva ce nu iti place la tine, iar ceea ce nu vrei sa stii sau sa simti, ramane in inconstient si actioneaza sub o forma ascunsa.

Presiunea si durerea emotionala a unor nevoi nesatisfacute supun corpul la o incordare atat de mare, incat va ceda in locul ce la mai vulnerabil, aparitia unei eczeme fiind un exemplu de strigat al corpului, ce razbate prin piele.

Traind intr-o lume imperfecta, apar adesea conflicte intre ceea ce ai nevoie in interior si cee ce primesti din exterior. Iar acest lucru este cel mai bine resimtit la granita, adica la nivelul pielii. Psychologies.ro

Dar pentru ca psoriazisul in sine poate fi o sursa de tulburare emotionala, prin mecanismul explicat mai sus, o ameliorare obtinuta pe cale medicala (despre care v-ar putea vorbi un medic) poate sa duca la mai putin stres si la ameliorarea problemelor emotionale cauzate direct de aparitia psoriazisului. In exemplul despre care v-am vorbit mai sus, de vindecare a bolii de piele pe calea ameliorarii emotiilor, persoana in cauza epuizase orice cale de a vindeca medical afectiunea insa, in mod neasteptat, aceasta s-a vindecat dupa stabilizarea sa emotionala.

 

(1) Imaginea Skin, de Realize_Photo, via Flikr, sub licenta CC BY-NC-ND 2.0

Continue reading

psihosomatic

Sindromul Inimii Frante

Medicului Thomas Holmes ii revine meritul de a fi observat primul ca la bolnavii de tuberculoza cei cu sanse minime de vindecare aveau un lucru in comun. Care credeti ca era acela?

o o o

"Sindromul Inimii Frante" este un fapt medical recunoscut, o afectiune care poate avea drept rezultat chiar si pierderea vietii, in cel mai rau caz, desi astfel de cazuri sunt mai curand rare. Acest sindrom face parte dintre numeroasele afectiuni cunoscute sub numele de boli psihosomatice.

Boala Psihosomatica - suferinta fizica care are o componenta psihologica, ca rezultat al stresului acut sau cronic, ce se considera a se afla la baza imbolnavirii sau reprezentand un factor agravant. 

Medicina Psihosomatica - este un deomeniu interdisciplinar ce exploreaza relatia intre factorii sociali, psihologici si comportamentali cu impact asupra proceselor fizice ale organismului si asupra calitatii  vietii oamenilor (si animalelor). Sunt utilizate tratamente medicamentoase dar si psihoterapia.

Efectele stresului asupra organismului sunt destul de usor de observat, in special daca sunteti o persoana "emotiva", sau mai bine spus, o persoana care nu se descurca cu ceea ce in psihoterapie numim "gestionarea stresului". Iata o lista cuprinzatoare de simptome ale faptului ca traversati un episod extrem de stresant:

• Tremor

• Greata

• Transpiratie

• Gura uscata

• Durere de cap

• Durere in piept

• Palpitatii

• Accelerarea batailor inimii

• "Nodul in stomac"

• Accelerarea respiratiei

Toate aceste reprezinta semne vizibile / palpabile ale faptului ca, generic vorbind "nu va este bine". Iar daca aceasta stare continua pe durate mai lungi de timp, sansele sa dezvoltati o afectiune psihosomatica sunt extrem de mari. De unde necesitatea de a acorda atentie sporita modului cum gestionati problemele. O problema rau gestionata reprezinta de fapt o "bomba cu ceas" - este doar o chestiune de timp pana cand acest stres va produce epuizare, manifestata prin boala.

Cele mai frecvente tulburari psihosomatice sunt cele dermatologice (psoriazis, eczema), ale tractului digestiv (ulcer, gastrita), tulburarile sexuale si, desigur, tulburarile cardio-vasculare (tensiune arteriala, accident vascular, infarct). Dupa cum observati, nu este de glumit cu asta iar unii medici considera ca toate bolile au cel putin o componenta psihologica. 

Spre exemplu, se considera ca factorii emotionali au o influenta asupra sistemului imunitar si asupra resurselor vindecatoare ale organismului iar stresul poate agrava anumite afectiuni, poate bloca vindecarea sau o poate intarzia foarte mult. Medicului Thomas Holmes ii revine meritul de a fi observat primul ca la bolnavii de tuberculoza, cei cu sanse mici de vindecare aveau un lucru in comun.

Si anume, toti acesti oameni suferisera un soc emotional de intensitate mare, cum ar fi un eveniment dramatic survenit in viata personala (pierderea partenerului, de exemplu, prin divort sau deces.) Nu in ultimul rand, in timpul razboiului pe front au fost gasite cadavrele unor militari care pur si simplu nu prezentau urme de ranire - murisera de frica, fusesera doborati de stres.

Exista mai multe tipuri de boli psihosomatice. Astfel la unele dintre acestea boala fizica produce simptome si tulburari psiho-emotionale (de exemplu, la bolnavul de cancer poate sa apara depresia iar la bolnavul cu psoriazis poate sa apara anxietatea), in timp ce la altele, tulburarile psihologice si emotionale produc boli fizice, ca urmare a stresului sau ca urmare a stilului de viata profund afectat de tulburarea respectiva.

Acesta este mecanismul prin care "o inima franta" poata sa produca o suferinta fizica propriu-zisa. Stresul pierderii unei persoane dragi care se afla in topul factorilor de stres recunoscuti este insotit de un spectru de reactii in corpul fizic care poate produce boala si chiar pierderea vietii. S-a pus in evidenta de altfel faptul ca riscul de a-ti pierde viata in urma decesului partenerului de viata creste in primele 30 de zile de la nefericitul eveniment. 

Este bine sa stim insa faptul ca stresul este la fel de subiectiv si unic in manifestare precum sunt amprentele degetelor. Daca cineva isi pierde viata ca urmare a decesului partenerului, la altul s-ar putea sa apara un efect invers, se usurare si eliberare - nu de alta dar si modul cum interpretam lucrurile este diferit, ceea ce are un impact asupra a ceea ce simtim.

Cu alte cuvinte, nu inseamna in niciun caz ca daca ne pierdem partenerul riscam sa ne pierdem si viata, in mod automat. De fapt astfel de "catastrofe" se cladesc in timp: atunci cand suntem convinsi ca pierderea partenerului va reprezenta o provocare de netrecut, fireste ca ne limitam foarte mult capacitatea de a raspunde la astfel de provocari iar corpul fizic nu face decat sa raspunda interpretarii pe care o dam situatiei, prin boala, in cazul de fata. 

(1) Imaginea Alexithymia, de Mademe Psychosis, via Flikr, sub licenta CC BY-NC-ND 2.0

(2) Disabled World, (acc. 26.02.19), Psychosomatic & Somatoform Disorders, website: Disabled World

(3) Mayo Clinic, (acc. 26.02.19), Broken heart Syndrome, website: Mayo Clinic

Continue reading

stres

Enciclopedia Hormonilor

Traim cu impresia ca "hormonul bate neuronul". Dar care este in realitate legatura intre hormoni si neuroni, intre sistemul nervos si cel endocrin? Este totul o problema de gene? Ce putem face cu dezechilibrele hormonale?

o o o

Dupa cum probabil ca stiti deja, hormonii joaca un rol important in viata noastra prin faptul ca ei faciliteaza adaptarea noastra la conditiile de mediu. Psihiatrii ar spune ca hormonii joaca un rol important si in dinamica imbolnavirilor noastre, fiindca daca ai mostenit genetic un asa-zis "Dezechilibru Hormonal", atunci ai sanse serioase sa ramai functional din punct de vedere social numai cu ajutorul medicamentelor.

Psihoterapeutilor le place sa complice lucrurile, poate pentru ca au aceasta abordare plina de incredere in umanitate si naivitate onesta, ca nu toti oamenii sunt ignoranti si  crucificati pe altarul minimului efort (cand iti e rau, iei un "hap"). Dar lucrurile nu sunt mult mai complicate si am sa dovedesc asta in doar doua randuri. Sa incepem!

Dezechilibrul hormonal este vazut de psihoterapeut nu obigatoriu ca si cand ar fi, in mod exclusiv, mostenit genetic - caci atunci chiar nu ar mai fi nimic de facut. Noi credem ca intotdeauna mai este ceva de facut pentru a ne imbunatati situatia, in afara de a lua hapuri. Si anume, ceea ce este intotdeauna prioritatea zero a unui psihoterapeut, adica schimbarea atitudinii in raport cu provocarile.

Este bine de stiut ca fiecare dintre noi poate sa ajunga la un "dezchilibru hormonal" daca se afla intr-o situatie in care situatia solicita un aport de hormoni care sa ne faciliteze adaptarea. Spre exemplu, daca acum, in camera unde va aflati, ar intra un urs, va garantez ca veti inregistra un asa-zis "dezchilibru hormonal" - adrenalina si cortizolul, ca si hormoni ai stresului, vor facilita adaptarea voastra la situatie - mai bine spus la nevoia de a sari pe geam si a fugi cat va tin picioarele.

Problemele apar insa atunci cand aveti impresia ca intra un urs in camera de fiecare data cand se intampla o chestie banala, cum ar fi, sa spunem, cand cineva nu va raspunde la salut, sau cand cineva va critica. Daca traiti intr-o lume in care toata lumea trebuie sa va raspunda la salut si, respectiv, toata lumea trebuie sa va laude,  atunci probabil ca reactia voastra hormonala este similara situatiei in care intra ursul peste voi. Problema este ca invatam ca 2+2=5 si cand realitatea infirma asta, avem trairi foarte puternice.

Psihiatrul are o solutie foarte practica la toate astea, si anume rezultatul muncii farmacistilor de cateva sute de ani, care insa vine cu tot felul de efecte secundare penibile, cum ar fi ca luati in greutate, aveti greturi, ameteli, sau ca nu va mai arde de viata intima cu partenerul. Psihoterapeutii in schimb, au naivitatea de a crede ca pot sa determine pe un om sa nu mai creada, spre exemplu, ca lumea ii datoreaza ode neconditionate, non-stop sau ca viata trebuie sa fie un basm cu feti frumosi. 

Aceasta este o misiune imposibila si sinucigasa, dar, ei bine, exista oameni care se lasa convinsi sa-si modifice asteptarile, pentru a le armoniza cu realitatea, si, ghici ce, odata cu asta li se modifica si "dezechilibrele hormonale" - in sensul ca scapa de ele, in buna parte. Cu alte cuvinte, aceste emisii de hormoni care apar aparent haotic si care va dau peste cap, sunt de fapt rodul nu doar al mostenirii genetice, ci mai curand sunt rodul felului cum interpretati stimulii externi, cum ar fi faptul ca lumea va critica ori va ignora.

Cuvantul "hormon" isi are originea in limba greaca si se refera la "a pune in miscare". Hormonii sunt molecule secretate de glandele organismului, fiind transportate de catre sistemul circulator (sange) in scopul de a regla aspectele functionarii fiziologice si comportamentale. In absenta hormonilor adecvati situatiei, nu am avea energia necesara adaptarii la trasaturile acestor situatii diverse, cu care ne confruntam.

Dar, asa cum am incercat sa va demonstrez aici, interpretarea mentala este aceea care ne conduce la o intelegere a situatiilor, iar aceasta interpretare poate fi total eronata, ca urmare a experientelor copilariei. La cei cu "dezechilibre hormonale mostenite genetic" interpretarile mentale se dovedesc a fi, de cele mai multe ori, in total dezacord cu trasaturiel situatiei, lucru care le si submineaza functionarea sociala.

Functiile hormonilor:

• Stimularea sau inhibarea cresterii

• Ritmul circadian: ciclul somn - veghe

• Modularea dispozitiei emotionale

• Activarea sau inhibarea sistemului imunitar

• Regularizeaza metabolismul

• Pregatirea organismului pentru imperechere, lupta, fuga sau alte activitati specific umane

• Pregatirea organismului pentru fiecare etapa a existentei biologice: pubertate, parenting, menopauza

• Controleaza ciclul aparatului reproducator

• Semnaleaza anumite nevoi: foamea sau pofta

Iata insa si cateva tipuri de hormoni si functiile pe care ei le indeplinesc in viata noastra, fara a avea pretentia ca i-am si epuizat sau am spus totul despre acestia:

• OXITOCINA ~ regularizeaza functionarea sistemului nervos, diferite comportamente adaptative cum ar fi comportamentele sociale si functionarea sexuala. De asemenea este implicat in comportamentele asociate atasamentului matern, invatare si memorie si relatii familiale. Glande asociate: Hipotalamus (origine) si Glanda Pituitara (secretie propriu-zisa). Disfunctii specifice: produsa sau regularizata gresit, oxitocina duce la aparitia unor boli cum ar fi depresia, schizofrenia, anxietatea sau autismul (nivel scazut de oxitocina).

• TESTOSTERON ~ este un hormon sexual responsabil cu dezvoltarea caracteristicilor specific masculine (parul, inaltimea, dezvoltarea organelor sexuale, productia de sperma). Si femeile produc testosteron (de dorit) in cantitati mai mici. Regularizeaza dorinta sexuala fiind vital pentru procesul de reproducere. Glande asociate: Glandele adrenale (testicole) / glanda pituitara (pentru regularizare). Disfunctii specifice: deficitul de testosteron este corelat cu obezitatea, diabetul, osteoporoza, depresia si disfunctiile erectile. La femei excesul de testosteron produce trasaturi specific masculine: par excesiv pe corp, agresivitate si pierderea ciclului menstrual.

• ADRENALINA ~ supranumita si "hormonul de activare" are drept functii principale supravietuirea, permitandu-ne sa devenim alerti in fata pericolului si declansand comportamente de tipul luptei sau fugii. Glande asociate: glandele adrenale. Disfunctii specifice: excesul de adrenalina poate duce la stresul cronic, anxietate si atacuri de panica. Se coreleaza si cu boli cardiovasculare, obezitate, insomnie, deficitul sistemului imunitar. 

• ESTROGENUL ~ este de asemenea un hormon sexual, avand functii similare testosternului in cazul barbatilor, dar fiind responsabil pentru  dezvoltarea organelor sexuale feminine si ciclul menstrual. Regularizeaza si dorinta sexuala, producerea de colagen, protectia cardiovasculara si distributia grasimii in corp. Glande asociate: este produs in ovare, plancenta (la femeile gravide) si in glandele adrenale. Disfunctii specifice: iritabilitatea, instabilitatea emotionala, depresia. cancer de san si ovarian, pierderile de memorie, hiperestezie, amenoree sau pierderea ciclului menstrual. 

• HORMONUL DE CRESTERE ~ este vital pentru functionarea adecvata a sistemului endocrin si regularizeaza cresterea musculara si grasimea, imbunatateste circulatia si controleaza colesterolul. Glande asociate: glanda pituitara. Disfunctii specifice: oboseala, slabiciune musculara, poate scapa de sub control colesterolul, perturbari ale dispozitiei emotionale, izolare sociala, anxietate, pierderea auto-controlului.

(1) Imaginea I is for Insomnia, de Elisa Paolini, via Flikr, sub licenta CC BY-NC 2.0

Continue reading

sanatate

Psihosomatica: Fericire si Sanatate

Legatura intre boala si emotii este de netagaduit. Studiile arata ca emotiile au un impact major asupra evolutiei celor mai multe dintre boli. In plus, emotiile pozitive ofera o mai buna  protectie impotriva imbolnavirii daca nu sunt bazate pe hedonism.

Am spus in multe randuri faptul ca din punctul meu de vedere, omul nu a fost facut pentru a fi nefericit iar asta se observa in numeroasele moduri in care nefericirea afecteaza starea noastra de sanatate si pretul pe care il platim, cat se poate de concret, pentru ca nu reusim sa fim fericiti. Inca din anii 1950 medicul Thomas Holmes a aratat faptul ca sunt multi oameni care detin microbul ce declanseaza tuberculoza (bacilul Koch), dar nu toti ajung pacienti de tuberculoza.

Pe masura ce aceste cercetari se dezvoltau, medicul american a ajuns sa traga anumite concluzii despre rolul pe care stresul il are in declansarea si evolutia acestei boli, pe baza coincidentelor pe care le observa: persoanele care nu aveau de-a face cu factori de stres importanti, fie nu dezvoltau tuberculoza, fie se insanatoseau mai usor. Aceasta revelatie, consemnata azi de toate manualele de psihologie si medicina a constituit inceputul intelegerii legaturii profunde care exista intre minte, emotii si sanatatea fizica.

Si cu toate ca in ziua de azi inca "ne vindem" sanatatea fizica pe nimic, nu inseamna ca aceasta legatura intre minte, emotii si sanatatea fizica s-a pierdut - suntem aceleasi fiinte vulnerabile atunci cand suntem nefericite. Spun ca ne vindem sanatatea fizica pe nimic pentru cateva motive bine determinate, dar de care nu suntem constienti intotdeauna:

• AVEM DORINTE NEREALISTE. Pare ca pentru noi sunt multe alte lucruri mai importante decat sanatatea fizica: o anumita pozitie sociala pe care o mentinem sub un stres infernal, un anumit partener care ne provoaca numai nefericire, o anumita suma de bani ce trebuie obtinuta cu pretul timpului liber si asa mai departe. Daca ne neglijam sanatatea poate ca dorintele noastre devin "realiste", insa are vreun sens sa castigi ceva cu pretul sanatatii?

• NU ACCEPTAM REALITATEA. Neacceptarea realitatii este o alta modalitate de a renunta la sanatate, prin suferinta pe care o generam in noi insine, in mod inutil. Daca unii dintre noi au invatat la timp ca este inutil sa suferi pentru ceva ce nu mai poate fi schimbat, personalitatile nevrotice continua sa faca asta spre dauna propriei sanatati fizice dar si psihice, din pacate. 

• FOLOSIM EMOTIILE PENTRU A INFLUENTA. Fie in mod constient, fie mai curand inconstient, utilizarea emotiilor negative (furie, tristete, frica, panica) pentru a obtine schimbari de atitudine la cei din jurul nostru, este "la ordinea zilei", impactul asupra sanatatii noastre fizice fiind unul pe masura. Da, suntem oameni si simtim multe lucruri, insa asta nu ne rezolva problemele.

Faptul ca avem de-a face cu anumiti factori de stres, nu ar trebui sa constituie un declansator al bolii, automat si implacabil. M-ar intrista daca ati crede asta. De altfel, Hans Selye, cercetatorul care a teoretizat stresul psihic spunea ca listele cu factori de stres, cum ar fi Holmes - Rahe, nu folosesc la absolut nimic, caci stresul psihic este extrem de subiectiv, fiind dependent de personalitatea noastra, adica de:

• VALORI - Valorile sunt convingeri bazale legate de ceea ce este important in viata. O nota proasta la Matematica poate sa treaca neobservata daca intentia unui elev este sa urmeze Facultatea de Litere, iar decesul unui membru al familiei poate sa reprezinte o usurare, daca persoana pierduta a suferit zeci de ani in urma unui diagnostic necrutator.

• REZILIENTA - Este un termen pe care Psihologia l-a imprumutat din domeniul Fizicii, si se refera la capacitatea unei persoane de a rezista la frustrari si factori de stres. In buna masura, asta depinde de modul cum stim sa ne gestionam emotiile, caci emotiile pot fi gestionate, ba chiar pot fi alese, daca avem nivelul si cunostintele necesare.

• MOD DE AFIRMARE - Tot de personalitate tine si stilul nostru inter-personal, pe care il dobandim inca din copilarie cand, in mijlocul familiei de origine, am invatat sa ocupam un loc intre ceilalti. Daca ati invatat sa "fiti cineva" cautand mereu un motiv de a va plange sau iesindu-va din fire pentru a domina, ori retragandu-va tematori din fata problemelor, nu ar trebui sa va mire ca sunteti mai nefericiti si mai bolnavi (fizic) decat alte persoane.

Scala Holmes - Rahe

(pentru evaluarea stresului, sau mai bine spus a factorilor de stres)

1. Decesul partenerului (100)
2. Divortul (73)
3. Separare maritala (65)
4. Detentie (63)
5. Decesul unui membru apropiat din familie (63)
6. Accidente sau boala proprie (53)
7. Casatoria (50)
8. Concedierea (47)
9. Reconciliere maritala (45)
10. Pensionare (45)

Iar daca inceputul a fost interesant, marcat de munca exceptionala a lui Thomas Holmes, intr-o vreme in care mijloacele tehnice nu erau spectaculoase, se mai fac si in ziua de azi studii legate de modul in care nefericirea sau fericirea, emotiile in general, au un impact asupra starii noastre de sanatate.

• Steve Cole, Ph. D., a demonstrat intr-un studiu ca persoanele care se simt singure au un risc crescut de a muri din cauze de tot felul si in special de boli infectioase, cancer si boli cardiovasculare.

• Cercetatoarea Mary Dallman, Ph.D., a aratat ca obezitatea, care a devenit o epidemie avand un caracter letal in statele puternic dezvoltate, are legatura cu stresul, iar hormonul de stres (cortisol) accentueaza in mai bine de 40% din cazuri consumul de alimente cu gust placut. Acestea au un rol de diminuare a stresului, creand astfel un mecanism al dependentei si crescand prezenta tesuturilor adipoase, rezultatul fiind instalarea obezitatii.

• Sheldon Cohen, Ph.D., a realizat un studiu in care a expus 193 de voluntari virusului gripei si virusului racelii (rhinovirus) si a descoperit faptul ca persoanele care manifestau un stil emotional pozitiv (emotii pozitive), prezinta un risc scazut de a dezvolta boala, comparativ cu persoanele cu stil emotional negativ.

• Paul Mills, Ph.D., a efectuat la randul sau o cercetare comprehensiva legata de influenta emotiilor pozitive in ce priveste sanatatea inimii si a descoperit ca persoanele care manifestau gratitudinea aveau o sanatate cardiaca mult mai robusta decat persoanele al caror stil emotional nu continea aceasta atitudine.

• Robert Emmons, Ph.D., care studiaza de zeci de ani efectele gratitudinii asupra sanatatii si stilului de viata a obtinut rezultate remarcabile in acest sens, printre care revelatia ca persoanele care adopta gratitudinea fumeaza si beau mai putin alcool, au o tensiune arteriala normala, iar copii recunoscatori au atitudini mai pozitive fata de scoala si familie.

• Cercetatorii de la Nottingham University, condusi de catre Kavita Vedhara au descoperit ca atitudinea mentala pozitiva si emotiile pozitive ale a pacientilor diabetici fata de ulcerul piciorului au un efect important asupra sanselor de vindecare si supravietuire la acestia, pacientii diabetici depresivi fiind cei mai vulnerabili din acest punct de vedere.

• O echipa de cercetatori chinezi au descoperit modul in care pacientii cu cancer al tractului digestiv sunt influentati de un diagnostic de anxietate sau depresie aflat in comorbiditate cu diagnosticul de cancer. Astfel, ei au ajuns la concluzia ca sanatatea mentala reprezinta o prioritate fundamentala pentru pacientii de cancer al tractului digestiv.

• Cercetatorul J. Laserman de la departamentul de Psihiatrie si Medicina al Universitatii Chapel Hill din N.C., a pus in lumina rolul pe care depresia, trauma si stresul il au in evolutia pacientilor cu HIV, aratand faptul ca astfel de elemente au o influenta nefasta in evolutia sindromului - declin clinic si mortalitate.

• O echipa de cercetatori italieni a descoperit la Roma faptul ca in randul persoanelor varstnice, prezenta simptomelor depresiei scade imunitatea si creste riscul decesului. Astfel, persoanele varstnice cu mai mult de 7 simptome ale depresiei prezentau un numar mai mic de limfocite si celule T ("soldatii sistemului imunitar").

• American Heart Association arata faptul ca numeroasele probleme cardiace care le afecteaza cu precadere pe femeile tinere (mai putin de 55 de ani) au o puternica componenta psihosomatica - sunt bazate pe stres. Sanatatea cardiaca precara este un pret piperat platit de femeile tinere si de varsta mijlocie pentru a-si depasi propriile limite iar recomandarea asociatiei este ca acestea sa se ocupe si de sanatatea lor mentala.

• O echipa de cercetatori condusa de Peter Jonge, a publicat un studiu legat de corelatia existenta intre depresie si diabet, aratand ca la pacientii cu diabet riscul de a suferi si de boli psihice precum depresia sau tulburarea de explozivitate intermitenta sau bulimia nervoasa este ingrijorator de ridicat.

Astfel de descoperiri stiintifice nu doar ca ne ajuta sa intelegem legatura intre emotii si sanatatea noastra, intre nefericire si sansele de supravietuire, dar, daca extindem perspectiva, ne ajuta sa intelegem ceva despre natura umana si despre specia careia ii apartinem. Faptul ca abia acum avem acces la astfel de informatii sugereaza ca stim destul de putine lucruri despre acest subiect.

Vorbind despre natura umana, dintre cele mai interesante si provocatoare studii care au fost concepute vreodata este acela care a incercat sa investigheze modul in care tipul de fericire care va caracterizeaza reprezinta un atu mai mare sau mai mic in ce priveste sanatatea fizica. Din aria filosofiei, stim ca exista doua tipuri de fericire:

• Eudemonica - acea fericire care izvoraste din faptul ca viata noastra are un sens si o iubim tocmai pentru ca i-am dat acest sens. Un exemplu ar fi Maica Tereza.

• Hedonica - fericirea pe care o traiesc persoanele ce iubesc viata pentru placerile pe care aceasta le ofera. Va puteti gandi aici la majoritatea celebritatilor.

Diferenta majora intre aceste doua tipuri de fericire este aceea ca in timp ce fericirea hedonica are nevoie de anumite conditii de viata pentru a exista, fiind mult mai dificil sa accesezi asa ceva in conditiile in care experimentezi privatiuni, saracie sau alti factori de stres, fericirea eudemonica nu este dependenta de conditiile obiective de viata, fiind tocmai de aceea mai dificil de inteles si trait.

Cu toate acestea, s-a descoperit ca in ciuda faptului ca ambele categorii de oameni fericiti pot sa simta niveluri similare ale dispozitiei emotionale (fericire), s-ar parea ca Fericirea Eudemonica este mai generoasa in ce priveste imunitatea noastra. Pentru cei fericiti pentru ca pot sa consume (Fericire Hedonica), raspunsurile imunologice sunt mai putin ferme, potrivit unui studiu. Iar asta spune ceva despre modul in care universul sustine existenta persoanelor care au dat un sens superior existentei lor.

(1) Imaginea Health Tips, de Thomas Morris, via Flikr, sub licenta Public Domain

(2) Psychcentral (acc. 15.07.2017), Study Probes How Emotions Affect Immune System, website: Psychcentral

(3) IDEA, (acc. 15.07.2017), Unraveling the Stress - Eating - Obesity Knot, website: IDEAFIT

(4) Psychosomatic Medicine, (acc. 15.07.2017), Positive Emotional Style Predicts Resistance to Illness, website: Psychosomatic Medicine

(5) Heart, (acc. 15.07.2017), Study: Gratitude is a Healthy Attitude, website: Heart

(6) Emmons Lab, (acc. 15.07.2017), Gratitude and Well-Being, website: Emmons Lab

(7) University of Nottingham, (acc. 15.07.2017), Patient attitudes to diabetic foot ulcers have 'significant effect' on survival, website: University of Nottingham

(8) NCBI, (acc. 15.07.2017),Impact of comorbid anxiety and depression on quality of life and cellular immunity changes in patients with digestive tract cancers, website: NCBI

(9) NCBI, (acc. 15.07.2017), Role of Depression, Stress, and Trauma in HIV disease progression, website: NCBI

(10) NCBI, (acc. 15.07.2017), Depressive symptoms lead to impaired cellular immune response, website: NCBI

(11) Health Day, (acc. 15.07.2017), Emotional Stress Affects Women's Hearts, website: Health Day

(12) Science Daily, (acc. 15.07.2017), Independent association between diabetes, depression, and impulse control disorders including binge-eating, bulimia, study shows, website: Science Daily

(13) Psychcentral, (acc. 15.07.2017), Not all happiness is created equal, and genes show it, website: Psychcentral 

Continue reading

stres

Bolile Succesului

Ce esti dispus sa oferi in schimbul succesului? Da, vrei sa muncesti mai mult decat altii. Dar nu stii ca, intre paranteze, ti se mai cere ceva - sanatatea. In special atunci cand sansele tale de succes sunt limitate.

Vorbeam intr-un entry anterior despre ce se intampla cu cei care nu stiu sa piarda si evidentiam faptul ca o multime de probleme psiho-somatice, dependente de substante sau accidente de tot felul reprezinta modul de manifestare a dificultatii de a pierde, un domeniu in care "exceleaza" asa-zisele personalitati de tip A, care nu stiu sa piarda nici macar un meci de badminton jucat in vancata, pe o plaja insorita.

Am mai vorbit in trecut si despre un studiu care scotea in evidenta problemele cardiace ale femeilor tinere, care, de asemenea, platesc un pret piperat pentru dorinta lor de a invinge, de a-si depasi limitele, spre deosebire de femeile cu mai multa experienta, care, s-ar parea ca sunt mai relaxate in relatie cu evenimentele vietii. Si poate ati intalnit si voi, ca si mine, femei tinere care traiau cu pastile de inima in poseta datorita unui "incident problematic" din adolescenta.

O carte pe care am citit-o pe vremea cand descopeream lecturile de dezvoltare personala, si care se numeste "Am reusit!" s-ar parea ca m-a vindecat de tendinta aceasta disperata de a obtine totul, cat mai repede, indiferent cu ce costuri. Se promova acolo nu doar descoperirea si valorificarea resurselor personale ori planificarea atenta ci si o viziune mai relaxata asupra succesului. Autorul Guy Missoum era sustinatorul ideii ca succesul nu ar trebui obtinut cu pretul sanatatii si ca trebuie sa avem asteptari rezonabile de la noi insine.

Din pacate, intalnim multe persoane care nu prea isi inteleg limitele personale, mai bine spus, nu prea le iau in serios, si asta are consecinte destul de dramatice asupra stilului de viata, dar mai ales asupra starii de sanatate fizica si psihica. A nu-ti lua in serios limitele personale este aproape ca atunci cand sari de pe bloc sperand ca iti vor creste aripi pana ajungi in contact cu solul.

Un ciclu de studii in domeniul performantei si succesului scoate in evidenta faptul ca, pe langa cei care nu stiu sa piarda, se afla, intr-o conditie cam la fel de dramatica, si cei care, tot pentru ca nu stiu sa piarda si nu stiu sa-si aprecieze limitele, incearca sa se depaseasca pe sine, in ciuda faptului ca sansele de a reusi sunt mici. Daca ai o sansa mica de a reusi, dar ai o atitudine "buna", s-ar parea ca poti sa reusesti totusi. Intrebarea este cu ce pret?

Ei bine, este vorba de sanatatea noastra fizica si emotionala. S-a vorbit in multe randuri despre problemele celor care sunt dedicati succesului cu orice pret si despre dificultatea lor de a concepe o viata "mediocra". Ei isi pot lua 3-4 joburi sacrificandu-si astfel ani din viata, pentru ca apoi sa investeasca aproape tot ce au castigat in medicamente si tratamente costisitoare. In cel mai bun caz, cauta oameni ca mine si invata sa isi gestioneze stresul, ajuns la proprotii colosale.

Se mira cand afla ca de fapt stresul vine din ei insisi, nu din exterior, din modul lor de a interpreta lucrurile si din convingerile exagerate care ii pun in miscare. Cum sa se relaxeze si cum sa se bucure de viata un om care considera ca fara bani este nimeni si ca acesti bani ar trebui facuti zi si noapte? Sau cum sa isi dea ragaz o persoana care crede ca odraslele sale o vor uri pentru ca nu le-a oferit "tot ce e mai bun"?

Nu cred ca este intamplator faptul ca multe femei tinere au probleme cardiace. Societatea are asteptari exagerate din partea lor si ele par a trai cu obesia performantei si a reusitei personale. Multora dintre ele le-ar fi greu sa conceapa faptul ca o femeie care a avut un loc de munca normal si a crescut un copil frumos este un succes si merita tot respectul nostru. Pare ca societatea cere mult mai mult din partea lor...

Pare ca societatea cere foarte mult din partea fiecaruia dintre noi. Simtim presiunea zi de zi fiindca ne comparam cu oamenii care au acces la lucrurile "fine" ale societatii de consum. Ne-ar fi greu sa acceptam ca in aceasta societate in care fiecare este "liber", in masura in care se exploateaza pe sine insusi suficient de mult, este loc chiar si pentru sanatate psihica, echilibru si intelegere.

Probabil ca stiti faptul ca persoana cu renumele de a fi fost cel mai bogat om din lume John D. Rockefeller nu a fost bogat in copilarie, dimpotriva, el se inscrie cu brio in categoria celor care au reusit in ciuda sanselor modeste de reusita. Mai putini stiu insa faptul ca miliardarul care a intemeiat prestigioasa firma Standard Oil a avut probleme mari de sanatate, confirmand asadar teoria care sustine ca cei ce reusesc in ciuda sanselor modeste, prezinta riscul sa dezvolte boli cu originea in stresul psihic.

Cum sa te suporti pe tine insuti cand stii ca altii au mai mult succes, mai multi bani, sunt mai tineri, mai frumosi, mai in centrul atentiei? Cum sa iti oferi tot felul de scuze? Nu suntem egali si de aceea, trebuie sa muncim mai mult decat cei care au primit totul pe tava... Cum sa-ti tolerezi momentele de odihna cand stii ca ai o sansa din 10 de a fi la fel de puternic precum cei puternici?

Poate ca regimul muncii este ca o casnicie - un compromis, rezultatul unei negocieri de care, poate ca nici macar nu suntem constienti. Depinde de fiecare dintre noi pretul pe care suntem dispusi sa il platim pentru acest compromis. Si, din pacate, asa cum nu suntem pe deplin constienti ca am facut aceasta negociere cu destinul nostru, nu suntem constienti nici de costul ridicat al succesului.

(1) Imaginea Cross of Sacrifice, de Oli4.D, via Flikr, sub licenta CC BY-NC-ND 2.0

(2) New York Times, (acc. Apr. 05, 2017), Why succeeding against the odds makes you sick, website: New York Times

(3) History, (acc. Apr. 05, 2017), Rockefeller's Standard Oil, website: History

(4) Missoum, G., (2003), Am Reusit!, editura Polirom, Iasi

---

Marius Iftimie este administratorul si autorul principal al blogului Psihopedia, psiholog, membru al Colegiului Psihologilor din Romania, consilier educational si psihoterapeut. E-mail: teleologia@yahoo.com

---

Continue reading

vointa

Presiune, Succes, Boala

Intre ignoranta, imprudenta, frica si beneficii secundare modeste, se desfasoara viata apasatoare si agitata a hipertensivilor. Nota de plata apare sub forma infarctului miocardic sau a atacului vascular cerebral...

Hipertensiunea este una dintre problemele medicale, care, departe de a fi inteleasa pe deplin, continua altaturi de celelalte boli ale sistemului circulator sa faca victime in randul celor mai dragi fiinte din viata noastra. Consider ca principala cauza a acestei stari de fapt este ignoranta, precum si dificultatea de a face schimbari radicale in stilul de viata.

Iar cand spun stil de viata, ma refer nu doar la cele trei componente bine cunoscute - alimentatie, odihna, miscare - ci si la conceptia psihologica despre stilul de viata, care se leaga de convingerile de viata pe care le purtam cu noi, in regiunile neconstiente ale personalitatii: cine suntem, cine ar trebui sa fim, cum sunt si cum ar trebui sa fie ceilalti, etc  

Fiindca acesta este totusi un blog de psihologie, probabil ca va asteptati la urmatoarea abordare: care ar putea fi cauzele emotionale ale hipertensiunii arteriale? De exemplu, subiectii experimentului din videoclipul urmator au convingerea ca ar putea deveni oricand voluntari pentru un exercitiu de respiratie gura-la gura, daca sunt implicate niste studente foarte frumoase. Insa viata nu ne ofera intotdeauna ceea ce ne dorim....  

Uneori apare cate un Gaybriel si de aici si hipertensiunea arteriala! Cand ceea ce ne dorim este atat de clar si bine definit, drama este cu atat mai mare... E greu sa te resemnezi cu Gaybriel... Desigur, aceasta e doar o metafora a ceea ce ni se intampla zi de zi, la serviciu, intre prieteni sau chiar acasa, in intimitatea caminului... Te astepti la ceva si primesti cu totul altceva ... Iata o schema simpla a mecanismului hipertensiunii cu originile sale emotionale.  

Si mai simplu fie spus, vestile rele, cresc tensiunea. Dar cate vesti rele am putea primi pe zi, pana la urma? S-ar parea  ca pentru unii dintre noi lumea rezerva ceva mai multe vesti rele decat pentru altii. De exemplu am putea afla, zi de zi, ca nu suntem perfecti, ca nici restul oamenilor nu sunt perfecti sau dispusi sa faca ce ne dorim noi, ca viata nu este ca in telenovele, etc. Este, probabil, o problema de realism si intelegere a vietii.

Cateva lucruri interesante despre hipertensiune:  

1. Se crede ca hipertensiunea arteriala, se afla la originea calvitiei.

S-a constatat de ceva timp faptul ca barbatii care sufera acest neplacut fenomen de rarire sau pierdere a parului, au o circulatie deficitara la nivelul scalpului. De fapt, orice zona insuficient irigata cu sange, inclusiv picioarele, prezinta o astfel de rarire sau lipsa a parului. Hipertensiunea, conform unor studii efectuate in Japonia, ca si celelalte probleme ale circulatiei sangelui, par a fi mai raspandite in randul barbatilor care sufera de alopecie.  (2)  

2. Alte studii afirma faptul ca hipertensiunea este corelata pozitiv cu agresivitatea.

Un studiu realizat de Institutul American pentru Cercetarea Imbatranirii, a identificat tipul de personalitate agresiv, caracterizat de competitivitate, egocentrism si aroganta, care prezinta un risc crescut de a dezvolta hipertensiunea arteriala. O buna strategie pentru controlul acestor riscuri ar putea fi psihoterapia. Ni se sugereaza astfel ca, o personalitate mai toleranta, desi mai putin "realizata" se bucura, probabil, de o mai buna sanatate a sistemului circulator. (3)  

3. Exista de asemenea o corelatie intre hipertensiunea arteriala si personalitatea de tip A.

Dar ce este personalitatea de tip A? Ei bine, daca ati fi pus acum intr-o camera si vi s-ar cere sa asteptati o vreme, cum ati reactiona? Se pare ca exista doua tipuri de raspuns la o asemenea provocare: unii dintre subiecti vor astepta in liniste, cu rabdare si docilitate, in timp ce altii se vor agita, vor face tot felul de gesturi si miscari care le tradeaza surplusul de energie si nerabdarea. Acestia din urma sunt Personalitati de tipul A si, corespund in mare parte descrierii tipului agresiv de mai sus: competitivitate, dorinta de a invinge in cele mai anodine situatii, dificultate de a se relaxa, dificultate de a suporta esecul, pierderea, etc. (4)    

Totusi, hipertensiunea arteriala nu este numai de origine emotionala. Medicii au identificat cauze complexe ale acesteia, incepand cu factorii ereditari si terminand cu stilul de viata. Alimentatia si miscarea par a juca un rol decisiv in evolutia problemelor de aceasta natura. O veste imbucuratoare este aceea ca hipertensiunea nu se datoreaza imbatranirii si ca aceasta din urma, in mod ideal, nu ar trebui sa fie un factor de risc.  

De asemenea, o alta veste buna, cel putin din punctul meu de vedere, este ca, prin schimbari radicale ale stilului de viata, hipertensiunea arteriala poate fi tinuta sub control, chiar in lipsa medicamentelor pe care ajungem sa punem atata pret. Mai mult decat medicamentele, odata cu  schimbarea atitudinii mentale in fata provocarilor si odata cu introducerea unui nou regim privind miscarea sau alimentatia - de ex. reducerea grasimilor, a zaharului, eliminarea nicotinei si a alcoolului, etc - hipertensiunea arteriala si infarctul sau accidentul vascular, nu mai reprezinta un pericol pentru viata. (5)

(1) Imaginea Why, Oh Why?, de Bart, via Flikr, sub licenta CC BY-NC 2.0

(2) Hurst, D., (April 9, 2013), Male Baldness: Thinning on Top? It Could Be High Blood Pressure, website: Mail Online

(3) Shirole, T., (September 01, 2010), Aggressive Personality Types, ar Higher Risk of Hipertension and Stroke, website: Med India

(4) McLeod, S., (2011/2014), Type A Personality, website: Simply Psychology

 

(5) Thrash, A., Thrash, C., (2011) Tratamente Naturale pentru Hipertensiune. Un Nou Stil de Viata, editura Alege Viata Publishing, Bucuresti

Continue reading

stres