Trauma maghiară poate fi rezumată într-un singur cuvânt — Trianon. Această pierdere de teritoriu este o rană istorică pe care noi românii avem tendința să o subestimăm, din moment ce suntem beneficiarii dictatului respectiv. Totuși, suntem în anul 2025 iar pentru generațiile actuale, trauma maghiară nu poate fi decât o traumă aleasă.
Internetul și rețelele de socializare ne oferă azi prilejul de a avea tot felul de întâlniri, mai mult sau mai puțin plăcute cu tot felul de oameni. Printre aceștia se află naționaliștii maghiari care au tendința să comenteze ori-de-câte ori se postează ceva în legătură cu Transilvania. Contactul cu aceștia poate să devină neplăcut și adesea contondent, deoarece au tendința să îți țină lecții de istorie (i.e. Trianon) care te interesează mai mult sau mai puțin, în special dacă postarea inițială nu avea legătură cu istoria Transilvaniei. Nu mai vorbesc despre cei care sunt pregătiți să te insulte în fel și chip.
În multe situații, o conversație normală și decentă poate fi posibilă, in ciuda faptului că nu cunoașteți limba maghiară — mulțumită limbii engleze și englezilor care au avut grijă să o răspândească pe tot globul, înlesnind astfel globalizarea pe care o trăim azi. Într-o astfel de conversație veți putea descoperi sau vă veți putea reaminti că anumite revendicări sunt îndreptățite: castelele din Transilvania au fost într-adevăr clădite în timpul când Transilvania se afla sub ocupație maghiară deci nu, nu este vorba despre arhitectură sau cultură românească.
Faptul că ignoranța noastră îi supără pe naționaliștii maghiari ar putea veni ca o surpriză. Suntem totuși în anul 2025 iar aceste castele au fost construite în secolul XV — vezi Castelul Corvinilor. Totuși ungurii sunt sensibili la astfel de detalii. Mai bine spus, naționaliștii sunt sensibili la astfel de detalii fiindcă ei sunt sensibilizați sistematic prin ceea ce se cheamă în psihologie traume alese. Ce sunt traumele alese? Ei bine, așa cum am scris într-un articol anterior, numit Traume Alese, acestea sunt suferințe reale care însă își au rădăcina în evenimente istorice mai curând decât în experiența proprie.
Trauma aleasa este fenomenul psihologic aflat la baza acțiunilor teroriste. Trauma aleasa face posibil ca nepoții si strănepoții celor abuzați să-și ia revanșa împotriva nepoților si strănepoților abuzatorilor, cu toate că primii nu au suferit niciodată acele abuzuri pe pielea lor, iar ceilalți nu sunt vinovați pentru faptele strămoșilor. Sursa: Psihopedia
Faptul că un eveniment istoric vă produce o traumă pe care nu ați avea-o dacă nu vi s-ar inocula prin propagandă, se datorează activităților extremiste ale naționaliștilor. Pentru un motiv sau altul, una dintre activitățile favorite ale acestora este conștientizarea și sensibilizarea unei națiuni la evenimentele istorice prin care respectiva națiune a pierdut ceva sau i s-a făcut o nedreptate ori a suferit un abuz. Rezultatul nu poate fi decât o atitudine agresivă și încercarea, adesea inutilă, iluzorie și păguboasă de a regla conturile cu entitatea percepută ca fiind vinovată pentru acea nedreptate.
Așa se naște stilul de viață naționalist — a se distinge de patriotism, caracterizat printr-un șir nesfârșit de tribulații emoționale (chin, zbucium, agitație, frământare), obsesii legate de nedreptățile suferite sau răzbunare, trăiri fiziologice puternice de respingere și stres față de orice este perceput ca reprezentând dușmanul națiunii (de exemplu, în cazul naționaliștilor maghiari, orice persoană de naționalitate română) și comportamente extreme cum ar fi insultele spontane sau actele de vandalism, comportamentele huliganice, batjocoritoare, etc. De exemplu, am observat că naționaliștilor maghiari le place harta de mai jos.
Ce Este de Făcut?
Probabil că aveți tendința să îi batjocoriți și dvs, atunci când îi întâlniți, cu rezultate nu tocmai fericite. De exemplu le-ați putea spune că, potrivit statisticilor, Ungaria are cel mai mare număr de staruri porno (care este un mod sofisticat de a spune prostituate), la milionul de locuitori, deși ei consideră că asta se întâmplă pentru că au o infrastructură mai bună decât a altor țări din Europa de Est cum ar fi, desigur, România. De asemenea, Ungaria are cea mai mare Taxa pe Valoare Adăugată din lume (27%). Sau le puteți spune că Ungaria este cea mai coruptă țară din UE — nu că România ar sta mult mai bine la acest capitol.
Spun că rezultatele nu sunt fericite fiindcă aceste semnale de respingere, de regulă nu ajută, dimpotrivă, sentimentele anti-românești vor fi tot mai puternice și, în cazul cel mai rău, va trebui să ocoliți Ungaria atunci când plecați să vizitați vestul Europei. Acest articol mi-a fost inspirat de niște discuții pe care le-am avut cu niște maghiari cu care se putea discuta, în care am avut ocazia să le spun că, eu personal respect istoria Transilvaniei și consider că influența austro-ungară a fost spre binele Transilvaniei din moment ce această regiune istorică este printre cele mai dezvoltate și civilizate din România.
De asemenea, am avut ocazia să le atrag atenția că această încercare disperată de a schimba percepția românilor asupra unor lucruri nu face decât să le întunece existența. E multă ignoranță peste tot în lume și activismul de acest tip nu face decât să consume energie pentru o cauză a cărei utilitate este îndoielnică — fiindcă, în fond, ce anume se schimbă dacă un român (în plus sau în minus) a înțeles că frumosul Castel al Corvinilor a fost construit în și de Ungaria?
Dar viața naționaliștilor este mereu una complicată, cu tot felul de proteste și tot felul de altercații cu tot felul de persoane care nu au nicio vină pentru că a existat Dictatul de la Trianon. Cine alege drumul naționalismului extremist, așa cum au făcut ungurii, alegându-și un lider care poartă fular cu Ungaria Mare, se angajează la foarte mult zbucium emoțional, foarte multe altercații care puteau foarte bine să nu existe și, în general, multe resurse pierdute pentru mai nimic.
Dacă vă simțiți în formă și ați întâlnit naționalistul potrivit, puteți încerca o resemnificare cognitivă arătându-i că în ziua de azi terenul, în sine, nu contează la fel de mult ca acum 500 de ani. În ziua de azi este important să generezi produse noi care îți pot asigura atât prosperitate cât și un bun renume internațional — ceea ce se numește în termeni politici soft power. Puterea moale (soft power), ca alternativă pentru război îți permite să prosperi având relații bune cu vecinii, câștigând din dezvoltarea economică, cultură, sport și turism.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu