Stiinta Fericirii

Poti sa te vindeci in 14 zile daca urmezi aceasta recomandare: incearca sa te gandesti in fiecare zi cum poti face cuiva o placere! Este recomandarea medicului austriac Aflred Adler pentru depresivi. Unul dintre primele semne ca depresia poate fi controlata...

☆ ☆ ☆

Obisnuiam sa am dispute destul de aprinse cu cei care aud pe la diversi psihologi ca "depresia este o alegere" si se enerveaza la culme. Eu incerc sa le demonstrez ca afirmatia aceasta nu este atat de hazardata, periculoasa si lipsita de etica precum pare, in timp ce ei incearca sa imi demonstreze contrariul. Le spun ca daca depresia nu este o alegere atunci nu mai avem nicio sansa de vindecare.

Mi s-au cerut chiar si dovezi stiintifice ca depresia este o alegere (studii, si surse serioase) si, acum imi dau seama ca exista astfel de dovezi - voi vorbi despre ele in finalul articolului. Daca oamenii de stiinta au demonstrat ca putem face anumite lucruri pentru a deveni fericiti, inseamna ca putem face anumite lucruri si pentru a fi si / sau a ramane nefericiti.

Imi amintesc ca la un moment dat, dupa ce un partener de polemica pe aceasta tema, care nu avea pregatire in domeniu, a incercat "sa ma destepte la realitate" sugerandu-mi ca mi-am gresit cariera si ca am o abordare cu totul deplasata asupra acestei probleme, aproape ca ma bagase in depresie cu felul cum isi formulase afirmatiile. Totusi, am gasit in mine resurse pentru a-i raspunde:

Am ales sa ma simt norocos pentru discutia pe care am avut-o azi cu tine, fiindca in acest mod am ajuns sa constientizez aspectele mai delicate ale interactiunii pacient depresiv-psihoterapeut si pericolul de a indeparta o persoana suferinda, asezand-o in fata unor adevaruri brutale, intr-un moment in care nu este pregatita sa le faca fata. 

Fireste, nu ma simteam chiar norocos in momentul acelei discutii - prea multe cuvinte au curs atunci... Dar acum, cand imi amintesc de aceasta experienta pe care am trait-o in primavara acestui an, chiar ma simt norocos. Ma simt norocos pentru ca am inteles ca, daca oamenii normali sunt sensibili la chestiuni ce privesc identitatea si orgoliul lor, depresivii au dreptul sa fie de cateva ori mai sensibili la astfel de probleme, prin natura situatiei in care se afla.

In concluzie, nu as recomanda unui psihoterapeut sa ii spuna unui depresiv ca boala sa este o alegere si in niciun caz nu i-as recomanda sa ii spuna asta in prima sedinta. Poate ca ar fi mai elegant sa nu i-o spuna niciodata. In cursul terapiei, acel om va descoperi suficient de multe lucruri despre functionarea sa psihologica pentru a intelege ca isi poate controla starile emotionale, daca doreste.

Da, vesti bune: starile noastre emotionale pot fi controlate si da, alegerile noastre pot fi neconstientizate - caci nu vine nimeni din exterior sa aleaga in locul nostru felul cum ne raportam la problemele pe care le avem: activ, combativ, asertiv, proactiv, matur, realist sau, dimpotriva, pasiv, emotional, prin auto-victimizare si blocaj psiho-comportamental.

Prin urmare, daca un depresiv isi doreste sa scape de nefericire, poate afla relativ usor cum sa fie fericit - am sa va vorbesc mai jos despre asta. O parte "naiva" a psihologiei (psihologia pozitiva si cea cognitiv comportamentala) se preocupa de ce anume trebuie sa facem, ce atitudini mentale si comportamentale sa imbratisam pentru a genera stari de bine in noi insine. La unii s-ar putea sa mearga treaba asta, fiindca nefericirea lor este doar o problema de a intelege mecanismele psiho-emotionale si atitudinale ale fericirii.

Daca te-a tulburat un fapt exterior, durerea nu se datoreaza faptului in sine ci interpretarii pe care i-ai dat-o. Iar asta o poti schimba oricand. Marcus Aurelius.

Dar anumiti pacienti depresivi s-ar putea sa nu isi doreasca sa scape de aceasta nefericire, dimpotriva, s-ar putea sa vrea ca nefericirea sa fie tot mai mare, fiindca ea reprezinta un mijloc de a negocia. Ce negociem prin nefericirea noastra? Lucruri precum locul si rolul nostru in cadrul unui grup sau in cadrul familiei, atentia, grija si afectiunea pe care o primim din partea celor din jur sau chiar privilegiile noastre, asa cum un copil isi negociaza prin lacrimi drepturile si dorintele sale.

Nu as dori sa luati acest articol ca pe o instigare la adresa depresivilor carora sa le imputati "alegerile" lor. Pacientii depresivi sunt sensibili iar suferintele lor sunt reale si este mai bine sa ii lasati pe cei care sunt pregatiti sa lucreze cu ei, sa o faca. Le puteti oferi in schimb suportul vostru de bun simt, incurajari si  solidaridate, si ii puteti indemna sa mearga in psihoterapie, sa nu se multumeasca cu medicamentele pe care le-au primit de la medic fiindca acestea nu sunt suficiente asa cum un calmant nu este suficient pentru a vindeca un picior rupt.

Si acum sa vorbim despre ce anume putem face pentru a spori starile de bine din interiorul nostru caci, asa cum spuneam, oamenii de stiinta au verificat prin cercetare acele atitudini si alegeri ce ne amelioreaza starile emotionale:

• Recunostinta - o serie de cercetari au demonstrat faptul ca atunci cand apreciem ceea ce avem, ne oferim noua insine "o injectie de fericire", fara efecte secundare. Desigur, nu poti fi recunoscator pentru ca ti-ai pierdut jobul, dar poti fi recunoscator pentru ca ai inca capacitatea de a munci si exista cateva optiuni pe piata muncii. Recunoastinta chiar poate fi un mod de viata - un mod de viata fericit!

• Daruirea - asa cum dadea de banuit recomandarea lui Alfred Adler, de la inceputul articolului, cercetari stiintifice ulterioare au ajuns sa demonstreze faptul ca daruirea si grija pentru binele celor din jur, care au la baza ceea ce Adler denumea "sentiment comunitar" si "interes social", reprezinta adevarate izvoare de sanatate psihica prin incarcarea vietii cu sens si prin efectele pe care le induc: ceilalti sunt si ei draguti cu noi, in virtutea principiului reciprocitatii, si asta e ceea ce ne-am dorit intotdeauna!

• Optimism - otimismul poate fi si patologic, este adevarat, in sensul ca nu ai de ce sa fii optimist atunci cand sari de pe o cladire cu 10 etaje sperand ca iti vor creste aripi. Cu toate acestea, a vedea viata in culori vii si pozitive, este un lucru care ne pune in miscare, ne da energie si voie buna, ne face mai eficienti si ne motiveaza sa ne punem in valoare potentialul, sa ne depasim limitele.

• Detasarea - sau acceptarea situatiei asa cum este, este o modalitate recunoscuta de a ne elibera de foarte multa suferinta in special atunci cand situatia nu poate fi schimbata. Este o solutie pentru cei care traverseaza drame existentiale iesite din comun (pierderea libertatii, pierderea sanatatii, pierderi majore de resurse materiale sau umane, etc). De asemenea, este o solutie si pentru cei care au asteptari nerealiste.

• Lupta - uneori, acceptarea situatiei ca atare este un mod de a prelungi suferinta, mai ales atunci cand putin curaj ar putea sa faca diferenta intre sclavie si libertate, intre neputinta si punerea in valoare a resurselor personale. Poate ca lupta cu vicisitudinile vietii nu este pentru oricine, este adevarat, dar uneori lipseste atat de putin curaj si initiativa pentru a reusi sa obtinem ceea ce ne dorim cu adevarat. Cand spun "lupta" as prefera sa va ganditi mai curand la actiune, implicare si asertivitate, fiindca traim totusi in 2016.

• Dispretul - da, in mod paradoxal, dispretul poate reprezenta o modalitate de a deveni fericiti - o "arma secreta" care, folosita cu intelepciune, poate sa ne scuteasca de remuscari, auto-invinovatire sau alte emotii penibile care nu ar putea decat sa ne deposedeze de resurse, timp si potential. Atunci cand devalorizezi lucrurile pierdute, pe cei care nu te-au inteles, este ca in fabula cu vulpea care nu reusea sa ajunga la struguri si a ales sa creada ca sunt acri. Probabil ca vulpea a avut o zi buna dupa aceea si a gasit altceva de mancare la un super-market cu preturi prietenoase.

Sper sa va fie de folos aceste mici "trucuri" prin intermediul carora sa indepartati de voi starile emotionale negative. Nu spun ca starile emotionale negative nu folosesc la nimic, dar in anumite situatii, cand ele devin disproportionate si nu va mai vine sa faceti nimic, s-ar putea sa va doriti sa scapati de ele si sa nu stiti cum. Succes!

Dupa cum ati vazut, din lista lipseste "secretul fericirii" despre care am tot auzit in ultimul timp: "fa ce-ti place sa faci" sau "nu face nimic din ceea ce nu-ti place sa faci". Si lipseste pentru un motiv bun, va asigur: s-a descoperit pe cale experimentala ca aceasta asa zisa strategie de a obtine fericirea nu reprezinta o cale eficienta de a creste nivelul fericirii.

***  Am decis sa fac public acest articol din Psihopedia PRO, un cadou pentru cei care imi viziteaza blogul, de inceputul primaverii.  ***

(1) Imaginea Saturday Morning, de Shashish, via Flikr, sub licenta CC BY-NC-ND 2.0

(2) Psychology Today, (acc. Oct. 11, 2016), Happiness is not set in stone, website: Psychology Today

(3) Psychology Today, (acc. Oct. 11, 2016), Treat yourself: Does it really make you happy?, website: Psychology Today

(4) Adler, A., (2010), Sensul Vietii, editara Univers Enciclopedic Gold, Bucuresti