Mind, People, Lifestyle

Marius Iftimie este administratorul si autorul principal al blogului Psihopedia, licentiat in Psihologie, absolvent al unui Master de Consiliere Educationala si al unui program de formare in Psihoterapie Adleriana, recunoscute de Colegiul Psihologilor, Federatia Romana de Psihoterapie si Ministerul Educatiei. Contact: teleologia@yahoo.com

miercuri, 29 ianuarie 2020

Stima de Sine Instabila

Potrivit unui studiu, starurile porno au o parere buna despre sine si sunt mai fericite decat noi, ceilalti. Desi, in acest business, listele cu morti premature nu se mai sfarsesc. Dar oare stima de sine rezista in timp sau se ofileste la prima adiere mai neprietenoasa? 


o o o

Daca ati rasfoit carti de psihologie motivationala, probabil ca ati descoperit cateva pasaje lungi despre importanta stimei de sine. De fapt, a fost o vreme in care se considera ca toate problemele de adaptare ar avea o legatura cu stima de sine. Iar rationamentul era urmatorul: daca stima de sine este insuficienta, atunci, cu siguranta vei avea probleme in viata.

Exista insa voci, cu suficienta autoritate in domeniu, care aduc argumente impotriva acestei teorii. Patru dintre acestea sunt ale celor 4 autori ai popularei lucrari 50 de Mituri ale Psihologiei Populare, fiecare dintre acestia fiind doctor in psihologie ce activeaza in domeniul universitar. Ei au inclus in respectiva lucrare un capitol care debuteaza cu relatarea oribilului incident provocat de 2 adolescenti americani, la data de 20 Aprilie 1999.

Cei doi (Eric Harris si Dylan Klebold), inarmati pana-n dinti cu arme si chiar bombe, au deschis focul asupra colegilor de la liceul Columbine din Littleton, statul Colorado, bilantul fiind unul funest: 12 copii ucisi si un profesor. Incidendul a devenit notoriu in istoria asa numitelor "school shootings" care par ca au devenit o traditie in Statele Unite. Motivele sunt, de fiecare data complexe: disponibilitatea armelor, sansa la "celebritate ieftina", parentingul neadecvat si asa mai departe. 

Cei care, dupa obicei, apar la TV si incearca sa formuleze explicatii, au fost de parere ca totul ar trebui sa aiba legatura cu stima de sine scazuta. In lipsa unor teste de stima de sine aplicate celor doi adolescenti, explicatia ramane la stadiul de ipoteza. Si nu suna tocmai rau, fiindca cei care aud asta invata ca... "hei, daca am suficienta stima de sine, nu ajung sa cobor atat de jos".  Ceea ce s-a aflat mai tarziu a fost faptul ca cei doi erau nazisti si nu stateau rau la capitolul stima de sine.

La nivelul perceptiei comune exista de altfel aceste doua "explicatii universale", care sugereaza ca (1) traumele din copilarie si (2) stima de sine scazuta, vor contribui mai tarziu la "tot ce e mai rau", incepand de la abandon scolar si ajungand pana la adictii, violenta, anxietate si depresie. Desigur, lumea are nevoie de explicatii simple... dar totusi.

Situatiile penibile nu au intarziat sa apara: in scoli, la competitiile sportive spre exemplu, toata lumea primeste un trofeu, pentru a se evita situatiile cu potential traumatic care sa lezeze stima de sine in formare a participantilor care au pierdut. Nu vrem sa vina cu un pistol automat la scoala a 2-a zi, nu? Anumite jocuri (cum ar fi "Prinselea") au fost interzise in scoli fiindca anumiti elevi nu se simteau ok jucandu-le, fireste fiindca nu prea excelau.  Si atunci, de ce sa le ranim sentimentele si sa le afectam stima de sine, nu-i asa?  

O adevarata miscare sociala de imbunatatire a stimei de sine a fost declansata in Statele Unite iar vanzarile la carti despre asta au explodat. Intr-o astfel de carte suntem consiliati sa le permitem copiilor sa isi alega modul cum vor fi pedepsiti. In aceeasi idee, unele companii au introdus ceea ce se cheama "Celebration Voice Mailboxes" prin care asigurau tot felul de laude destinate angajatilor. De asemenea, se pot achizitiona sau darui boluri de cereale cu afirmatii "inspirationale" de tipul "Sunt talentat(a)". Cu alte cuvinte, toata educatia s-a transformat intr-un fel de "bal al stimei de sine".

In ciuda acestei intregi legende care s-a construit in jurul stimei de sine, autorii lucrarii afirma ca, in realitate, studiile realizate in privinta stimei de sine nu au avut rezultate care sa ii maguleasca pe cei care tin mortis sa asocieze "totul" cu stima de sine scazuta. 



  • PERFORMANTA SCOLARA. Un astfel de studiu a reusit sa asocieze stima de sine cu performanta scolara dar relatia nu este de tip cauzal ci o simpla covariatie. 
  • ADICTII, SUCCES POPULARITATE. Stima de sine scazuta nu este asociata nici cu insuccesul interpersonal, nici cu fumatul si nici cu abuzul de droguri si alcool. 
  • DEPRESIE. S-a pus in lumina o moderata asociere intre stima de sine scazuta si depresie. Cu alte cuvinte, stima de sine scazuta nu este tocmai o trasatura obligatorie in tabloul clinic al depresivilor - "stima de sine scazuta nu este nici necesara si nici suficienta pentru aparitia depresiei".  
  • PERSISTENTA SI FERICIRE. Daca s-au descoperit totusi beneficii ale stimei de sine, acestea nu sunt solide, de tip cauzal, ci doar covariatii. De ex., se intampla ca persoanele cu o inalta stima de sine sa fie in acelasi timp si persistente, sa nu se descurajeze cand apar obstacole si, de asemenea, se intampla ca persoanele cu stima de sine ridicata sa fie mai fericite si reziliente din punct de vedere emotional. 
  • INTELIGENTA, ATRACTIVITATE, POPULARITATE. In mod interesant, faptul ca cineva se vede pe sine ca fiind mai bun, mai frumos, mai destept decat restul, deci sta bine cu stima de sine, aprecierile respective raman iluzorii, fiindca in conditii de evaluare obiectiva, rezultatele acestor persoane nu sunt obligatoriu mai bune la capitole precum inteligenta, atractivitatea sau popularitatea. Lucrurile devin chiar si mai complicate cand vorbim despre violenta. 
  • VIOLENTA INTERPERSONALA. Potrivit studiilor, atat stima de sine scazuta cat si cea ridicata sunt asociate cu violenta. De fapt, persoanele cu stima de sine ridicata, dar instabila sunt la cel mai mare risc de a fi violente. Voi preciza imediat ce este stima de sine ridicata, instabila. 

Legatura intre violenta si stima de sine ridicata a fost destul de bine determinata in cazul copiilor cu trasaturi narcisice. La acestia, in absenta asa-zisei "validari narcisice", care este atat de necesara pentru echilibrul psihic (fragil) al narcisistului, apare "rana narcisica" care, poate produce o reactie violenta sau o razbunare. Aceasta poate sa nu includa violenta fizica, propriu-zisa, dar vine tot din furie si apare sub forma abuzului emotional, spre exemplu. 


In experimentele facute cu copii agresivi (bully), s-a observat faptul ca acestia isi supraestimau nivelul de popularitate in grupul de elevi. Intr-un alt experiment, unui grup de elevi i s-a cerut sa scrie un eseu despre avort. Evaluatorii, in mod prestabilit, au avut reactii aspre, de tipul "E cel mai slab eseu pe care l-am citit vreodata".  Intr-o faza ulterioara, copiii puteau sa reactioneze (prin zgomote) fata de evaluatorii lor aspri. S-a observat ca cei care au protestat mai zgomotos dintre copii aveau si o parere buna despre sine. 

Stima de sine instabila

Ei bine, stima de sine nu este de un singur tip. In functie de motivul pentru care ai o parere buna despre tine, stima de sine poate fi de doua feluri:


  • STIMA DE SINE INALTA, STABILA - este stima de sine "adevarata", fiindca ea nu depinde de validari externe si nu determina reactii violente si razbunari in cazul in care validarile intarzie sa apara. Cu alte cuvinte, persoana care detine o astfel de stima de sine, este mult mai in contact cu realitatea obiectiva si isi cunoaste valoarea reala. 
  • STIMA DE SINE INALTA, INSTABILA - depinde de realizarile subiectului. In absenta acestora, sau in absenta validarii venite din exterior, la persoana cu stima de sine instabila, apare "prabusirea edificiului", unul dintre efecte fiind violenta, spre ex., cu formele sale (hetero sau auto-agresive).


Psihiatrul Cristophe Andre vorbeste despre 3 componente ale stimei de sine: iubirea de sine (1), increderea in sine (2) si conceptia despre sine (3). Dincolo de aceasta viziune romantata, specifica autorilor de limba franceza, trebuie sa spunem ca stima de sine are intotdeauna o componenta cognitiva, una emotionala, una fiziologica si una comportamentala.


  • COGNITIVA - se refera la lucrurile pe care le stim / invatam / credem despre noi insine - o componenta pur informationala.
  • EMOTIONALA - de fiecare data cand credem anumite lucruri despre noi insine acestea au un impact asupra a ceea ce simtim. De aceea, este normal ca o persoana care are o parere buna despre sine sa se si simta mai bine, sa fie mai fericita mai putin anxioasa, etc - componenta energetica.
  • FIZIOLOGICA - pentru ca pe langa faptul ca simtim anumite lucruri in legatura cu propria persoana, in functie de ceea ce credem despre noi, in corpul nostru se continua desfasurarea efectelor credintelor noastre, in functie de acestea (hormoni de stres - cortizol, adrenalina - spre exemplu cand credintele nu ne sunt validate sau endorfine, dopamina cand primim validari externe). 
  • COMPORTAMENTALA - se refera la modul in care se manifesta convingerile noastre la nivel comportamental (comportament non-verbal, alegeri si atitudini pe care le adoptam in diverse situatii) - o componenta materiala, ca si cea fiziologica.



In anii trecuti, aparuse un studiu care inainta urmatoarea concluzie: starurile porno au o stima de sine inalta si sunt mai fericite decat restul femeilor. In acelasi timp, apareau acele liste destul de lungi cu persoane ce activeaza in acest domeniu si care isi pierdeau viata in circumstante dramatice: SIDA, sinucidere, accidente (provocate de droguri si alcool), supradoze, etc.

Acum, dupa cum unele firme sponsorizeaza studiile care, desigur, trebuie sa iasa in favoarea produselor proprii, nu m-ar mira ca si astfel de studii, sa fie "stimulate" de industria porno care este o afacere de dimensiuni astronomice, cum bine stiti. Dar trecand peste asta, eu simt nevoia sa stiu daca cei care le-au evaluat stima de sine starurilor porno care au participat la studiul respectiv au descoperit o stima de sine stabila (bazata pe cunoastere de sine) sau instabila (bazata pe banii castigati usor). 

Evident ca persoanele care au murit prematur nu au fost intrebate daca au o parere buna despre sine. Alfred Adler obisnuia sa afirme ca personalitatea se reveleaza in situatii critice. In pornografie, spre exemplu, atata vreme cat esti activ, succesul poate sa tina loc de stima de sine. Intrebarea este ce fac aceste persoane cand sunt scoase din joc - dupa 30-35 de ani? Tineti cont ca pornografia este si un mod de a te compromite social fiindca societatea, cel putin in ziua de azi, nu este dispusa sa te respecte in orice conditii. 









(1) Imaginea Dead Before Blossoming, de Madame Psychosis, via Flikr, sub licenta CC BY-NC-ND 2.0

(2) Lilienfeld, S; Lynn, S; Ruscio, J; Beyerstein, B; (2010) 50 de mituri ale Psihologiei Populare, editura Trei, Bucuresti

(3) Andre, C.; Lelord, F; (2000), Cum sa te iubesti pe tine, editura Trei, Bucuresti

(4) Psychology Today, (acc 29.01.2020), The Personalities of Porn Stars, website: Psychology Today 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu