Mind, People, Lifestyle

Marius Iftimie este administratorul si autorul principal al blogului Psihopedia, psiholog, membru al Colegiului Psihologilor din Romania, consilier educational si psihoterapeut. E-mail: teleologia@yahoo.com

luni, 1 septembrie 2014

Plantele si Productia

Este gresit sa aducem la birou ceea ce ne-ar putea distrage, cum ar fi plante sau decoratiuni? S-a descoperit totusi faptul ca decorarea cu plante a birourilor poate creste productivitatea si performantele intelectuale. 





Ergonomia este stiinta amenajarii locului de munca si are in vedere atat conditiile de munca cat si toate acele aspecte ce au un impact asupra sanatatii si dispozitiei operatorilor. De ce are vreo relevanta aceasta abordare? Pentru ca orice ne influenteaza dispozitia si sanatatea ne influenteaza in acelasi timp si productivitatea. Nu o spun doar eu, o spune si cel mai recent studiu in domeniu, realizat prin eforturile conjugate ale unor cercetatori din Australia, Marea Britanie si Olanda.

Ei au ajuns la concluzia ca desingul minimalist, pastrat astfel si promovat de numeroase companii occidentale, in ideea de a nu distrage atentia salariatilor de la ceea ce "conteaza cu adevarat", se dovedeste a fi "de-a dreptul toxic" pentru cei care isi desfasoara activitatea in acest cadru. Prin design minimalist se intelege eliminarea oricaror obiecte de arta sau decoratiuni, si eradicarea plantelor din birouri. Unele companii au permis totusi instalarea unor banere care, desigur, aminteau motto-urile si obiectivele companiei si nimic altceva.

Contrar teoriei care a instituit acest design, aceea ca prin eliminarea decoratiunilor devenim mai concentrati si deci mai productivi, testele efectuate in cadrul studiului amintit demonstreaza ca angajatii obtin rezultate mai bune la probele de memorie sau alte sarcini cognitive atunci cand in birouri se aduc diverse decoratiuni, obiecte de arta sau plante care sa se afle in raza lor vizuala. 

Ma intreb daca initiativa de a aduce acele plante nu a fost similara in efecte experimentului de la fabricile  Howthorne din Chicago, cand s-a descoperit efectul cu acelasi nume. Efectul Howthorne, cunoscut si sub numele de efectul observatorului, presupune schimbarea comportamentului unei persoane ca urmare a expunerii actiunilor sale unui observator extern. Vorbim aici despre comportamentul de lucru si despre eficienta in sarcinile de productie.

La fabricile Howthorne, in momentul in care conducerea a luat decizia imbunatatirii iluminatului unor hale de productie, s-a constat cresterea subita si substantiala a productivitatii. Explicatiile si interpretarile au fost numeroase si diversificate. Dintre acestea amintesc:

  • Cresterea temporara a productivitatii s-ar datora faptului ca muncitorii s-au simtit "sub observatie", deci stresati intr-o anumita masura, si de aceea s-ar fi concentrat mai bine.
  • Aceeasi crestere temporara a productivitatii s-ar datora faptului ca lucratorii au simtit interesul si dorinta conducerii de a le oferi conditii mai bune de lucru, ceea ce i-a determinat sa raspunsa pozitiv, prin mobilizare si rezultate mai bune in munca.

In urma unor experiemente similare s-a ajuns la concluzia ca majoritatea schimbarilor operate in mediul de lucru sau structura programului de lucru, conduc la o crestere temporara a mobilizarii si deci a productivitatii. Fie ca se modifica durata pauzelor, fie ca salariatilor li se ofereau anumite avantaje, rezultatul pare sa fie acelasi. Si totusi, efectele raman temporare...

Concluzia spre care tind eu insumi este legata de studiul stresului. O cantitate moderata de stres are un efect pozitiv asupra performantelor in orice domeniu. Atunci cand stresul este prea mic, ca in cazul in care suntem absolut detasati de sarcinile de serviciu ori cele educationale, performantele scad datorita sub-mobilizarii. Cand stresul este prea mare in schimb, mobilizarea excesiva conduce la actiuni precipitate si greseli involuntare. 

Schimbarile mici in designul locului de munca sau in alte variabile ce priveau dinamica generala a activitatii, sunt dupa parerea mea agenti de stres minori, cu un efect pozitiv in mobilizarea optima a salariatilor. Cu alte cuvinte, adevaratul inamic al productivitatii ar putea fi lipsa schimbarilor pe termen lung sau monotonia. Este adevarat si faptul ca fiecare persoana are toleranta sa la schimbare si este interpretabil ce inseamna pentru fiecare cuvinte precum "termen lung", ori "monotonie".









Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu