Mind, People, Lifestyle

Marius Iftimie este administratorul si autorul principal al blogului Psihopedia, psiholog, membru al Colegiului Psihologilor din Romania, consilier educational si psihoterapeut. E-mail: teleologia@yahoo.com

vineri, 28 martie 2014

Jungla de la Scoala

Se vorbeste zilele acestea despre bullying: este rau si ingrijorator. Dar s-ar putea vorbi despre o parte luminoasa a acestuia? Sau ar trebui sa ramana acel monstru, care ne chinuie copilul la scoala? 






Legat de scoala, asa numitul fenomen de bullying (to bully -  a intimida, a teroriza, a chinui), reprezinta, cum spune si termenul, incercarea unui elev de a intimida si a domina un alt elev, prin intermediul fortei fizice sau prin abuzuri emotionale.

Din arsenalul practicantului de bullying fac parte etichetarile, acordarea de porecle umilitoare, batjocura si atitudinile depreciative, la care, ocazional se adauga amenintarile, imbrancirile sau atacul fizic. Victimele pot dezvolta complicatii si tulburari emotionale, pot sa dezvolte o imagine de sine negativa si sa ajunga la acte de auto-agresiune si auto-flagelare, nemaivorbind despre faptul ca adesea au tendinta sa preia acest repertoriu si sa il practice impotriva altor copii.

Totusi, este demn de luat in calcul faptul ca nu oricine devine un astfel de agresor si, de asemenea, nu oricine devine o victima a acestuia. Aceste cupluri agresor-victima, pe undeva, se cauta si se gasesc. Modul cum se aleg aceste roluri sunt legate de familie si experienta emotionala si operationala timpurie acumulata aici.

Avem pe de o parte agresorul, care nu este decat un rezultat al mediului din care provine, si in ultima instanta al intregii societati. Avem pe de alta parte victima care, la randul ei, este lipsita de competentele necesare pentru a face fata cu succes intru-un mediu scolar care il imita, la scara mica, pe cel social. 

Vorbind despre agresor, tind sa spun ca aproape nici nu e vorba despre rea vointa - copilul reproduce ceea ce a vazut in jurul sau si ceea ce a practicat inca de mic. In fond, o societate intreaga practica atacurile verbale in ceea ce se cheama "pamflet", o societate intreaga se distreaza privind programe violente si practicand jocuri video cu substrat anti-social, si o societate intreaga sta cu ochii fixati pe oamenii cu bani si modul lor extravagant de a se distra, fara a pune problema provenientei banilor.

Copii nu fac decat sa duca totul mai departe. Daca este in firea omului sa depaseasca limite, iar standardele sunt impuse de modele precum cele mediatizate, atunci nu ar trebui sa ne mire nicio clipa faptul ca acesti copii duc la un alt nivel ceea ce am inceput noi. 

Standardele comportamentale ale copiilor sunt create de societate si in special de mass-media, caci acesti copii isi imagineaza ca tot ceea ce apare la televizor este regula absoluta de comportament - daca vrei sa fii "cineva", cand de fapt este doar un mod de a face rating si a atrage atentia.

Intr-o alta ordine de idei, studii longitudinale au ajuns sa demonstreze faptul ca jocurile video, atat cele violente cat si cele cu substrat pro-social, au un impact asupra bagajului operational al copiilor, acestia ajungand sa reproduca ceea ce au exersat ore, saptamani, poate ani intregi. 

Dar ce putem spune despre victimele bullyingului? In primul rand, acestea au aceleasi valori ca si agresorii. Ele chiar cred ceea ce li se spune - sugestia este atat de puternica si datorita faptului ca ea gaseste in victima un suport. Victimele sunt la fel de indragostite de high-tech, distractie si, in general, de aspectele superficiale ale vietii, numai ca, ne-avand acces la acestea, se plaseaza singure in pozitie de inferioritate si scapa esenta lucrurilor: banii vin prin competenta, nu prin intermediul parintilor.

Sugestia de a fi inferioara prinde radacini in mentalitatea victimei - ea alege sa imbratiseze aceasta identitate care nu ii este tocmai noua. In aceasta pozitie, victima pierde ceea ce este mai important: capacitatea emotionala de a face fata cerintelor educative ale scolii si capacitatea de a interactiona armonios cu cei din jur. 

Bullyingul este un fenomen periculos, in masura in care poate deturna destinele unor copii deja vulnerabili si in masura in care agresorii invata si au confirmarea faptului ca este important sa domini prin orice mijloace - din acest punct de vedere nu exista decat dezavantaje si fenomenul nu face decat sa dezvolte vulnerabilitati deja existente.

Totusi, putem privi aceasta realitate drept o oportunitate de a cauta si a ajunge in posesia acelor abilitati necesare administrarii cu succes a provocarilor de acest fel. Din pacate sau din fericire, viata sociala nu se deruleaza in conditii ideale, in vid, in lipsa oricaror provocari iar asta inseamna ca noi avem sau putem gasi in noi insine resurse pentru a face fata, rezultatul fiind o mai buna dezvoltare sociala si emotionala. 

Nu intotdeauna insa un copil vulnerabil poate sa gaseasca singur acele piste si nici nu poate dezvolta acele abilitati necesare administrarii cu succes a propriilor emotii - de altfel, nici parintii nu pot face asta. Exista lucruri pe care copilul va trebui sa le cunoasca despre modul cum functioneaza emotiile sale si calitati pe care el va trebui sa le dezvolte in sine.

De asemenea, in numeroase cazuri, e nevoie de o schimbare a valorilor in care acesti copii cred, si care ii fac atat de vulnerabili - banii, daca ar si cadea din cer! Abordarea mea nu a avut in vedere latura "hard" a fenomenului, practicata de copiii proveniti din medii extrem de neprielnice - cazuri sociale si care sunt de altfel mai rar intalniti in scoli si licee din mediul urban, ci doar cazurile comune, ce trebuie privite cu seriozitate insa mai nuantat.











Imaginea Godzilla is Out, imi apartine si se afla sub licenta CC BY-SA 2.0

Turliuc, M. (2007), Psihosociologia Comportamentului Deviant, editura Institutul European, Iasi

Adler, A., (2010), Psihologia scolarului greu educabil, editura Univers Enciclopedic, Bucuresti

Jung, C. (2006), Dezvoltarea personalitatii, editura Trei, Bucuresti

Campbell, R., (2001), Copiii nostri si drogurile, editura Trei, Bucuresti

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu