Mind, People, Lifestyle

Marius Iftimie este administratorul si autorul principal al blogului Psihopedia, licentiat in Psihologie, absolvent al unui Master de Consiliere Educationala si al unui program de formare in Psihoterapie Adleriana, recunoscute de Colegiul Psihologilor, Federatia Romana de Psihoterapie si Ministerul Educatiei. Contact: teleologia@yahoo.com
Se afișează postările cu eticheta ted talks. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta ted talks. Afișați toate postările

marți, 14 mai 2019

Cei care considera ca stresul este un lucru negativ au un risc cu 40% mai mare de a muri prematur. Cu alte cuvinte, daca nu am fi noi sa construim semnificatia evenimentelor, acestea probabil ca nici macar nu ar avea vreo semnificatie.


o o o

M-a preocupat destul de mult stresul in anii de facultate si drept urmare lucrarea de disertatie s-a bazat tocmai pe asta. Iar dintre toti autorii pe care i-am studiat pe atunci, cred ca medicul roman Valentin Nadasan m-a influentat cel mai mult cu cele doua metafore ale sale care nu doar ca m-au ajutat sa inteleg stresul mai bine, dar m-au ajutat si sa "ma impreietenesc cu stresul".

Da, ciudat, nu-i asa? Toata lumea crede ca stresul este un lucru rau care te mai si omoara ocazional, deci, de ce s-ar imprieteni cineva cu dansul? Pentru ca stresul nu este un lucru chiar atat de rau si nu te omoara (chiar mereu). Dar, poate sa te si omoare s-ar parea, potrivit unor studii relativ recente despre care voi vorbi in finalul articolului. Pana atunci, cu ajutorul medicului Valentin Nadasan, haideti sa desfiintam niste mituri despre stres.

Stresul a fost comparat cu tensiunea din corzile unui instrument muzical. Pentru a cânta bine, corzile unei viori trebuie să fie suficient de întinse. 0 coardă prea întinsă riscă să se rupă. Pe una prea moale, arcuşul nu va putea produce sunetele dorite. 0 altă comparaţie, inspirată din domeniul navigaţiei oceanice, este aceea cu pânzele umflate de vânt.

Corabia ajunge cel mai repede la destinaţie dacă vântul suflă cu intensitate potrivită, menţinând în tensiune pânzele ambarcaţiunii. în absenţa vântului, pânzele vor atârna relaxate, iar corabia nu va înainta. Pe de altă parte, un vânt năprasnic, cum se întâmplă de multe ori în caz de furtună puternică, poate să rupă pânzele sau chiar catargul, punând în primejdie nu numai călătoria, dar şi viaţa echipajului aflat la bord.

Mituri despre Stres:

  • STRESUL NU ESTE ECHIVALENT CU STRESORUL. O opinie larg intalnita dar total gresita din punctul de vedere al specialistilor (medici, psihologi, etc) este aceea ca stresul consta in acel element "negativ" din lumea externa care automat declanseaza niste probleme in organismul nostru. Nu se face distinctia intre elementul extern (STRESOR, sau factor de stres) si stresul propriu-zis (Definit drept asnamblul modificarilor morfo-functionale, in special endocrine sau hormonale, care apar ca raspuns la actiunea externa a unor agenti cauzali fizici, chimici, biologici, psihici sau de alta natura, numiti stresori
  • STRESUL NU ESTE ECHIVALENT CU EFECTUL STRESULUI. Ei bine, la fel de putin inteleasa este distinctia intre stres, (reactia de stres pe care am definit-o mai sus), si efectul stresului care poate aparea sub diverse forme: boala (fizica, psihosomatica sau psihica), epuizare psihica si fizica, comportamente dezadaptative, amplificarea comportamentelor cu caracter auto-distructiv (abuz de substante, viciu, conduita de risc, etc). 
  • STRESUL NU ESTE ECHIVALENT CU SIMPTOMUL STRESULUI. Tot la fel, ne este multora la fel de dificil sa intelegem distinctia intre reactia de stres a organismului si simtomele stresului. In parte, faptul ca suntem stresati are "simptome pozitive": activare psiho nervoasa, atentie marita, disponibilitate de efort, motivatie crescuta. Cand insa stresul devine patologic, simptomele sunt altele: dificultate de concentrare, demotivare, oboseala, tremuratul membrelor, transpiratie abundenta, insomnie sau, dimpotriva, dormit excesiv (dar zadarnic), deznadejde, iritabilitate, etc.
  • STRESUL NU ESTE INDUS DOAR DE EVENIMENTE NEGATIVE.  Se crede, in parte si datorita definitiilor eronate date de dictionarele explicative, ca stresul este indus de "factori negativi": pierderea, nenorocirea, catastrofele, etc Dar la fel de stresante se pot dovedi evenimente cu caracter pozitiv: casatoria, inceputul scolii, gasirea unui loc de munca, un castig la loterie, etc. 
  • NU REACTIONAM LA FEL IN SITUATII STRESANTE. Factorii de stres sunt extrem de variati si mai sunt si "personalizati" - nu reactionam la fel la aceeasi stresori.  De ex, decesul unei rude apropiate nu este intotdeauna un motiv de "cadere in abis", desi poate fi. Sunt implicati aici factorii personali: sentimentele pentru cel pierdut, cat de accentuate sunt tendintele dependente ale personalitatii, cat de bine stim sa gestionam situatii delicate, cat de solida este reteaua de suport social, etc.
  • STRESUL NU ESTE MEREU PATOLOGIC. Una dintre cele mai penibile denaturari legate de stres este aceea ca stresul este ceva anormal, o reactia patologica. Total gresit. Suntem binecuvantati cu aceasta reactie pentru ca ea ne ajuta sa ne mobilizam si sa raspundem solicitarilor externe. In absenta ei nu am dispune de energia necesara pregatirii unui examen, a unei calatorii sau necesara adaptarii la schimbari inerente existentei. Aspectele patologice apar in ceea ce se cheama "faza de epuizare", care survine in caz ca stresorul reuseste sa ne copleseasca prin durata sau intensitate. Atunci stresul pozitiv (Eustres) devine stres patologic (Distres) si ajunge sa submineze capacitatea noastra de adaptare precum si imunitatea.

Dupa cum am incercat sa las de inteles pana aici, un rol esential in reactia de stres il joaca interpretarea pe care o dam factorului de stres. Aceasta este, prin excelenta, o creatie personala care depinde de felul cum este structurata personalitatea individului: vulnerabilitatile sale si miturile in care crede, spre exemplu. Un studiu recent a dovedit insa ca pana si ceea ce credem despre stres poate juca un rol in cat de patologica si auto-distructiva este reactia noastra. 

Astfel, s-ar parea ca acele persoane care cred ca stresul prin care trec este un lucru rau au un risc crescut (mai mare cu 40%) de a muri prematur. Chiar daca declarati ca traiti o viata extrem de stresanta, puteti sa fiti extrem de bine protejati de reactia de tip patologic la stres tocmai prin faptul ca gasiti tot acest stres ca fiind un lucru bun, stimulativ pentru existenta voastra, ceva care va sustine adaptarea si va activeaza energiile latente. 

Intr-o situatie cu potential de stres simtim tot felul de simptome: batai accelerate ale inimii, respiratie taiata sau accelerata, transpiratia palmelor, etc. Le-ati interpreta ca fiind ceva negativ, o dovada a faptului ca ati pierdut controlul. Daca insa ati crede ca, dimpotriva, aceste reactii sunt bine-venite si reprezinta o dovada ca organismul se pregateste pentru o situatie delicata si ca, tocmai datorita acestei pregatiri, veti si face fata in conditii de performanta maxima, toata conotatia situatiei s-ar schimba, si, asa cum se arata in studiul citat, s-ar schimba si "destinul".

Cu alte cuvinte, ceea ce specialistii au denumit prin termenul Eustres - acel stres pozitiv, stimulativ, care sustine adaptarea ar putea sa depinda in mod direct de interpretarea pe care o dam evenimentelor cu potential stresant: daca le vedem ca pe ceva dramatic, care ne va pune la pamant, ei bine, chiar asa va fi - si atunci ne aflam "in mijlocul Distresului", adica al stresului patologic. Iata deci cat de importanta este interpretarea si cat de mare este puterea credintei!




Revenind la metafora de la inceputul articolului, intensitatea cu care "sufla vantul" in panzele corabiei de fapt nu depinde de cat de "negativ si puternic" este factorul de stres din lumea externa. Caci "vantul" aici nu reprezinta in niciun caz factorul de stres. Vantul sta mai curand in modul cum interpretam factorul de stres - noi insine il declansam! Evenimentele din plan extern nu au niciun fel de semnificatie daca nu am fi noi sa le descifram si sa "dam nastere vantului", care poate fi nimicitor, Ori insuficient de puternic sau, dimpotriva, poate sa ajute corabia vietii sa ajunga la destinatie.








(1) Imaginea The Tornado, de Scarlizz, via Flikr, sub licenta CC BY-NC 2.0

(2) Nadasan, V.; (2010) Fata in fata cu stresul, editura "Viata si Sanatate", Bucuresti
Continue reading

miercuri, 16 ianuarie 2019

Nu știu dacă voi ajunge la un punct din viața mea in care topul ideilor va deveni lunar sau macar semestrial, însă până atunci, sa ne bucuram de aceasta activitate rară pe blog si, in general, in blogosfera.


o o o

De fiecare dată când fac topul celor mai interesante idei ce merita sa fie raspandite, am sentimentul că ar trebui sa fac asta mai des. Nu știu dacă voi ajunge la un punct din viața mea in care topul ideilor va deveni lunar sau macar bi-anual, însă până atunci, sa ne bucuram de aceasta activitate rară pe blog si, in general, in blogosfera.

Știți deja cum se face asta: patiserie, un pahar de ceva cald și putina răbdare, pana dati de gustul discursurilor. Nu de alta, dar chiar merita. Fiecare persoana din acest top este o adevărată legendă in viața și are ceva interesant de spus. Pentru mine întocmirea topului este ca un revelion și sper că tot la fel este pentru cei care îl vor urmări. Vizionare plăcută!


Locul 10 ~ Chera Kowalski: Rolul bibliotecilor in criza opioida.




O știți pe tipa aceea drăguță, cu voce afectată, care lucrează la o bibliotecă publică din Philadelphia, PA, undeva in mijlocul iadului? Pare o fată atât de bună încât îți vine să o iei acasa și să ii arati partea frumoasă a vieții. Căci pare că a văzut destul din partea ei întunecată. De altfel, dupa tot ce povesteste, realizezi ca este si foarte rezistenta, in ciuda prezentei sale delicate si vulnerabile.

Locul 9 ~ Aaron Stark: Aproape ca am fost un ucigas de scoala




Aaron Stark este, la randul sau o legenda in viata si are de spus o poveste apasatoare si plina de emotie. Viata il dezamagise de atatea ori incat a fost la un pas de a-si exprima furia printr-o razbunare de proportii uriase. Ar fi intrat in istorie drept un alt tulburat care ucide oameni nevinovati si nu am fi stiut niciodata ce s-a aflat cu adevarat in inima lui. Faptul ca a existat prietenul sau cel mai bun s-ar parea ca a reprezentat detaliul care a facut diferenta intre un scenariu si celalalt.

Locul 8 ~ Laura Schmidt: De ce nu ne putem opri din consumul de junk food.




Laura Schmidt, profesor universitar in domeniul alimentatiei publice este o autoritate in aceasta arie si, probabil ca, daca nimeni altcineva nu ne-a convins pana acum ca este nevoie de o schimbare in ceea ce priveste felul cum ne alimentam, ea o va face cu argumentele cele mai bune. Daca nici dansa nu va reusi, inseamna ca nu mai avem nicio sansa si suntem definitiv pierduti, sacrificati pe altarul consumului capitalist.

Locul 7 ~ Barbara Sher: Izolarea este adevaratul ucigas de vise.





Cu un nume predestinat, Barbara Sher tine o predica remarcabila despre capacitatea umana de a coopera si de a sari in ajutor, facand totul sa para atat de simplu incat nici macar nu mai intelegi de ce nu ti-a iesit nimic pana acum. Acesta, spune Barbara Sher, este adevaratul Secret, o versiune paralela a vestitului documentar Secretul, care era bazat tot pe speculatii si avea acelasi dar de a da de gandit. Trebuie sa fie o delectare pentru cei care comunica usor si isi fac prieteni cu usurinta.

Locul 6 ~ Michael Bordy-Waite: Marii lideri sunt ca si dependentii de droguri.





Multe discursuri din topul de anul acesta au parca la baza ideea ca... ai fost in iad si asta nu inseamna ca vei ramane acolo pentru totdeauna. O mica schimbare de atitudine va produce transformari miraculoase in viata ta, atata vreme cat iti joci cartile cum trebuie, adica cu sinceritate, incredere si spirit de sacrificiu. Michael Brody este genul care isi transforma problemele in atuuri si nimic nu il poate opri.

Locul 5 ~ Vanessa Van Edwards: Esti contagios!





Vanessa Van Edwards este genul de tipa pe care nu ai cum sa o ignori, in parte fiindca este o profesionista tocmai in arta de a produce o impresie puternica si in parte fiindca ii iese foarte bine sa transforme in realitate toate aceste cunostinte teoretice bine puse la punct. Ea stie totul despre limbaj non-verbal si foloseste aceste informatii atunci cand te astepti mai putin, pentru a produce victime sigure, in special in randul barbatilor amatori de cercetare stiintifica.

Locul 4 ~ Gerardo Lopez: Am fost un membru al MS13




Dupa cum afirmam mai sus, in acest top predomina ideea ca oamenii pot gresi, mai ales atunci cand se simt descurajati si nimic nu ii incurajeaza sa fie drepti, corecti si sa-si dezvolte abilitatile si darurile cu care i-a inzestrat mama natura. Discursul lui Geraldo Lopez este plin de carisma si, daca tipul nu ar fi absolvent de universitate si implicat in tot felul de proiecte sociale a caror scop este integrarea pustilor din bandele de cartier, ai spune ca este bodyguardul mai rasarit al unui lider de banda.

Locul 3 ~ Alison Ledgerwood: Cand esti prins in gandirea negativa




Discursul lui Alison Ledgerwood este unul util si favorizeaza dezvoltarea personala oferind informatii si opinii pertinente, bazate pe cerccetarea stiintifica. Ea prezinta un adevar pe care il intuiam parca de mult timp: suntem vulnerabili la gandirea negativa. Oamenii pun raul in fata si asta ajunge sa ii inece in suferinta, oferindu-le o viata apasatoare si sterila. Alison ne explica ce putem face pentru a iesi din acest cerc vicios al gandirii negative si ne umple de sperante.

Locul 2 ~ Tali Sharot: Cum sa te motivezi pentru a-ti schimba comportamentul




Un alt discurs tehnic, bazat pe informatii provenite din domeniul cercetarii stiintifice si tocmai de aceea, credibile si interesante, este acela sustinul de Tali Sharot. Evreii au avut intotdeauna ceva de spus in toate domeniile de activitate si in special in domeniul Psihologiei si s-ar parea ca au in continuare de spus multe lucruri utile. Ca de exemplu, ce putem face pentru a ne motiva. Putem spre exemplu sa renuntam sa ne mai speriem singuri si sa folosim trasaturile psihicului uman care iubesc informatiile pozitive.

Locul 1 ~ Ivan Joseph: Abilitatea increderii in sine




Nu stiu cata scoala are Ivan Joseph, acest negru inimos, dar vorbeste bine pentru un antrenor de forbal. Si daca va intrebati daca nu cumva locul sau ar fi pe un teren de fotbal, aveti rabdare si luati aminte la ceea ce are de spus. S-ar putea sa va surprinda si pe voi, cum m-a surprins si pe mine, cu felul sau de a pune problemele, de a-i motiva pe pustii cu care lucreaza si de a obtine performante din partea lor. Mai mult decat atat, s-ar putea sa va motiveze si pe voi sa va urmariti visele in 2019, cu discursul sau proaspat si electrizant.








(1) Imaginea Other Ends of the Raindowns, de P.A.H, via Flikr, sub licenta CC BY-NC-ND 2.0
Continue reading

luni, 8 ianuarie 2018

Ai "emotii". Dar daca ar fi sa creezi o emotie noua, cum ai denumi-o si care ar fi manifestarea sa? Cand ar aparea, in ce context? Nimeni nu ne opreste sa inventăm noi emotii, in afara de propriile limite.




Obisnuiesc sa le spun celor care doresc sa isi dezvolte inteligenta emotionala ca nu exista nicio emotie care sa nu fie legata de o dorinta. Emotiile pozitive spun ca suntem aliniati cu dorintele noastre, in timp ce emotiile negative ne sesizeaza indepartarea de ceea ce ne dorim - viata noastra nu este si nici nu se apropie de ceea ce ne dorim.

Cu alte cuvinte, emotiile, inclusiv cele asa zis negative, au un rol pozitiv, adaptativ, de busola, de orientare a comportamentului. Este un sistem similar celui fiziologic de orientate către ceea ce produce plăcere si de evitare a ceea ce produce durere, de care dispun si speciile inferioare noua.

Dar sistemul afectiv este ceva mai subtil si poate sa faca lucruri mult mai interesante: spre exemplu, sa produca o evitare a unei situatii placute pe termen scurt dar dezastruoase pe termen lung. Imaginati-va emotia pe care o simti cand ti se ofera un drog din categoria de risc "A".

Aparitia emotiilor depinde in principal de trei lucruri, fiind un rezultat al interactiunii acestora.

1. Felul cum vedem viata, convingeri, credinte;
2. Ceea ce ne dorim, valori, idealuri;
3. Ceea ce se intampla propriu zis, realitate, stimuli din lumea externa.

Unii ar adauaga si mostenirea genetica, dar personal consider ca nu este atat de relevanta, desi pare ca isi pune amprenta pe ceea ce simtim - poate pentru ca intelegem lucrurile si avem aceleasi valori ca si parintii nostri?

Spuneam la inceput ca nimeni nu ne opreste sa inventam emotii. Desi probabil ca ar fi doar niste 'variatiuni pe aceeasi tema', intrucat emotiile de care avem nevoie pentru a intelege conotatia unei situatii (oportunitate / pericol) sunt deja bine definte.


  • TRISTETEA - cand ai pierdut ceea ce iubesti. Emotia pierderii.
  • FRICA - apare cand ceea ce iti doresti este pus sub semnul intrebarii. Emotia retragerii.
  • FURIA - cand risti sa pierzi ceva ce crezi ca ti se cuvine. Emotia luptei.
  • INCREDEREA - cand un lucru pe care ti-l doresti este in posesia ta ori pe cale sa intre in posesia ta. Emotia castigului.

Dincolo de aceste emotii de baza si dincolo de nuantele emotionale obtinute prin combinarea lor (angoasa, resemnare, speranta, resentiment, etc), apar emotii noi chiar si in zilele noastre, avand un caracter adaptativ limitat, as spune eu, dar tradand o creativitate demna de invidiat. Iata spre exemplu urmatoarea lista de emotii:




  • SONDER - intelegerea spontana a faptului ca fiecare trecator are o viata complexa si dinamica, ca si a ta, ca fiecare are o poveste proprie. 
  • OPIA - intensitatea ambigua a faptului de a privi pe cineva in ochi care creaza o senzatie de vulnerabilitate si invadare, in acelasi timp. 
  • MONACHOPSIS - sentimentul subtil si persistent de a te afla in locul ne potrivit la momentul nepotrivit
  • LIBEROSIS - sentimentul sau dorinta de a-ti pasa mai putin in legatura cu toate lucrurile.
  • RUBATOSIS - constiinta si constientizarea intrucatva tulburatoare a propriilor batai ale inimii.
  • KENOPSIA - atmosfera ciudata si intriganta a unui loc care de regula este plin de oameni dar in momentul prezent este abandonat si linistit.
  • CRYSALISM - se refera la linistea "amniotica" de a fi la adapost in timp ce afara se desfasoara o furtuna.
  • ANECDOCHE - ceea ce simti in timpul unei conversatii in care toata lumea vorbeste si nimeni nu asculta.
  • ELLIPSISM - tristetea faptului ca nu vei sti niciodata cum va evolua istoria omenirii.
  • OCCHIOLISM - emotia constientizarii faptului ca perspectiva ta este profund limitata.
  • ONISM - emotia constientizarii faptului ca nu cunosti decat o mica parte din univers si din lumea inconjuratoare.
  • KOINOPHOBIA - frica obsedanta si persistenta legata de faptul ca ai trait o viata obisnuita, banala.
  • LUTALICA - emotia izvorata din constientizarea faptului ca exista o parte a fintei tale care nu se incadreaza in nicio categorie cunoscuta. 
  • DES VU - emotia constientizarii faptului ca momentul prezent va deveni o amintire.
  • YU YI - dorinta de a simti experientele in mod intens, din nou.
  • ZENOSYNE - sentimentul sau senzatia ca timpul se scurge din ce in ce mai rapid.
  • KLEXOS - emotia faptului de a trai in trecut.
  • SOCHA - emotia creata de constientizarea vulnerabilitatii ascunse a celor din jur.
  • MORII - dorinta de a prezerva o experienta trecatoare cu ajutorul unui jurnal, a unei fotografii sau a unui film. 
  • NODUS TOLLENS - emotia pe care o traiesti atunci cand constientizezi faptul ca viata ta nu se potriveste intr-o poveste unitara.
  • AMBEDO - emotia pe care o experimentezi intr-un moment pe care alegi sa il traiesti pentru el, fara un alt scop.
  • ALAZIA - teama ca ai ajuns intr-un moment in care nu te mai poti schimba, nu iti mai este permisa evolutia.
  • AVENOIR - dorinta de a vedea amintirile inainte de a se forma, de a vedea viitorul.

Dupa cum observati, creativitatea umana nu cunoaste limite si, chiar daca valoarea adaptativa a acestor emotii este una vaga, nu poti sa nu admiri mintile rafinate care creaza aceste emotii sau, cine stie, le experimenteaza mai intai pentru ca apoi sa le dea un nume. Iar faptul ca numele respectiv seamana cu un nume de diagnostic psihiatric confera mister si profunzime acestei opere de cladire a sublimului uman.





Aplicatie: constientizeaza o emotie traita intr-un anumit context si incearca sa o definesti si sa ii oferi un nume. Ex: NARATIO - emotia pe care o simti atunci cand parfumul unei persoane total necunoscute iti spune o poveste neclara.









(1) Imaginea Feel, de Davide Cassanello, via Flikr, sub licenta CC BY-NC-ND 2.0
Continue reading

marți, 2 ianuarie 2018

Una dintre traditiile Psihopedia la care tin cel mai mult este topul discursurilor Ted Talks. Sper sa gasiti la fel de multe resurse in aceste idei, ca si mine. Iata care sunt discursurile care m-au cucerit anul acesta!




Stiti ca mai am o traditie pe Psihopedia, pentru fiecare sfarsit / inceput de an, si anume sa fac un top al celor mai interesante discursuri de pe situl Ted Talks - un site pe care nu poti sa nu il promovezi cand iti dai seama cata nevoie avem de idei, valori si idealuri, de moduri noi de  a privi lucrurile si de a rezolva problemele. Dupa cum spune si motto-ul sitului "idei ce merita raspandite"!

De asemenea, am descoperit si o intrebuintare mai neobisnuita a acestei traditii personale - le poti spune celor de care vrei sa scapi ca asa iti petreci revelionul si ca sunt invitatii tai, in caz ca isi doresc sa experimenteze un revelion mai "indraznet": sa se pregateasca cu fursecuri si sampanie, fiindca invitatii ii aduc eu.

Puteti oricand sa faceti un al 2-lea revelion cu fursecuri si sampanie, urmarind discursurile urmatoare cu rabdare si deschidere - mai ales ca fiecare dintre acestea are ceva important de transmis. Inainte de asta insa, fiindca ma simt oarecum dator, am sa va fac cunoscute si cele mai citite articole Psihopedia din 2017, dintre care primele 3 au si intrat in Top 10 Psihopedia (all times). Iata-le:

  • I. Zodiacul Psihic (387 accesari)
  • II. De ce iubesc sobolanii (346 accesari)
  • III. Geniu si Nebunie (253 accesari)
  • IV. Generatia Borderline (214 accesari)
  • V. Marijuana si Fata Morgana (163 accesari)


So, yeah, let's just dive into it:

  • 10. James Veitch ~ Iata ce patesti cand razpunzi la spam




Tipul acesta are o figura atat de sugestiva incat nu iti ofera prea multe alternative. Iar cand auzi si ce are de spus, de asemenea, nu ai decat alternativa sa razi. Nu imi ramane decat sa sper ca nu exista oameni atat de saraci cu duhul, insa stim cu totii ca exista, ceea ce aduce multa bucurie in aceasta lume. Daca ar fi cu totii atat de nostimi...


  • 9. Heather Lanier ~ "Binele" si "Raul" sunt povesti incomplete.




Intre temerile cele mai crude ale unei mamici este provocata de intrebarea: oare cat de sanatos va fi bebelusul pe care urmeaza sa il nasc? Desigur, lucrurile au progresat mult in aceasta privinta, in sensul ca ai posibilitatea sa "renunti" la un copil care "nu se vede bine" la ecograf, insa ramane totusi incertitudinea si o multime de diganostice mai greu de stabilit in perioada intrauterina. Modul cum aceasta mamica a gestionat aceasta situatie cred ca este admirabil. Discursul mi-a atras atentia prin povestea cu taranul chinez pe care o spun si eu adesea, dupa cum bine stiti.


  • 8. Rita Pierson ~ Fiecare copil are nevoie de un campion




O negresa respectabila, nu-i asa? Fiindca probabil a contat culoarea pielii profesoarei pentru numerosii afro-americani care au trecut "prin mana ei", Rita este o campioana a discursurilor motivationale si probabil ca nici macar nu stie. Dar ce este mai important, e faptul ca oamenii au nevoie de astfel de prezente in viata lor, in "lumea lor speciala", cum spune psihoterapeutul W. Glasser, iar la copii aceasta nevoie este vitala, desi puteti avea impresia ca nu-i intereseaza decat tehnologia si ca datoria voastra in calitate de parinti este sa le oferiti imbracaminte, un acoperis deasupra capului si o masa calda.


  • 7. Tyler DeWitt ~ Faceti lectiile distractive!




Da, exista idei importante care ne scapa din cauza ca nu reusim sa intram in contact cu persoanele care ni le transmit. Dl. DeWitt este un maestru al prezentarilor stiintifice pe intelesul tuturor si cred ca fiecare dintre noi are ceva de invatat din acest discurs, mai ales ca fiecare dintre noi isi doreste sa fie inteles si sa ajunga la cei carora li se adreseaza, fie ca acestia se numesc clienti, sponsori, copii, colegi, s.a.m.d..


  • 6. Juan Enriquez ~ Viata voastra online, ca un tatuaj.




Unii ar vrea sa se recomande cu ajutorul tatuajelor si tatuajele spun totul. Tatuajele urla inlaturand orice mister... Dar tot la fel se intampla si cu viata noastra online. Acest discurs ne indeamna sa reflectam in profunzime la modul in care viata noastra online produce nu doar o urma pe reputatia noastra dar chiar o urma care s-ar putea sa fie mai longeviva decat noi insine, in forma noastra biologica.


  • 5. Bruce Schneier ~ Mirajul Securitatii




Cele trei notiuni pe care se focalizeaza discursul sunt sentimentul sigurantei personale (1), modelul (reprezentarea mentala) sigurantei personale (2) si realitatea sigurantei personale (3). Sentimentul urmareste modelul in timp ce modelul urmareste realitatea. Siguranta personala este unul dintre factorii ce ne definesc destinul si e folosit de toti cei care doresc sa obtina anumite lucruri din partea noastra (resurse), pentru a crea o motivatie, tocmai jongland cu sentimentele noastre subiective de siguranta personala. Adesea exista incongruente uriase intre sentiment si realitate, cu alte cuvinte, traim in iluzie.


  • 4. Aimee Mullins ~ Cele 12 perechi de picioare ale mele




Persoanele care isi inving vulnerabilitatile ma fascineaza. Alfred Adler denumea asta "supra-compensare" - atunci cand transformi o situatie unde nu stai asa de bine intr-o situatie in care excelezi. Aimee este o persoana care nu are picioare si care nu a permis acestei situatii sa ii defineasca viata si identitatea. Modul cum ea isi trateaza aceasta dizabilitate este nu doar de admirat, dar si o inspiratie in sine. In plus, acest discurs iti aduce un zambet larg pe fata cand Aimee marturiseste ca o persoana a observat faptul ca nu este corect ca poate sa isi aleaga singura inaltimea, spre deosebire de noi, ceilalti.

  • 3. Rory Sutherland ~ Perspectiva face tot




Un discurs care mi-a atras atentia, mai ales ca fiecare dintre noi isi doreste sa fie persuasiv cu ceilalti, dar si cu sine insusi, este cel de mai sus. El ne invata, in principiu, faptul ca putem sa ne depasim vulnerabilitatile emotionale, cum ar fi poate o anxietate sau o depresie, gandindu-ne la lucruri dintr-o perspectiva noua. Este de apreciat si faptul ca dl Sutherland a reusit sa faca din prezentarea sa mai mult decat un curs de manipulare a constiintei umane, prin atmosfera degajata pe care a creat-o.


  • 2. Julian Baginni ~ Exista oare un adevarat "Eu"




Acest discurs incearca sa ne convinga de faptul ca personalitatea si Eul nostru nu trebuie privite obligatoriu ca fiind imuabile,  "statice" si pasive ci mai curand fluide, procesuale si intr-o continua evolutie. Avantajele acestei perspective sunt numeroase si putem spune ca o astfel de perspectiva este una mai sanatoasa si un avantaj evolutiv in sine. Discursul mentioneaza si cateva dintre argumentele pentru care eu personal am respins horoscoapele si toate "blestemele" care vin prin intermediul lor si care au multe sanse sa se adevereasca in virtutea credintei noastre in ele.


  • 1. Barry Schwartz ~ Paradoxul Optiunilor




Un discurs remarcabil, care este bine-venit acum, in urma sarbatorilor de iarna, adica acele zile despre care se spune ca sunt cele mai nefericite din an. Ma intreb daca sunt nefericite pentru ca stim ca ne-am fi putut petrece sarbatorile intr-un alt mod, care acum pare grozav, cel putin in comparatie cu modul in care ne-am petrecut Craciunul si Revelionul, in mod real. Este un discurs despre paralizia care se produce atunci cand ai prea multe optiuni si despre regretul pe care il simti atunci cand multimea optiunilor iti creaza asteptari prea mari pentru oricare dintre aceste optiuni. Cred ca este un fenomen ce merita cunoscut.








(1) Imaginea Ted Talk, de Urban Data, via Flikr, sub licenta CC BY-SA 2.0
Continue reading

joi, 5 octombrie 2017

Intelegem fericirea in moduri diferite: precum primatele, limitati la momentul prezent si placerile sale intense, ori privind in perspectiva si acceptand ca trebuie sa platim un pret pentru fericirea noastra durabila.




S-ar putea sa va para inoportun un articol despre fericire intr-un moment in care in lume au loc atentate teroriste infioratoare comise fara pic de sensibilitate si ignorand cu desavarsire drepturile si sentimentele celor din jur, ba chiar incercand sa le influenteze in cele mai malefice moduri. Astfel ies la suprafata toate vulnerabilitatile noastre si suntem exilati pribegind la marginea propriei existente.

Stiti insa ca un act terorist are scopuri precum raspandirea fricii, atragerea atentiei sau etalarea puterii ori "reglarea unor conturi", razbunarea, si, in masura in care reuseste sa isi atinga scopurile, vietile noastre devin mai sarace si noi devenim mai limitati si mai neputinciosi.

Mi-am propus sa va atrag atentia asupra catorva trasaturi neasteptate ale oamenilor fericiti. Fiindca imi imaginez ca toti suntem convinsi de faptul ca un om fericit este acela care face ce vrea el si anume numai lucruri care ii fac placere, as vrea sa va contrazic si, daca se va putea, sa va schimb aceasta convingere profund gresita despre fericire si oamenii fericiti.

Fericirea nu este doar un "dus hormonal", cu dopamina si serotonina, ca urmare a faptului ca toate decurg dupa pofta inimii si toata lumea va face pe plac la orice ora - de altfel, ma indoiesc ca ati fi fericiti daca, prin absurd, s-ar intampla asa ceva si ar deveni o adevarata provocare sa intalniti acea situatie cand lucrurile nu stau asa cum va doriti, dupa cum oamenii populari se dau in vant dupa cei care nu-i prea suporta.

Oare de ce? Pana va ganditi la un raspuns, am sa va invit sa descoperiti cateva trasaturi definitorii ale oamenilor fericiti, care va vor ajuta sa intelegeti de ce a face ceea ce va place nu reprezinta in niciun caz adevarata cale spre fericire.


Iata lista la care m-am gandit:
1. Curajul - Da, este nevoie de curaj pentru a face lucruri banale, cum ar fi sa ne gasim prieteni, un partener de viata sau un loc de munca. Curajul presupune sa depasim zona de confort, in ciuda faptului ca zona de confort ne promite atat de multa liniste si siguranta. Este o iluzie - cand, de frica, ramanem in zona de confort, realizam ca zona de confort in sine devine tot mai nesigura, privandu-ne de linistea si siguranta de care avem atata nevoie. In mod paradoxal, mai multa liniste se afla dincolo de limita zonei de confort, unde primim si confirmarea potentialului exprimat si sentimentul evolutiei, al cresterii personale. 
2. Curiozitate - Curiozitatea este de asemenea o trasatura a oamenilor fericiti. S-a descoperit de altfel prin intermediul unor studii stiintifice faptul ca exista o legatura intre fericire si capacitatea noastra de a ne simti curiosi in legatura cu diverse aspecte ale existentei. Curiozitatea consituie o parte importanta din motivatia pentru depasirea zonei de confort. A dori sa stii ce se afla dincolo de cele cunoscute ne pune in miscare si ne anima spiritul. Curiozitatea este insusirea fundamentala a geniilor dar avem de castigat fiecare de pe urma acesteia. 
3. Sacrificiu - Legatura intre fericire si spiritul de sacrificiu este de netagaduit. Desi, in aparenta sacrificiul poate fi asociat cu suferinta si durerea unei vieti austere, in realitate sacrificiul este o conditie necesara pentru evolutia noastra in viata. Prin sacrificiu invatam ca durerea de azi asigura bunastarea de maine, stiind ca placerea de azi s-ar putea sa ne aduca probleme mai tarziu. Sacrificiul se ascunde in spatele "principiului amanarii recompensei", aflat la baza civilizatiei. 
4. Disciplina - Dupa cum observati, ma indrept catre concluzia ca, practic, fericirea este cam acelasi lucru cu civilizatia - nu poti fi fericit de unul singur, iar traiul in sanul societatii te pune in valoare in masura in care esti capabil sa respecti reguli, sa faci eforturi, sa dezvolti auto-controlul. Cele mai civilizate natiuni sunt in acelasi timp si cele mai disciplinate, cele care au un cult pentru reguli, regulamente si legislatie. Disciplina poate fi dureroasa, ca si curajul, curiozitatea sau sacrificiul, insa merita din plin sa ne-o insusim, inca de la cele mai fragede varste. 
5. Optimismul - Daca nu am crede ca eforturile, sacrificiile si disciplina au un rost si ne vor conduce la o fericire durabila, probabil ca ne-ar lipsi motivatia de a le pune in practica. Da, optimismul reprezinta un adevarat combustibil al personalitatii, avand un rol central in procesele motivationale. Prestigiosul psiholog Martin Seligman considera ca lipsa optimismului (pesimismul) este cauza principala a depresiei si a tuturor tulburarilor asociate acesteia - sanatate precara, imunitate si eficienta scauzuta, relatii deficitare, etc. 
6. Profunzimea - Am introdus si aceasta dimensiune a fericirii - civilizatie pentru ca avem nevoie de un fir care leaga toate celelalte elemente din aceasta lista. In absenta profunzimii nu am avea valori, principii si scopuri, nu am crede in acestea si, in fond, nu am mai fi noi, ca personalitati bine definite. Profunzimea - dimensiunea integratoare a personalitatii, se reflecta in povestile, miturile si legendele care ne anima existenta, oferindu-ne o sursa de inspiratie in eroi si modele de comportament, cu care ne putem identifica, spre a creste, calauziti de pilda lor.



Da, a face ceea ce va place, cu alte cuvinte, a recurge la gratificatii imediate, lucru care nu ne-ar deosebi in niciun fel de o primata oarecare, nu poate fi calea spre fericire nici macar in cazul in care aceasta gratificatie imediata va provoaca un dus de hormoni ai fericirii. Am aici in vedere folosirea drogurilor - prototipul gratificatiei imediate.

Gratificatiile imediate va ofera o placere intensa dar efemera, pe care unii o confunda cu fericirea. Adevarata fericire este mai curand o stare de serenitate existentiala care un dispare odata cu disparia efectului efemer al drogului sau odata cu aparitia unor evenimente care nu ne sunt pe plac, ori, mai rau, care pun sub semnul intrebarii supravietuirea noastra.

Cred ca, in lipsa cronica a fericirii, oamenii se multumesc cu iluziile oferite de simturi, lucru care le incurca existenta in cele mai sinistre moduri. Un mod inferior, egoist, limitat la clipa prezenta de a intelege sensul vietii nu face decat sa ne condamne la suferinta fara-de-sfarsit. Universul ne condamna la suferinta pentru a ne provoca sa evoluam.








(1) Imaginea Risk, de Dr. Gilly Bean, via Flikr, sub licenta CC BY-NC-ND 2.0
Continue reading

duminică, 7 mai 2017

Frumusetea este o binecuvantare, dar devine si un blestem, uneori. Ce-i frumos ii place si lui Dumnezeu, dar, s-ar parea, le place si psihopatilor, care au o capacitate redusa de a-si gestiona poftele si de a intelegele limitele societatii.




Frumusetea fizica este un mare blestem uneori, fiindca ea poate atrage psihopatii si profitorii, tot felul de lupi rapitori care roiesc in jurul frumusetii si ravnesc la aceasta, tratand persoanele care detin frumusetea fizica ca pe niste obiecte. Trebuie sa fie o experienta ingrozitoare pentru o fata lipsita de experienta vietii si vulnerabila, sa se afle in postura celei care renunta la statutul ei de persoana si personalitate, la liberul arbitru, in schimbul supravietuirii, trecand pe "survival mode".

In acest articol va voi prezenta doar cateva cazuri de fete care au fost rapite de psihopati si, din fericire, s-au reintors in sanul familiilor de origine. M-a fascinat la ele ca, in ciuda faptului ca unele dintre ele au pierdut zeci de ani din viata, se comporta normal si dau dovada de multa demnitate personala. Numai ele stiu prin ce au trecut si cate frici trebuie sa isi invinga in fiecare zi. De asemenea, articolul se focalizeaza pe atitudinea acestor personaje de thriller (intamplat aievea), pe mecanismele lor de aparare.

1. Ashley Ware (23), o tanara din North Dakota

O fata foarte frumoasa din North Dakota care lucra ca sora medicala si care a participat la cateva concursuri de Miss, printre care si Miss North Dakota, a fost rapita de catre Vincent Degidio (29). Tipul o forteaza sa il duca cu masina la o locatie din statul vecin, Minnesota, iar fata are o atitudine destul de curajoasa din care merita sa invatam cu totii.

Iata cum a raspuns Ashley provocarii de a fi rapita:
  • incearca sa ascunda faptul ca ii este frica
  • conduce in mod imprudent, intentionat, nu respecta luminile semaforului, pentru a atrage atentia politiei si il asigura pe rapitor ca asa conduce in mod normal
  • foloseste cunostintele sale de sora medicala si atitudinea specifica situatiilor de urgenta de la serviciu
  • incearca sa faca conversatie cu rapitorul ei, este prietenoasa, incearca sa ii castige increderea pentru ca acesta sa simta ca detine controlul, face glume cu rapitorul - aceasta atitudine il determina pe Degidio sa o intrebe daca intelege ca e vorba despre o rapire.
  • ii inventeaza un nume rapitorului "Mike", pentru a se raporta la el intr-un mod mai personal si afla ca numele sau real este Vincent.
  • se auto-iluzioneaza ca rapitorul o va lasa in pace dupa ce il va duce la destinatie
  • cand afla ca va fi violata si ucisa se roaga de rapitorul ei sa nu faca asta
  • se roaga tot timpul lui Isus sa o ajute "spune-mi Isuse ce sa fac si cand si eu o voi face".
  • incearca sa fuga si fuge in zig-zag, pentru a nu-i oferi o tinta usoara lui Vincent
  • cand este prinsa, pretinde ca are un atac de astm, pentru a obtine indulgenta lui Vincent
  • are un raspuns foarte curajos la amenintare "daca voi muri, voi muri luptand", isi pastreaza rationalitatea si capacitatea de actiune.
  • isi face un plan de scapare si se bate literalmente cu rapitorul. Din pacate, pare ca toti ceilalti (inclusiv barbati) aleg sa nu se implice.
  • a refuzat sa fie o victima si a cautat orice mijloc de a lupta pentru viata ei
  • dupa incident, Ashley il iarta pe criminal

2. Elizabeth Smart (14), din Utah

Intr-o seara Elizabeth ii citea povesti surioarei sale mai mici si isi da seama ca cineva este in camera. Era Brian Mitchell si era intalnirea ei cu destinul. Acesta o ia cu el in intunericul noptii, amenintand-o mereu ca ii va face rau ei si rudelor sale, daca incearca sa fuga sau sa ceara ajutor. S-a dovedit ca rapitorul "fusese ajutat" de parintii fetei, care i-au oferit ceva de lucru. Pe cine nu lasi sa moara... Plictiseala, foame si viol: stilul de viata al fetei rapite. La asta se adauga drogurile. In mod interesant, rapitorul avea un complice (femeie), care nu a ajutat-o sa evadeze.

Iata la ce mecanisme de aparare a recurs Elizabeth Smart:
  • fata de 14 ani ii spune rapitorului ca va fi prins de politie si va merge la puscarie
  • cand este dusa intr-un cort, in mijlocul salbaticiei si i se aduce la cunostinta ca "va fi luata de nevasta" de rapitor, protesteaza si ii spune acestuia ca se afla abia la pubertate
  • se gandeste ca cei de acasa sunt in rai si isi doreste sa ajunga acolo
  • si-a pus in minte sa faca orice lucru ar fi ajutat-o sa supravietuiasca, indiferent cat de mult ar fi urat acel lucru
  • somnul a fost apararea ei si se putea refugia in somn pentru ca acolo nu simtea povara acelei realitati orbile "as fi putut sa dorm 9 luni".
Elizabeth Smart, "scoasa in oras", deghizata.
Rapitorul pretinde ca poarta aceasta costumatie din ratiuni religioase.
Cand cineva anunta politia in legatura cu asemanarea intre aceasta
fetita si Elizabeth Smart, ofiterul de politie il crede pe rapitor.

  • incearca sa il manipuleze pe rapitor - il roaga sa se intoarca in Utah (plecasera in California pentru perioada verii). A functionat. Ii spune: "tu esti cel ma bun prieten al lui Dumnezeu - tu intreaba-l pe Dumnezeu daca e bine sa ne intoarcem."
  • ajunge intr-un supermarket si se opreste in fata unui panou cu fotografii ale copiilor rapiti, incercand in mod inconstient sa atraga atentia
  • rugaciunea, a reprezentat un mecanism de aparare foarte prezent, mai ales ca Elizabeth provenea dintr-o familie de mormoni.
  • a stiut ca nu poate fi distrusa, chiar daca a fost tinuta captiva si abuzata mai multe luni.



3. Jaycee Dugard (11), din California

Cazul lui Jaycee seamana cu cel al lui Elizabeth Smart, prin faptul ca implica complicele de gen feminin si abuzul sexual sau drogurile, insa Jaycee nu a fost la fel de "norocoasa" precum Elizabeth, care, datorita implicarii unor membri ai comunitatii, a reusit sa scape dupa cateva luni de cosmar. Cosmarul lui Jaycee in schimb, a durat 18 ani (1991-2009), iar in urma violurilor repetate au rezultat si 2 copilasi. Faptul ca Jaycee se afla inca la o varsta frageda cand a fost rapita si era lipsita de experienta, a facilitat victimizarea fetei pentru o perioada atat de lunga de timp. Statul California i-a acordat o compensatie in valoare de $20 milioane, iar Jaycee a devenit autoare a doua carti best seller.

Iata cum a raspuns Jaycee provocarii pe care i-a adresat-o destinul:

  • isi ascunde inelul cu forma de fluturas pentru a nu-i fi luat
  • "se imprieteneste cu luna", singurul lucru pe care il vedea pe fereastra, si asociaza luna cu mama ei.
  • se imprieteneste cu un paianjen, care ii umplea singuratatea si pe care il numeste Bianca.
  • se uita la televizor, urmareste serialul Dr. Quinn.
  • se lasa manipulata de rapitor care ii spune ca o tine inchisa pentru ca societatea l-a ignorat si ca ea il ajuta cu "problemele lui sexuale" - daca ea face asta, nu trebuie sa atace alte fetite
  • devine confidenta rapitorului si il consoleaza in momentele de remuscare pe care acesta le punea in scena
  • crede ca atata vreme cat este vie, poate sa spere
  • incearca sa se imprieteneasca si sa se faca placuta de partenera rapitorului
  • pastreaza un jurnal in care isi noteaza trairile
  • dupa nasterea copiilor, se bucura de compania acestora si se dedica maternitatii
  • se bucura de fiecare "privilegiu" care i se acorda: sa aiba o pisica, o papusa, un ursulet, sa iasa in curte, sa gradinareasca.
  • pe masura ce cresc fetitele, organizeaza o scoala, pe baza cunostintelor sale (avea 5 clase), unde le preda fiicelor sale matematica, stiinte sociale si istorie.
  • are fantezii in care detine puteri supra-naturale, precum puterea de a vindeca oamenii si animalele
  • isi viseaza sufletul pereche

Cele 3 povesti pe care vi le-am prezentat si multe altele despre care n-am vorbit aici, ne invata cateva lucruri. Pe de o parte, ne invata ca, poate, a accepta faptul ca ti-a fost rapit copilul, nu este cea mai buna atitudine de care poate da dovada un parinte. Multi dintre copiii rapiti, se afla in viata inca si, daca nu avem dovada in acest sens, este mai bine sa nu predam armele si sa continuam sa facem eforturi de a-i gasi, sa facem presiuni asupra organelor de cercetare si sa facem apeluri la comunitate prin intermediul mass-media.


Nu sustin ideea ca un parinte care a pierdut un copil in acest fel ar trebui sa se bucure de viata ca si cand nimic nu s-ar fi intamplat vreodata. Nu sunt nici pentru a-ti transforma existenta intr-un priveghi si a te lasa bantuit de remuscari si durere, care vor face imposibila adaptarea la cerintele societatii si la nevoile familiei din care faci parte. Cu toate acestea, este util sa continuam sa facem aceste eforturi de gasire a copiilor pierduti, sa punem afise sau pancarde in locuri publice, sa mergem la televiziuni sau la posturi de radio si sa povestim, etc.




Dupa cum ati observat, cu cat copilul a fost mai mic atunci cand a fost rapit, cu atat si capacitatea sa de a lupta si de a-si regasi libertatea este mai mica, in ciuda faptului ca, poate, a crescut si a devenit mult mai capabil sa lupte pentru asta. Din pacate, este dificil pentru astfel de copii sa depaseasca limitele psihologice care se formeaza in decursul anilor de captivitate.








(1) Imaginea Captive, de Comeonandorra, via Flikr, sub licenta CC BY-NC 2.0

(2) Wikipedia, (acc. Mai 07, 2017), Elizabeth Smart, website: Wikipedia

(3) Heavy, (acc. Mai 07, 2017), Ashley Ware: 5 Fast Facts You Need to Know, website: Heavy

(4) Wikipedia, (acc. Aprilie 07, 2017), Kidnapping of Jaycee Dugard, website: Wikipedia

(5) Imminent Threat Solutions, (acc. Mai 07, 2017), The 3 Phases of Kidnapping, website: Imminent Threat Solutions

Continue reading