Dezescaladarea

Freud considera ca omul furios este ca o oala sub presiune. Asa a descoperit teoria catarsisului: inlaturam capacul si furia dispare, chiar daca apa fierbinte arde pe toata lumea din jur. Cercetarile recente demonstreaza insa ca obtinem mai multa pace sufleteasca daca... dam focul mai mic. 

☆ ☆ ☆

Psihologic vorbind, razboiul nu este altceva decat o forma paguboasa de terapie a furiei. Nu suntem constienti de asta fiindca ne dorim sa pedepsim o nedreptate ori sa reglam conturile cu entitatea care ne-a infuriat. Dar dincolo de aceste scopuri percepute initial se afla ceea ce am putea numi scopul psihologic al razboiului, care nu este altul decat acela de a ne calma, de a obtine pace sufleteasca. Este ironic faptul ca putem incepe un razboi pentru ca ne dorim pacea sufleteasca, nu-i asa? Pe masura ce ne afundam in realitatile sinistre ale razboiului si deci ne indepartam de acea pace sufleteasca mult dorita, nevoia de pace sufleteasca nu dispare, dimpotriva, devine tot mai mare. 

De aceea ajungem uneori sa ne redefinimm obiectivele initiale, avute in minte la inceputul razboiului, mai ales ca realizam faptul ca razboiul, ca strategie de calmare, a dat gres si nu face altceva decat sa inmulteasca problemele. Este oare Freud vinovat pentru iluzia noastra ca luand o bata si atacand pe cineva, asta ne va ajuta sa ne calmam? Tot mai multe voci din lumea cercetarii psihologice afirma ca da. Acesti cercetatori afirma faptul ca exprimarea furiei nu face altceva decat sa mareasca furia, cam la fel ca un antrenament pentru furie, care ne mareste agresivitatea pe masura ce o exersam. 

Cred ca va intristeaza putin faptul ca sigura chestie la indemana noastra - si anume exprimarea furiei - se dovedeste a fi ineficienta. Viata era mai simpla cand te enervai si incepeai sa strigi la cel care te-a suparat ori te apucai sa spargi niste farfurii ori faceai un circ demn de un jurnal de stiri la televizor. Era mai simpla in sensul ca aveam la dispozitie o strategie pe care o intelege si omul dar si maimuta, de a obtine putina satisfactie ca urmare a exteriorizarii unor emotii neplacute. Sigur, te stie lumea de nebun si se raspandeste vorba in patru zari ca iar ai facut circoteca. Pe masura ce societatea se dezvolta, ai sanse sa te compromiti, sa iti gasesti greu de lucru din cauza cazierului si toata lumea sa te respinga. 

Cu alte cuvinte, ai facut o afacere foarte proasta: ti-ai dat reputatia, sansa de a obtine un loc de munca mai bun si relatii armonioase cu ceilalti pentru putina pace sufleteasca iluzorie - este iluzorie fiindca nu ai cum sa te bucuri de pace sufleteasca cu atat de multe probleme cauzate de furia ta si de terapia prin exprimarea furiei pe care o practici fiindca asa simti si asa faceau parintii si stramosii tai atunci cand ceva nu se potrivea cu asteptarile lor. In plus, ti-a spus si bunicul Freud ca asa se scapa de furie! Bine, iti ramane in schimb viata sentimentala fiindca femeile vulnerabile se dau in vant dupa barbati puternici si nervosi si traiesc cu iluzia ca ei le pot proteja. 

Bun, si atunci ce este de facut? Furia face parte din viata noastra si atata vreme cat nu traim in paradis, unde fiecare detaliu se potriveste cu asteptarile noastre, furia este inevitabila. 

Diminuarea Excitarii Nervoase

Este noua gaselnita a cercetarilor in domeniu fiindca dupa toate farfuriile sparte (si cladirile daramate) nu ai cum sa nu inveti nimic. Si anume inveti ca ceea ce pare sa-ti aduca pacea pe termen scurt ar putea sa ti-o ia pe termen lung. Exprimarea furiei nu da rezultatele asteptate asa cum credea Freud atunci cand a emis teoria catarsisului fiindca existenta omului are aceste doua aspecte greu de reconciliat: ce se intampla pe termen scurt si ce se intampla dupa aceea. Pe termen scurt de exemplu, drogurile te fac fericit. Pe termen lung, te distrug. Sau cum spune un intelept de la Rock FM, o secunda pe limba si o viata pe solduri. Cam la fel stau lucrurile si cu exprimarea furiei.

Exprimarea furiei ar putea suna ca o idee buna, dar nu exista nici cea mai mica dovada stiintifica pentru a sustine teoria catarsisului. Brad Bushman, cercetator.

Cercetatorii au observat in schimb faptul ca anumite activitati reusesc sa diminueze activarea nervoasa, ceea ce conduce la un auto-control mai bun, la mai putina furie si, in final, la mai multa pace sufleteasca. Spre exemplu, activitatile fizice care ne bine-dispun, cum ar fi jocurile cu mingea, meditatia, plimbarile in oras sau in natura si tehnicile de relaxare, pot sa diminueze excitarea nervoasa, efectul pe termen lung fiind mult dorita pace sufleteasca. As adauga la asta si lectura, un tip de activitate care este cunoscuta ca fiind un mijloc excelent de gestionare a stresului. De asemenea, activitatile creative ralizate cu placere, cum sunt cele asociate art-terapiei. 

Cercetatorii au fost inspirati de asa-numitele rage rooms - camere de exprimare a furiei, unde clientii acestei asa-zise terapii platesc pentru a distruge lucruri, in onoarea lui Sigmund Freud care se bucura stiind ca teoriile sale sunt luate in serios chiar si in anul 2024. Cu toate acestea, nu orice tip de activitate fizica contribuie la reducerea furiei. Dimpotriva, exista activitati fizice care vor amplifica excitarea nervoasa si deci furia, fiindca atunci cand esti recompensat pentru un anumit comportament, acel comportament tinde sa se amplifice - daca te calmeaza faptul ca poti sa fii violent intr-o camera a furiei, probabul ca, pe termenn lung, vei deveni mai violent - caci te-ai antrenat pentru asta.

Asa cum va puteti imagina, activitatile fizice realizate pentru placere au un efect calmant in timp ce activitatile fizice realilzate pentru performanta pot avea drept efect o amplificare a excitarii nervoase. De aceea este important pentru sportivii de performanta sa nu uite sa se bucure de sportul pe care il practica fiindca nu de putine ori vedem scene de furie autentica pe terenurile de sport, la competitii, tocmai fiindca sportivii respectivi isi doresc victoria mai curand decat sa se bucure practicand sportul ales drept cariera. De asemenea, s-ar parea ca activitati fizice intense precum joggingul au mai curand un efect de marire a activarii nervoase, cu alte cuvinte, nu ar fi indicate celor care au probleme cu furia.

 

Astfel de strategii care au la baza activitatile fizice se pot dovedi utile in gestionarea furiei insa personal consider ca fiecare situatie care ne produce furie trebuie tratata (si) din perspectiva congnitiva. Aceasta pune in prim plan interactiunea intre elementele realitatii si asteptarile noastre. Adesea gestionarea furiei este o problema ce tine de acceptarea pierderii sau de adoptarea unor strategii comportamentale constructive in situatiile conflictuale. Aici ma refer la antrenamentul asertiv (a te exprima fara a rani) care reprezinta singura posibilitate pe care o ofera civilizatia pentru gestionarea conflictelor.

Da-mi Doamne linistea de a accepta lucrurile pe care nu le pot schimba, curajul de a schimba lucrurile pe care le pot schimba si intelepciunea de a face diferenta intre ele. Serenity Prayer

Ca un gand de final, cercetarea cu privire la activitatile ce ne amplifica sau nu excitarea nervoasa m-au facut sa ma gandesc la felul cum societatea moderna pare sa fi imbratisat activitati care cresc excitarea nervoasa si care ne indeparteaza de liniste si pace sufleteasca. Activitatile competitive de tip sportiv, politic (vezi kinki patriotismul - fiindca botinta e kinki :P) sau social (jocurile video sau VR violente de exemplu), intrigile cultivate si viralizate in mass-media au un efect de sporire a intolerantei si excitarii nervoase universale iar in locurile de pe planeta unde se intrunesc si alti factori de risc, chiar au izbucnit razboie ori sunt pe cale sa izbucneasca. Sper ca articolul de fata sa va fi oferit cateva idei cu privire la ce putem face fiecare dintre noi pentru dez-escaladarea mult-dorita. 

Daca doriti sa aflati mai multe despre acest gen de activitati va recomand sa lecturati articolul Tinerete Fara Batranete, publicat in blogul Psihopedia in anul 2015. De asemenea, va mai recomand articolul Gestionarea Furiei, aparut in acest blog in anul 2019, care a stat la baza videoclipului postat pe aceasta pagina.

(1) Imaginea Pink Lotus, de Q. Hung Pham, via Pexels

(2) Science Alert, (acc. 08.08.2024), Venting doesn't reduce anger but something else does, website: ScienceAlert.com

Continue reading

relaxare

Probleme cu Relaxarea

Ea face atacuri de panica in drum spre serviciu. Are un sef care o abuzeaza sexual. Daca, prin intermediul tehnicilor de relaxare ea lasa in urma atacurile de panica, nu mai dispune de niciun mijloc de a comunica drama pe care o traverseaza iar atunci, probabil ca seful ei va fi multumit si el.

☆ ☆ ☆

Exista o intreaga stiinta a relaxarii terapeutice. Ea cuprinde tehnicile de relaxare (vezi Antrenamentul Autogen Schultz, Metoda Jacobson, etc), dar si meditatia. Daca largim sfera mijloacelor de relaxare la cele care implica activitati de creatie sau activitati care ne sunt foarte dragi, fiecare dintre acestea indeplinesc aceeasi functie de a ne ajuta sa ne relaxam. Exista acest sfat universal-valabil pe care il veti primi in revistele pentru fete si care suna simplu: Fa ceea ce iti face placere! El este adresat adesea persoanelor urmarite de tristeti apasatoare si chiar depresii nediagnosticate fiindca omul comun, in dorinta sa de a face bine, iti va recomanda ceva ce a functionat in cazul sau.

Dar exista o problema cu genul acesta de sfaturi. Trebuie sa tinem cont de faptul ca depresivilor nu le mai face placere sa faca lucruri pe care le faceau cu placere inainte iar acesta este un criteriu de diagnostic al depresiei, in sine. Ceea ce inseamna ca sfaturile care cuprind, in esenta fa ceea ce iti face placere, isi au limitele lor. Iar limita cea mai importanta este data de gravitatea problemelor cu care ne confruntam. Spre exemplu, este oare utila o tehnica de relaxare atunci cand aflam ca au trecut granita niste rusi cu niste tancuri? Probabil ca nu. In astfel de situatii, pare evident ca avem nevoie de cu totul alte masuri sau strategii. 

Dar acesta este un exemplu extrem. In viata noastra de zi cu zi se intampla lucruri la o scara mai mica si tot abuzuri se numesc. Suntem victime ale unor astfel de abuzuri dar unele dintre aceste abuzuri le facem chiar noi. Indiferent de care parte ne situam la un moment dat, de partea abuzatorilor sau cea a victimelor, este evident ca tehnicile de relaxare nu reprezinta tocmai cea mai inspirata strategie. Distragerile, din randul carora face parte relaxarea sunt solutii pentru probleme mici. Adica probleme care nu implica schimbari importante care se cer facute.

Impedimente in Calea Relaxarii

Pe termen scurt si foarte scurt, relaxarea poate functiona, daca persoana respectiva chiar isi doreste sa incerce o distragere intr-o situatie critica. Dar nu este ca si cand ar fi disparut problema cu care se confrunta. Cel mai mare impediment in calea relaxarii este tulburarea emotionala in sine. Emotia este o energie de o forta coplesitoare care nu apare intamplator in psihicul nostru. Ea creaza contextul si motivatia schimbarii. Tocmai fiindca suntem atat de tulburati, vom atrage atentia aspra dramei pe care o traim, identificand astfel aliati pretiosi si, probabil, vom incepe sa actionam pentru a schimba ceva. Iata cat de importanta este emotia (da, emotia negativa) intr-o situatie de criza!

Intr-un astfel de moment apare un bine-voitor care iti recomanda sa te relaxezi si sa faci ceea ce iti face placere! Numai ca tuburarea emotionala refuza sa te paraseasca si ai sentimentul ca daca te-ai relaxa pur si simplu, ar fi ca si cand te-ai lega singur la ochi. Dar daca in fata ta e un tigru? Aceasta descriere metaforica si plastica a situatiei este cat se poate de fidela multora dintre situatiile cu care ne confruntam. Din punct de vedere al adaptarii la mediu, emotiile asa-zis negative (furia, frica, tristetea) pot fi considerate adaptative si chiar pozitive, din moment ce ele ne ajuta spre exemplu sa castigam aliati, sa ne comunicam drama, sa ii motivam pe ceilalti sa actioneze in favoarea noastra si chiar sa ne energizam pe noi insine pentru actiune.

Iata care sunt functiile emotiilor, inclusiv ale emotiilor asa-zis negative:

• Comunicare - transmiterea unor informatii cu caracter personal si subiectiv, prin viu grai sau prin intermediul limbajului non-verbal

• Influenta - posibilitatea de a obtine o anumita modificare in comportamentul celuilalt. De ex. copilul care plange obtine mai mereu ceva din partea adultilor

• Contagiunea - proprietatea emotiilor de a contamina persoanele din jur, sau chiar persoanele aflate la departare (tine mai mult de parapsihologie dar nu ar trebui neglijata aceasta proprietate a emotiilor).

• Modulare afectiva - accentuare sau diminuare a starilor afective. De exemplu, prin plans unii se descarca dar altii se incarca si mai mult cu stari afective negative

• Energizare - emotiile sustin comportamentul, facilitand realizarea unor actiuni sau inhiband realizarea altora. Prin emotie suntem motivati sau, dimpotriva, impiedicati sa realizam anumite activitati.

• Feedback existential - prin intermediul emotiilor ne putem da seama cat de multumiti suntem in relatie cu aspectele realitatii

Acum am sa va pun o intrebare: cate dintre aceste functii raman active in cazul in care devenim experti in relaxare si respectiv distragere? Raspuns corect: zero functii. Cu alte cuvinte, nici problemele grave cu care ne confruntam nu se rezolva si nu mai avem nici vant in panze (adica emotii) care sa ne ajute sa identificam solutii adevarate. Ce este de facut intr-o astfel de situatie? Caci se pare ca relaxarea nu este o solutie. Ei bine, in opinia mea, nimic nu ne aduce mai multa relaxare decat rezolvarea problemelor cu care ne confruntam, pe de o parte, iar pe de alta parte acceptarea faptului ca anumite probleme pur si simplu nu au o solutie. Am sa va ofer exemple de astfel de situatii, din ambele categorii.

• PROBLEME GRAVE REZOLVABILE [PGR]: un loc de munca unde suntem abuzati, un loc de munca in care nu ne regasim sau pentru care ne lipsesc competentele, un partener care ne abuzeaza, un partener cu care nu suntem compatibili, o forma de scolarizare (facultate) in care nu ne regasim si pentru care nu avem interes sau abilitati, un examen pe care nu l-am luat, etc

• PROBLEME GRAVE NEREZOLVABILE [PGN]: pierderea unui copil, decesul partenerului, un iubit sau o iubita care nu doreste sa aiba de-a face cu noi, pierderi de resurse pe care nu le putem recupera cum ar fi timp, bani, joburi, proiecte, imobile, etc

In niciuna dintre aceste situatii, adica nici in cazul unei probleme grave rezolvabile si nici in cazul unei probleme grave nerezolvabile relaxarea sau distragerile nu reusesc sa faca diferenta. Motivul este simplu: pentru ca ne confruntam fie cu situatii in care este nevoie de actiune curajoasa (cazul PGR), fie cu situatii in care este nevoie de acceptare detasata (cazul PGN). Cu alte cuvinte, avem nevoie sa privim problema respectiva in fata, sa ne confruntam cu ea si sa luam o decizie. Pana nu vom face asta, ne vom chinui a-la-longue sa ne relaxam, fara absolut niciun succes si, daca-mi dati voie, fara absolut niciun sens. Nu, in astfel de situatii nu este nevoie de relaxare ci de confruntare, decizie si actiune.

O persoana care se afla in dezechilibru emotional nu isi doreste obligatoriu sa se linisteasca si nici nu va reusi sa o faca. Fiindca emotiile sale nu se afla in dezechilibru in mod intamplator. Ea isi doreste sa schimbe situatia cu care se confrunta iar emotia este instrumentul asigurat de evolutia noastra filogenetica in acest sens. Persoana X face atacuri de panica in drum spre serviciu. Descoperim faptul ca are un sef care o abuzeaza emotional sau sexual. Daca, prin intermediul relaxarii aceasta persoana lasa in urma atacurile de panica ea nu mai dispune de niciun mijloc de a comunica drama pe care o traverseaza in organizatia unde activeaza. Iar atunci, probabil ca seful ei va fi multumit si el, caci nu mai exista nimic care sa atraga atentia asupra stilului sau de leadership.

Cu alte cuvinte, in multe dintre situatii, nu doar ca nu exista o motivatie pentru a imbratisa aceste metode de relaxare ceea ce le face zadarnice, dar relaxarea in aceste situatii este una dintre cele mai ilogice strategii de lupta cu stresul. Ceea ce va propun in schimb este sa va intrebati daca situatia cu care va confruntati se poate schimba sau nu. Daca se poate schimba, aveti nevoie de curaj pentru a o schimba. Daca nu se poate schimba, aveti nevoie de liniste pentru a o accepta. Cineva mi-a spus la un moment dat ca are nevoie de curaj pentru a accepta un anumit lucru. Caci da, uneori este nevoie de curaj si pentru asta. 

Da-mi Doamne curajul pentru a schimba ceea ce pot schimba, linistea pentru a accepta ceea ce nu pot schimba si intelepciunea pentru a face diferenta intre ele. Serenity Prayer

Iata o lista de lucruri, poate neasteptate, care va vor ajuta sa va relaxati atunci cand nicio metoda de relaxare nu o va putea face:

• A incepe sa schimbi ceva ~ O situatie care nu te multumeste dar pentru schimbarea careia nu faci nimic, va continua sa roada din tine pana in momentul cand vei lua atitudine.

• A avea asteptari mai realiste ~ Sunt multe: sa crezi ca toata lumea trebuie sa te iubeasca, sa crezi ca toti oamenii sunt datori sa-ti faca pe plac si sa stie ce te supara fara a le spune. Pana nu iti vei schimba asteptarile, realitatea va ramane pentru tine o trauma fara sfarsit.

• Aprecierea partilor pozitive ~ Este incredibil de relaxant sa poti sa observi ca in viata ta se intampla si lucruri pozitive. De prea multe ori, uitam sa facem asta, din pacate.

• Detasarea si Acceptarea ~ Adica a renunta la ce nu poti avea. Este o componenta importanta a fericirii umane. Poti sa decizi ca nu ai cu adevarat nevoie de anumite lucruri si din acel moment viata ta devine mult mai relaxata si fericita, desigur. Uneori, pana nu vei accepta ca anumite lupte au fost pierdute pentru totdeauna si ca nu mai are rost sa investesti in anumite proiecte, nu vei cunoaste relaxarea.

• Optimismul ~ Gandurile optimiste au consecinte la nivelul proceselor biochimice din organismul uman. Ele activeaza emisiile de opioide endogene si creaza un fel de betie a sufletului de care uneori avem nevoie. Siempre hay esperanza!

Cand crezi ca 2+2=5, realitatea devine o trauma fara sfarsit. Fiindca realitatea se transforma intr-un clown care se afla mereu langa urechea ta si iti aminteste mereu, in stil umilitor, insensibil, obsedant si suparator ca nu este corecta credinta ta. Este inutil sa incerci sa te relaxezi, oricat de sofisticat ar suna faptul ca folosesti Antrenamentul Autogen Schultz pentru a te relaxa. Relaxarea isi are timpul ei dar probabil ca si lupta isi are timpul ei. Tot la fel si acceptarea isi are timpul ei. Sa nu asteptam din partea relaxarii mai mult decat ne poate oferi! Acesta este mesajul articolului de azi.

(1) Imaginea Beautiful Blond Screaming, de Nenad Stojkovic, via Flikr, sub licenta CC BY 2.0 

Continue reading

relaxare

Marijuana si Fata Morgana

Este cool sa fumezi marijuana? Modele apar ca si cand ar promite Mantuirea Maselor si sfarsesc in derizoriu, zece ani mai tarziu. Tinerii de azi cauta fericirea in substante interzise dar fericirea ii evita in mod sistematic.

Imi amintesc ca in urma cu cativa ani am intalnit o fata care incerca sa imi explice faptul ca a fuma jointuri este o activitate relaxanta, total lipsita de consecinte negative si aproape ca se distra cand vorbea despre "teoria" care spune ca drogurile usoare reprezinta calea catre drogurile grele. Nemaifiind tocmai o adolescenta (avea in jur de 27 de ani), parea foarte sigura pe ceea ce stie si foarte sigura ca nu i se putea intampla ei acel scenariu.

De atunci aud ca se consuma astfel de droguri chiar si in mediile in care ai spune ca se gasesc tineri de elita, cum ar fi facultatile cu profil artistic sau de arhitectura, locuri unde, se considera ca drogurile ar putea avea un "efect de eliberare a creativitatii". Mai mult decat atat, numerosi adolescenti si tineri privesc acest comportament ca fiind ceva "cool", o dovada suprema a eliberarii de prejudecati, a emanciparii fiintei umane.

Pentru mine insa, ca si psiholog preocupat de tema fericirii umane, ceea ce vad in aceasta modesta si rudimentara incercare de a accesa starea de bine, este cu totul altceva. Nu vreau sa sustin ideea ca pentru toti consumatorii de iarba povestea se sfarseste intr-o dependenta apocaliptica de droguri mai grele, dar nici nu o exclud. Am motive serioase pentru asta.

In urma experientei mele cu tinerii care consuma marijuana am ajuns sa ii impart pe acestia in mai multe categorii:

• Cei care consuma ocazional - de curiozitate sau cand te afli intr-un grup in care exista o sursa de asa ceva si ti se pune la dispozitie. In alte contexte nu esti tentat sa consumi si nici nu exista sursa, iar prietenii nu incurajeaza consumul prin propriul exemplu. Totusi, dintre cei care consuma ocazional apar cei care vor consuma zilnic.

• Cei care consuma zilnic - este mai mult decat o simpla curiozitate, ceva ii indeamna pe acesti consumatori sa caute substanta pentru ca a devenit mijlocul lor de "relaxare" si se poate vorbi despre o dependenta psihologica de obiceiul de a fuma jointuri. Din randul acestei categorii apar cei care devin consumatori de droguri grele, dat fiind faptul ca drogul ocupa o functie importanta in viata lor - aceea de a umple un gol interior, o forma de relaxare  de care sunt puternic atasati, neconcepand alte posibile moduri de a se relaxa. In plus, nu le displace proximitatea dramei si faptul ca cei din jur se cam ingrijoreaza pentru ei - dimpotriva, simt ca in sfarsit li se acorda atentie.

• Cei care consuma din ratiuni medicale - exista anumite situatii medicale care implica dureri greu de suportat (fracturi, artrita, durerea de dupa operatie, migrene, etc) iar astfel de persoane primesc adesea recomandare din partea unor medici (nu obligatoriu pe cale oficiala), sa recurga temporar la marijuana pentru a depasi momentele critice. Si din randul acestei categorii de consumatori se pot alege cei care se indreapta catre droguri mai grele, daca problemele de sanatate se suprapun celor de sanatate mentala.

Riscul evolutiei negative catre droguri grele exista in toate cazurile mentionate mai sus si nu poate fi eliminat. El exista pentru ca schema pe care se bazeaza comportamentul lor este una de genul: "vreau sa ma relaxez, deci recurg la o substanta". Ei spun ca marijuana este mai buna decat alcoolul, fiindca nu creeaza dependenta fizica la fel ca alcoolul si nu poti sa ai o supradoza accidentala si fatala, ca in cazul alcoolului.

Cu toate acestea, ramane principiul: "daca vreau sa ma relaxez, recurg la o substanta" - un principiu ce tradeaza saracia de optiuni, pe care am considera-o normala in cazul unor tineri adolescenti. Mai ales ca traim intr-o societate consumerista, in care trebuie sa consumi ceva ca sa poti fi fericit, nu este de mirare ca acesti tineri nu inteleg ca fericirea si nici macar relaxarea nu au absolut nicio legatura cu consumul de bunuri (alimente, bauturi, haine, masini, telefoane, etc). Iar parintii nu pot sa le explice asta pentru ca sunt ocupati cu acumularea de resurse (in vederea consumului).

Dar de ce cred ca fericirea si relaxarea nu au absolut nicio legatura cu consumul de droguri? Mai mult, exista persoane creative care nu au nevoie de droguri, deci si teoria asta pica. Ei bine, daca folosesti o substanta pentru a te relaxa, am o veste proasta: corpul uman dezvolta toleranta pentru orice substanta cu care are un contact constant. Odata cu asta se intampla un efect nedorit: efectul initial placut, se pierde (never as good as the first time), si ai nevoie de doze din ce in ce mai mari si de substante din ce in ce mai puternice pentru a obtine acelasi efect. Iar acesta este mecanismul prin care fiecare dintre noi poate deveni un "junky" (dependent de droguri).

A fi un junky, presupun ca nu este visul vietii unui adolescent insa mecanismul dependentei ne aduce in aceasta situatie intr-un mod subtil, din aproape in aproape, pe nesimtite. Contactul cu aceste substante este atat de nociv pe termen scurt si mai ales lung, incat ne afecteaza stima de sine si increderea in propria noastra capacitate de a realiza lucruri in aceasta lume. In plus, daca viata noastra de familie nu este ideala (si nu exista familie perfecta), avem si o scuza numai buna pentru a le provoca celorlalti "mici probleme" ca urmare a stilului nostru de viata, pentru "a le da o lectie".

Vorbeam mai sus despre saracia de optiuni de care au parte acesti tineri. Ei se auto-manipuleaza considerand ca marijuana este o optiune mai sanatoasa decat alcoolul, dar pierd imaginea de ansamblu: exista optiuni si mai sanatoase de a te relaxa, iar fericirea si relaxarea nu depind in niciun caz de ceea ce consumam ci se afla in totalitate in modul nostru de a perpece realitatea. Fericirea este in mintea ta! Orice alt tip de fericire este o Fata Morgana.

Deprimare	Bucurie "Rea"	Bucurie "Buna"	Bucurie Fara Motiv
Ca urmare a lipsei lucrurilor exterioare.	Obtinuta prin intermediul unor substante stimulante cu efect efemer si consecinte nocive.	Obtinuta prin intermediul implinirii unor aspiratii social acceptate - un copil, reusita profesionala, un hobby, etc	Obtinuta printr-o atitudine de apreciere a vietii.
Dependenta de factori externi.	Dependenta de factori externi.	Dependenta de factori externi.	Dependenta de factori interni.

Repet, orice alt tip de fericire este Fata Morgana - o entitate iluzorie dupa care poti sa alergi, si poti avea sentimentul ca ai atins-o, insa va disparea imediat dupa aceea. In cazul drogurilor apare toleranta la substanta si aveti nevoie de droguri tot mai puternice pentru a accesa acelasi nivel de "high". Dar nu e niciodata ca prima data, iar pentru cei care iau droguri puternice de mult timp, starea de bine se rezuma la eliminarea suferintei cauzate de sevraj - si cam atat.

Din pacate, tot la fel se intampla si in cazul "Bucuriilor Bune" despre care ati citit in tabelul de  mai sus. Puteti sa va bucurati pentru ca ati obtinut un anumit lucru / realizare / iubire / etc. Dar efectul nu va dura la nesfarsit. Nu e ca si cand, din acel moment "traiti fericiti pana la adanci batranete". Efectul este la fel de efemer ca si al drogurilor. S-a descoperit spre exemplu experimental faptul ca dupa 12 luni de la inceperea unei relatii romantice, "drogurile" endogene (produse de organism), beatitudinea iubirii descoperite isi pierde efectul, iar pasiunea se transforma in prietenie.

Daca ramaneti intr-o relatie pentru a simti lucruri - probabil ca o relatie nu este ceea ce cautati. Puteti fi un junky al iubirii toata viata, fara macar sa va dati seama. Viata voastra seamana atunci cu un carusel al emotiilor dupa care alergati tot timpul revoltandu-va de fiecare data cand pierdeti aceste emotii si facand greva impotriva Fetei Morgana care va scapa mereu printre degete. Intr-o zi s-ar putea sa descoperiti faptul ca ati cautat Absolutul in locul nepotrivit.

Da, avem dreptul sa experimentam si sa invatam prin experienta proprie - probabil ca acesta este cel mai simplu mod de a invata. Mi-e teama insa ca nu este si cel mai bun. Oamenii destepti invata din experienta altora - nu au nevoie sa traiasca pe pielea lor situatii despre care stiu din capul locului ca vor duce "nicaieri". As vrea sa reflectati la citatul urmator, care ii apartine unei femei cu adevarat remarcabile, pe nume Eleanor Roosevelt.

Viata este prea scurta pentru a face toate greselile. (Eleanor Roosevelt)

Nu am dorit sa scriu aici despre efectele marijuanei asupra corpului si mintii voastre, fiindca puteti afla astfel de lucruri pe multe situri de pe internet (spre exemplu cele din bibliografia acestui articol). Aceasta este viziunea mea psihologica asupra consumului de marijuana, izvorata din contactul meu cu anumiti consumatori si din experienta mea de cautare a fericirii, prin intermediul substantelor, dar, mai tarziu, si prin intermediul posibilitatilor mintii, trecand de la un consumerism searbad si ajungand la spiritualitate, care ofera mai mult decat o iluzie a fericirii.

De asemenea, vreau sa va recomand sa faceti uz de toate caile naturale si legale de a obtine stari de relaxare si fericire, cum ar fi calatoriile, auditiile muzicale, filmele, sportul, tehnicile de relaxare (de ex. Antrenamentul Autogen Schultz), meditatia transcedentala, Tai Chi, plimbarile in aer liber, si asa mai departe. Aveti atat de multe optiuni de a va simti bine fara sa fiti nevoiti mai tarziu sa dati socoteala pentru alegerile voastre si fara sa va para rau! Bucurati-va de ele si invatati sa va impuneti anumite limite fiindca ele va mentin in randul oamenilor sanatosi, in randul celor care au un viitor!








(1) Imaginea Vancouver Global Marijuana March 2015, de Cannabis Culture, via Flikr, sub licenta CC BY 2.0

(2) Live Science (acc. 13.07.2017), Marijuana: Effects of Weed on Brain and Body, website: Live Science

(3) Live Science (acc. 13.07.2017) Marijuana vs. Alcohol: Which is Worse for Your Health?, website: Live Science

Continue reading

stres

Nopti Albe & Zile Negre

Insomnia are la baza un cerc vicios, ca multe alte aspecte ale sanatatii psihice. Si in timp ce unele forme de insomnie nu prea au legatura cu stresul, ati putea sa "fentati insomnia" daca folositi aceste "trucuri".

Multe dintre problemele care au la baza tulburari de natura psihologica functioneaza sub forma de cerc vicios. Spre exemplu, in psihologia educationala, este cunoscut faptul ca rezultatele slabe la invatatura creaza un sentiment de blazare si credinte in incapacitatea de a face fata solicitarilor academice. Odata formate aceste convingeri, rezultatul va fi amplificarea problemelor si scaderea si mai accentuata a performantelor scolare.

In acelasi mod, la cei cu atacuri de panica se naste atacul de panica ce apare de teama atacului de panica, iar la cei cu depresie, blazarea este din ce in ce mai accentuata, odata cu trecerea timpului si odata cu amplificarea efectelor depresiei asupra eficientei personale. De curand vorbeam si despre disfunctiile sexuale ce apar din cauza fricii ca vor exista.

Cu alte cuvinte, in aceasta arie de preocupari, totul pare sa functioneze pe baza principiului bulgarelui de zapada si pe baza principiului cercului vicios. Ei bine, si in cazul insomniei, faptul ca apare o dificultate de a adormi, naste, de cele mai multe ori, o stare de pronuntata anxietate care nu ne ajuta sa adormim, ba chiar dimpotriva, nu face decat sa ne mentina intr-o stare de incordare, pentru tot restul noptii.

Insomnia este un tip de tulburare a somnului in care persoana are dificultati in una dintre urmatoarele arii ale somnului: a adormi, a ramane in starea de somn pe parcursul noptii sau a nu fi capabil sa adormi iar dupa trezirea in timpul noptii. Pentru a putea fi diagnosticata, aceste simptome trebuie sa se mentina pe parcursul a cel putin 3 nopti pe saptamana, iar problemele cu somnul sa dureze pe parcursul a cel putin o luna. Efectul insomniei este somnolenta pe parcursul zilei, dificultatea de a ne concentra, iritabilitatea si diminuarea performantelor in domeniile semnificative ale existentei: profesional, personal, social, etc.

Asadar, nu este de gluma cu insomniile, mai ales ca, dintre persoanele care sufera de insomnie, o mare parte sunt, in acelasi timp si depresive, depresia facandu-se simtita in toate ariile stilului de viata: alimentatie, miscare si odihna. Exista depresivii care dorm prea mult, dar exista si depresivii care nu prea reusesc sa adoarma. Cu toate acestea, insomniile sau imposibilitatea de a adormi, nu sunt intotdeauna de origine psihica.

Iata doar cateva cazuri in care insomnia sau dificultatea de a adormi are cu totul alte cauze decat gestionarea defectuasa a stresului psihic:

• O masa de seara condimentata si abundenta, luata cu putin inainte de ora culcarii sau consumul excesiv si inoportun de cofeina.

• Materiale media cu caracter tulburator, consumate inainte de culcare: muzica ritmata sau filme horror, spre exemplu

• Galagie ambientala: o petrecere care are loc in vecini, calea ferata din spatele blocului, cainele ce latra la trecatori, sau, de ce nu, un partener care sforaie foarte tare.

• Schimbarea fusului orar poate sa aiba drept efect o insomnie episodica, pana la acomodarea cu noul fus orar.

• Perturbarea ritmului circadian - adica schimbari ale regimului de veghe-odihna la cei care lucreaza in schimburi spre exemplu sau la cei care au o activitate profesionala si un stil de viata neregulat si imprevizibil.

• Graviditatea sau anumite perioade ale vietii in care schimbarile hormonale reprezinta o trasatura specifica: menopauza sau menstruatia, spre exemplu.
• Consumul anumitor droguri sau administrarea de medicamente care au drept efect secundar insomnia.

• Anumite probleme medicale cum ar fi cele de circulatie, artrita, Parkinson si Alzheimer, leziuni ale creierului, etc. 

• Alte cauze: genetice, spre exemplu, o minte hiperactiva sau o preocupare mentala care suporta cu greu amanarea. Chiar si iubirea poate sa va impiedice sa dormiti uneori.

Fireste, in functie de natura acestor cauze, dupa ce le identificam pe cele reale, avem de luat masuri adecvate. Dar pentru ca pe mine ma preocupa cazurile de insomnie in care cauza este stresul psihic gestionat intr-un mod defectuos (care sunt si cele mai complexe si mai dificil de abordat cazuri) am sa ma refer tocmai la aceste situatii. 

Acum, lesne de inteles, pentru a rezolva o insomnie in care la orgine se afla stresul psihic, avem nevoie de anumite abilitati de gestionare a stresului psihic. Eu unul nu prea cred in "trucuri" - adica in acele "smecherii" prin intermediul carora reusesti sa "fentezi" insomnia si alte probleme din ce in ce mai complexe, printre care figureaza si depresia. Cum suna asta: "hai sa fentam depresia". Suna putin nerealist, cred. 

Iata cateva dintre aceste trucuri pe care unii le recomanda in cazul insomniei si care pe multi dintre noi ne lasa reci, fiindca problemele noastre sunt prea mari pentru a ne permite sa dormim:

• Igiena Somnului - acest termen bombastic reuneste cateva masuri cum ar fi respectarea orei de culcare, asigurarea unei ambiante propice odihnei si evitarea "puiului de somn" de dupa-amiaza, ori a filmelor horror sau alcoolului si tigarilor inainte de culcare - da, s-ar parea ca tigarile fumate inainte de culcare pot sa afecteze calitatea somnului. Calitatea somnului in cazul fumatorilor ar putea avea de suferit datorita efectului stimulant al nicotinei si, respectiv, datorita simptomelor lipsei nicotinei din sange.

• Tehnicile de Relaxare - uneori pot fi de folos astfel de tehnici, in special daca le cunoasteti si sunteti dispusi sa le folositi. Relaxarea fragmentata pe grupe de muschi (Antrenamentul Autogen Schultz, sau, dupa preferinta, Metoda Jacobson) reprezinta o solutie, daca dispuneti de disciplina necesara aplicarii unor astfel de tehnici. 

• Meditatia - la acest punct intalnim acele "chitibusuri" importate din orientul indepartat, mai ales ca ele si-au dovedit eficienta in combaterea stresului, dar tot la fel, cu conditia sa dispunem de disciplina necesara aplicarii lor. Meditatia are drept principiu universal focalizarea atentiei asupra unor aspecte specifice ale experientei. Personal sunt un mare fan al meditatiei care se focalizeaza pe oprirea gandurilor. Rugaciunea este considerata de unii tot o forma de meditatie.

Atunci cand stai, pur si simplu, fara sa urmaresti un scop sau un beneficiu personal, daca postura, respiratia si starea ta mentala se afla in armonie, vei intelege adevarul Zen; vei intelege natura lui Buddha. (Taisen Deshimaru)

• Depunerea Armelor - este o tehnica mentala prin intermediul careia recunoastem ca nu avem raspunsul la problema care ne framanta dar si faptul ca nu foloseste la nimic sa ne zvarcolim in continuare pentru ca apoi sa ne propunem sa lasam framantarile pentru ziua urmatoare - "pentru acum, lucrurile sunt OK, asa cum sunt ele. Maine ma framant iar." Depunerea Armelor poate fi folosita impreuna cu una dintre celelalte metode de abordare a nesomnului, din aceasta lista. 

• Folosirea Imaginatiei si Auto-hipnozei - daca aveti puterea de a renunta la ingrijorari pentru a imbratisa lumea imaginatiei, merita sa deveniti creativi in acest sens: Poate fi utilizat un simbol creativ al framantarilor (un balon de culoare gri) caruia ii permitem sa fie luat de vant. De asemenea, poate fi util sa vizualizati locuri dragi inimii voastre (creati o imagine-resursa) care vor contribui la linistirea psihicului. Sau mai puteti sa vizualizati o furtuna care se linisteste gradual si lasa loc unui calm desavarsit.

• Interventia Paradoxala - pentru ca insomnia are drept trasatura esentiala aceasta crestere progresiva a dezechilibrului emotional, pe fondul ticaitului amenintator al ceasului care ne aminteste ca ne irosim un timp pretios pe care ar trebui sa ni-l petrecem dormind, unii terapeuti recomanda interventia paradoxala, prin intermediul careia "incercam sa ramanem in stare de veghe", lucru care, fireste ca ne calmeaza. Din aceasta stare de calm este foarte posibil sa trecem intr-o stare de somn propriu-zis. In plus, calmul este odihnitor in sine. 

• Medicatia hipnotica - sau pilula de dormit, mai pe romaneste. Stiti ca eu nu prea cred in medicamente pentru ca pe de o parte, ele dezvolta toleranta si devin total ineficiente pe termen lung, iar pe de alta parte dezvolta si o mentalitate de dependenta de mijloace exterioare, care inhiba vointa si resursele nelimitate ale personalitatii. 

Oricare dintre metodele de facilitare a somnului descrise mai sus pot sa reprezinte o solutie. Pe termen lung insa, "trucurile", asa cum le numesc eu, se dovedesc a fi ineficiente. In plus, in cazul depresiei spre exemplu, care este un fenomen complex, pacientii depresivi se pot dovedi total refractari la orice astfel de metoda superficiala, lucru care face necesara interventia terapeutica - ma refer aici la terapii mai profunde decat cea cognitiv comportamentala care poate risca sa para o inginerie searbada, uneori.

Cert este faptul ca insomnia este, atunci cand are o etiologie psihogena, un semn al faptului ca persoana respectiva dispune de o capacitate modesta de a gestiona stresul, lucru care permite aceasta permanentizare a starilor emotionale ce impiedica somnul. In plus, asa cum spuneam la inceput, pe masura ce trec orele noptii, agitatia este tot mai mare, pentru ca la problemele nerezolvate se mai adauga inca una  - destul de semnificativa: lipsa odihnei. 

(1) Imaginea Sleepless, de Daniel Gasienica, via Flikr, sub licenta CC BY-NC-ND 2.0

(2) Science Direct, (acc. Iun. 11, 2017), The Relation between cigarette smoking and sleep disturbance, website: Science Direct

(3) Medical News Today, (acc. Iun. 11, 2017), Insomnia: Causes, Symptoms and Treatments, website: Medical News Today

(4) Zen Buddhism, (acc. Iun. 11, 2017), How to practice zen meditation, website: Zen Buddhism

Continue reading

stres