Mind, People, Lifestyle

Marius Iftimie este administratorul si autorul principal al blogului Psihopedia, psiholog, membru al Colegiului Psihologilor din Romania, consilier educational si psihoterapeut. E-mail: teleologia@yahoo.com

duminică, 3 iulie 2016

Visul Diurn

Pe unii fantezia ii ajuta sa condimenteze viata de familie sau pe cea profesionala, in timp ce altii au devenit dependenti de reverie si... nu mai pot scapa. In timp ce unii isi construiesc visele in realitate, altii vad cum realitatea se prabuseste in umbra viselor fara de cusur.




Visarea cu ochii deschisi este un topic controversat tocmai pentru ca reveria este o sabie cu doua taisuri. Pentru unii, visarea cu ochii deschisi nu este decat un mod de a irosi timp si resurse pretioase, sau, mai rau, un mod de a se auto-distruge. In schimb pentru altii, visarea cu ochii deschisi este o resursa in sine, pe care o utilizeaza pentru a se relaxa, pentru a-si orienta actiunile sau chiar pentru a razbate in viata.

Fireste, nu mai trebuie sa spun ca felul in care folosim visarea cu ochii deschisi marcheaza diferenta intre functiile pozitive si cele negative ale acesteia. Si trebuie spus, inca de la inceput, ca a visa cu ochii deschisi in momente nepotrivite (la un curs, instructaj sau cand partenerul doreste sa ne spuna ceva important), nu poate decat sa suspende legatura noastra cu realitatea. Oare ne permitem acest lucru?

Dar iata cum vad eu functiile reveriei:
  • evitarea realitatii: Mai mult decat un simplu ritual de relaxare, reveria poate deveni o dependenta de visare, cu anumite consecinte deosebit de grave asupra capacitatii noastre de a ne integra si a raspunde solicitarilor familiei, profesiei si societatii
  • relaxare si distractie auto-generata: Reveria in cantitati "light", produce aproape sigur un efect relaxant si chiar distractiv. Celelalte preocupari zilnice, ambitiile profesionale si responsabilitatile familiale nu au de suferit, dimpotriva, pot beneficia de pe urma acestor "condimente", caci viata de familie sau cea profesionala ori grupul de prieteni vor aprecia ideile voastre noi.
  • prospectare si orientare comportamentala: Reveriile au un rol in conturarea idealului de sine, tot reveria este si aceea care poate stabili prioritatile noastre zilnice, avand un rol de rememorare / redefinire a ceea ce este important pentru noi si a lucrurilor pe care dorim sa le realizam.
  • potentarea auto-controlului: Pentru ca viata poate fi plina de frustrari si provocari ce ne intarzie realizarea dorintelor, visarea cu ochii deschisi poate contribui la imbunatatirea capacitatii de a "rabda", atunci cand suntem departe de ceea ce ne dorim.
  • energizare comportamentala: Daca nu ne-am aminti mereu si daca nu am revedea cu ochii mintii ceea ce ne dorim, oare am mai avea energia si entuziasmul necesar punerii in aplicare a planurilor?
  • suport afectiv: Reveria poate imbraca si forme terapeutice atunci cand, spre exemplu, ne inchipuim personaje care au un rol de incurajare, ce intervin pentru a ne sfatui sau a ne ajuta sa depasim provocari. Aceste personaje pot fi alter-ego-uri ale noastre sau persoane cunoscute, poate trecute in nefiinta, personaje istorice sau fictive.
  • potentarea creativitatii: Persoanele care dispun de o fantezie bogata, sunt in acelasi timp dotate si cu o creativitate iesita din comun. Reveria isi atinge una dintre cele mai nobile misiuni atunci cand sustine eforturile noastre adaptative sau capacitatile rezolutive, invocand solutii ingenioase ale celor mai complexe probleme.
  • conturarea idealului de sine: Relatia intre reverie, ideal si identitate personala pare de netagaduit. A fost dovedit faptul ca, spre deosebire de visele nocturne, care pot fi mai curand negative, visele diurne sunt incarcate de afecte pozitive, tocmai pentru ca sunt menite sa zugraveasca scenarii dorite, pline de semnificatie si sens
  • modelarea vietii afective: Reveria influenteaza viata afectiva a unei persoane. De fapt, nu exista emotie umana care sa nu aiba legatura cu idealurile noastre: suntem fericiti cand ele se implinesc, ne ingrijoreaza punerea lor la indoiala si suferim cand suntem privati de ele. Iar dorintele se cristalizeaza in reverie.


Sunt multe de spus despre cercetarile stiintifice realizate in domeniul reveriei. Spre exemplu, s-a constatat faptul ca visatorii frecventi (barbati) sunt in acelasi timp si mai nefericiti cu viata lor, in timp ce la femei, nu frecventa ci calitatea viselor de peste zi (acuitate) coreleaza cu insatisfactia. 

De asemenea, s-a observat faptul ca atunci cand visam despre relatii si parteneri reali, sau despre membri ai familiei, nivelul satisfactiei personale este mai mare decat la cei care viseaza despre parteneri imaginari, ori persoane necunoscute sau fictive, cu care nu au inca de-a face.  

Nepunand la socoteala faptul ca visarea cu ochii deschisi poate crea probleme uriase atunci cand ne aflam la cursuri sau la munca, mergand pana la pierderea examenelor sau a locurilor de munca, s-a observat totusi faptul ca cei care viseaza cu privire la contexte familiare (propria casa, familie, prorpiul oras, oameni cunoscuti) au o memorie mai buna decat cei a caror reverii contin contexte mai curand exotice.

Vorbind despre visarea cu ochii deschisi in momente nepotrivite, anumiti cercetatori au ajuns la concluzia ca acest fenomen ar trebui inclus pe lista tulburarilor mentale, asociindu-l cu adictiile: oamenii afectati de VISARE COMPULSIVA, risca oricand sa piarda lucrurile importante din viata lor reala, datorita lipsei de implicare in problemele vietii, rezultatul fiind singuratatea, somajul si esecul personal generalizat. 

In domeniul psihologiei am intalnit diverse utilizari ale reveriei in special in scopul relaxarii, ameliorarii dispozitiei afective dar si in scopul ameliorarilor comportamentale: insusirea de noi comportamente sau depasirea unor limite personale ce tin spre exemplu de anxietatea excesiva sau sociofobie. Desigur, de aceasta data utilizarea reveriei este sistematizata si solicita si ceva disciplina.

Cateva dintre utilizarile reveriei in psihologie poarta nume ermetice cum ar fi expunerea, modelarea, imaginile resursa sau chiar tehnicile de auto-hipnoza. Probabil cea mai cunoscuta forma de a utiliza reveria apare in cartea si filmul Secretul, de unde am imprumutat si eu tehnica cardurilor magice ale destinului. Despre toate acestea puteti citi mai jos.








(1) Imaginea Daydreams, de Chiaralily, via Flikr, sub licenta CC BY-NC 2.0

(2) Goldberg, B., (1997), Tehnici de Autohipnoza, editua Teora Bucuresti

(3) Missoum, G., (2003), Am Reusit!, editura Polirom, Iasi

(4) The Science Explorer, (acc. Iulie 03, 2016), Maladaptive Daydreamers Dream Up to 69 Percent of the Day, website: The Science Explorer

(5) Psychology Today, (acc. Iulie 03, 2016), Why and How you Dream, website: Psychology Today

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu