Cine ar fi crezut ca emotiile nu doar ca nu se afla la concurenta cu ratiunea, dar isi au sursa in aceasta si in functia ratiunii de a evalua diferitele aspecte ale realitatii. Tocmai de aceea putem folosi emotiile pentru a intelege valorile si, in final, scopul unei persoane.
Numerosi cercetatori onirici considera ca singura cheie a intelegerii viselor este reprezentata de emotiile din acestea. De ce? Asa cum bine se cunoaste, emotiile reprezinta un derivat al facultatii noastre, unice in natura, de a rationa si in special de a face evaluari.
In ciuda conceptiei profane, ca ar exista o anumita dihotomie intre emotii si gandire, psihologia stiintifica afirma in mod ferm ca emotiile rezulta din procesele cognitive, fie acestea constiente sau inconstiente. Exista un parcurs al genezei emotiilor ce cuprinde perceptia obiectului extern, evaluarea corticala si stimularea centrului emotiilor din creier, si emisiile de hormoni generati de glande, ce vor fi eliberati in sange pentru a da nastere emotiilor, cu trairile somatice caracteristice.
Din urmatorul videoclip ati putea sa observati care dintre emotii sunt mai eficiente in ce priveste agatatul persoanelor necunoscute, de pe strada.
Exista insa un element intern care determina trei persoane ce sunt martore unuia si aceluiasi eveniment sa aiba reactii emotionale atat de diferite. Poate ati observat si voi cat de diferite sunt uneori reactiile noastre in fata, sa spunem, a produselor nou aparute: etuziasm ("acest produs o sa-mi rezolve, in sfarsit, problema!") -- reticenta ("toate produsele noi sunt laudate in mod excesiv!") -- ingrijorare ("oare este compatibil cu alergia mea?").
Aceasta diversitate, care se poate observa in tot felul de situatii (aparitia noului sef, intarzierea unui prieten, caderea unui site sau cineva care incearca sa obtina numarul tau de telefon) isi gaseste explicatia in facultatea noastra de a rationa, ratiunea fiind, dintre uneltele noastre adaptative, cea mai pretioasa.
Doua sunt functiile de baza ale ratiunii: cunoasterea si evaluarea. Cunoasterea obiectelor, fenomenelor si persoanelor din jur, are rolul de descoperire a proprietatilor si atributelor acestora, a naturii lor. Evaluarea in schimb are rolul de a stabili in ce fel ne influenteaza aceste lucruri, daca sunt benefice sau daunatoare pentru viata si evolutia noastra.
In procesul de evaluare, un rol esential il au valorile -- definite de regula ca fiind conceptii bazale despre ceea ce este important in viata. Valorile reprezinta un fel de harta pe care o folosim pentru a ne directiona evolutia catre anumite lucruri, pe care le consideram demne de a fi urmate si cu potential de a ne face fericiti, de a contribui la bunastarea noastra. In psihologia adleriana, totalitatea valorilor unei persoane constituie scopul vietii acelei persoane.
Aplicatie: Identificati 5 dintre cele mai importante valori ale vietii dvs si incercati apoi sa le reuniti sub forma unui scop ce le inglobeaza. Va recunoasteti in acest scop? Puteti sa imi lasati un comment cu valorile voastre si scopul la care ati ajuns prin reflectie.
Valorile de esenta apar in contact cu experienta de viata, cu situatiile diverse in care suntem asezati in copilarie, in primii ani de viata. O situatie din copilarie in care ne-am simtit foarte vulnerabili sau in care, dimpotriva, ne-am simtit eficienti, poate deveni temeiul unei valori si chiar al unui scop al vietii. S-a pus bunaoara in evidenta forta motivatoare a sentimentelor de inferioritate traite in anumite contexte ale copilariei.
Asa cum durerea fizica ne avertizeaza in legatura cu integritatea corpului fizic, iar placerea fizica faciliteaza procesele vitale ale organismului, in acelasi mod, pornind de la valori, apar emotiile pozitive (bucurie, fericire, incantare, multumire, mandrie) si respectiv cele negative (frica, tristete, anxietate, depresie), care vor semnala apropierea sau indepartarea noastra de lucrurile pe care le consideram inerente starii noastre de bine.
Imaginati-va o entitate vie, constituita in asa fel incat de fiecare data cand realizeaza o actiune benefica pentru viata sa ar simti durere si de fiecare data cand realizeaza o actiune daunatoare pentru viata sa, ar simti placere. In mod, clar, o astfel de entitate nu ar putea sa existe, ar fi o imposibilitate biologica. Iar daca ar exista, ar pieri in scurt timp. N. Branden
Asadar, asa cum observa psihologul canadian Nathaniel Branden, emotiile, la fel ca si senzatiile fiziologice de placere si durere, reprezinta un ghidaj psihologic daruit de providenta, ce ne poarta in directia valorilor noastre. Emotiile poarta in ele insele o inerenta tendinta spre actiune, reprezentand, in sine o forta motivationala.
Iubirea spre exemplu, reprezinta raspunsul emotional al unei persoane fata de ceea ce valorizeaza in mod special si determina o tendinta de a actiona pentru a obtine o forma de contact cu persoana iubita, de a cauta prezenta persoanei iubite, de a interactiona intelectual, emotional sau fizic cu aceasta.
Emotia de frica reprezinta raspunsul emotional al unei persoane fata de ceea ce ameninta valorile sale si determina o tendinta de a actiona sau a se indeparta de obiectul temut. Valorile prin natura lor determina actiunea, miscarea. La fel si emotiile care reprezinta un derivat, o rezonanta a valorilor.
O emotie contine intotdeauna si originea sa axiologica -- judecata "pentru mine" sau "impotriva mea", precum si nivelul "cat de mult?". Daca privim visurile ca forma de arta, in care o persoana isi proiecteaza trasaturile de personalitate, vom realiza faptul ca fiecare vis, prin incarcatura sa emotionala, contine un indiciu despre aceasta harta de care subiectul visator face uz in opera sa de adaptare la mediul social.
Emotiile care se exprima in vise pot reprezenta doar o aluzie la ceea ce acea persoana considera a fi demn de urmat sau de evitat in viata, si cu toate acestea, indiciul pe care ni-l ofera este unul nepretuit, cu atat mai mult cu cat e foarte greu sa falsifici aceasta proba a organizarii tale psihice, pe care, de fapt nici macar nu o intelegi foarte bine. De aici si utilitatea studierii viselor ca metafore ale unui stil de viata, ale caror chei sunt emotiile din ele.
(1) Imaginea Emotion, de Daniel, via Flikr, sub licenta CC BY-NC 2.0
(2) Branden, N. (2001) Psychology of Self Esteem, Jossey-Bass Publishing, San Francisco
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu